Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Soluţiile de netrimitere în judecată

No description
by

Cristian Balan

on 28 March 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Soluţiile de netrimitere în judecată

Soluţiile de
netrimitere în judecată

Clasarea
Renunţarea la
urmărire penală

1. La momentul sesizării
2. În cursul urmăririi penale
Art. 315 alin. 1 lit. a)
Nu sunt îndeplinite condiţiile
esenţiale
de fond şi formă ale sesizării (art. 294 alin. 2 şi 3)
Urmărirea penală nu poate începe
astfel încât
Art. 315 alin. 1 lit. b)
Trimiterea în judecată
Procurorul (art. 314 lit. a):
a. Nu exercită acţiunea penală
b. Stinge acţiunea penală exercitată
Există unul din cazurile de la art. 16
Ordonanţa de clasare:
a. ridicarea sau menţinerea
măsurilor asigurătorii
; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei;

b.
restituirea bunurilor
ridicate sau a
cauţiunii
;

c. sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranţă a
confiscării speciale
(conform procedurii speciale instituită de art. 549 ind. 1);

d. sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de
desfiinţare totală sau parţială a unui înscris
(conform procedurii speciale instituită de art. 549 ind. 1);

e. sesizarea instanţei competente potrivit dispoziţiilor legii speciale în materia sănătăţii mintale, în vederea dispunerii
internării nevoluntare
;

f.
cheltuielile judiciare
;

g. menţiuni cu privire la
măsurile de siguranţă
;

h. menţiuni cu privire la
încetarea de drept a măsurilor preventive
.
Menţionarea motivelor de fapt şi de drept (art. 315 alin. 5)
este
obligatorie
când:
a. Procurorul nu îşi însuşeşte argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală, în cazul urmăririi penale începută numai cu privire la faptă;
b. În toate cazurile, dacă suspectului i-a fost adusă la cunoştinţă această calitate, în temeiul disp. art. 307
Înştiinţarea despre clasare (art. 316):
a. Ordonanţa de clasare
se comunică
în copie:
- persoanei care a făcut sesizarea;

- suspectului
sau
inculpatului

- a
ltor persoane interesate
.

b. Dacă
ordonanţa nu cuprinde motivele de fapt şi de drept
, se comunică şi
o copie a referatului
organului de cercetare penală.

c. În cazul în care
inculpatul este arestat preventiv
, procurorul
înştiinţează prin adresă administraţia locului de deţinere
cu privire la încetarea de drept a măsurii arestării preventive, în vederea punerii de îndată în libertate a inculpatului
Condiţii (art. 318):
a. Pedeapsa prevăzută de lege să fie
amenda
sau
închisoarea de cel mult 7 ani
;

b. În raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, procurorul constată că
nu există un interes public în urmărirea acesteia
.

c.
Când autorul faptei este cunoscut
, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi
persoana suspectului sau a inculpatului
,
conduita avută anterior
săvârşirii infracţiunii şi
eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor
infracţiunii.
Camera preliminară
După consultarea suspectului/inculpatului, procurorul
poate
dispune ca acesta să îndeplinească una sau mai multe
obligaţii
(art. 318 alin. 3):
a. să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;

b. să ceară public scuze persoanei vătămate;

c. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;

d. să frecventeze un program de consiliere.
Prin aceeaşi ordonanţă, procurorul stabileşte şi
termenul
până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei (art. 318 alin. 4).
Încălcarea cu rea-credinţă a obligaţiilor impuse (art. 318 alin. 5):
În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (4), procurorul
revocă ordonanţa
şi dispune
redeschiderea urmăririi penale
(art. 335 alin. 3).

Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului.

O nouă renunţare
la urmărirea penală în aceeaşi cauză
nu mai este posibilă
.
Înştiinţarea despre renunţare la urmărire penală (art. 318 alin. 7):
Ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală se comunică în copie:


a.

persoanei care a făcut sesizarea
;


b.
suspectului

sau
inculpatului
;


c.
altor persoane interesate
.
Continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau a inculpatului (art. 319):
În caz de:

a.
clasare
ca urmare a constatării că a intervenit
amnistia
,
prescripţia
,
retragerea plângerii prealabile
sau a existenţei unei
cauze de nepedepsire
;

b.
renunţare la urmărirea penală
,
Suspectul/inculpatul poate solicita în termen de
20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanţa
de soluţionare a cauzei,
continuarea urmăririi penale
.
a.
Dacă după introducerea se constată un alt caz de netrimitere în judecată decât cel prevăzut în ordoanţa atacată, procurorul va dispune clasarea cauzei în raport cu acesta.
b.
Dacă nu se constată un alt caz de netrimitere în judecată decât cel prevăzut în ordoanţa atacată, se va adopta prima soluţie de netrimitere în judecată
Modalităţile de sesizare a instanţei:
a. Sesizare prin rechizitoriu (art. 327 - 331);
b. Sesizare prin acord de recunoaştere
a vinovăţiei (art. 478 - 488).
Când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare şi legal administrate, procurorul:

- emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că
fapta există
, că
a fost săvârşită de inculpat
şi că
acesta răspunde penal
(art. 327).

Cuprinsul rechizitoriului:
a.
Partea introductivă
: menţiuni cu privire la denumirea parchetului din care face parte procurorul care a întocmit rechizitoriul, data, locul întocmirii, date referitoare la inculpat;

b.
Expunerea
: referiri privind faptele săvârşite de inculpat, probele administrate, încadrarea juridică, date privind efectuarea urmăririi penale, precum şi alte menţiuni cu privire la latura penală şi latura civilă a cauzei;

c.
Dispozitivul
:
- dispoziţia de trimitere în judecată, cu indicarea persoanelor care trebuie citate în instanţă, a calităţii lor în proces şi a locului unde urmează a fi citate (art. 328 alin 2);
- propunerea de luare, menţinere, revocare sau de înlocuire a unei măsuri preventive sau asigurătorii (art. 330);
- propunerea de luare a unei măsuri de siguranţă cu caracter medical (art. 331).
Rechizitoriul trebuie
verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei
de procurorul ierarhic superior (art. 328 alin. 1).
Rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală (art. 328 alin. 1)
Rechizitoriul, însoţit de dosarul cauzei şi un număr necesar de copii certificate ale acestuia, pentru a fi comunicate inculpaţilor,
se trimit instanţei competente
.
Se vor lua măsuri pentru
traducerea autorizată a rechizitoriului
când:

- inculpatul nu cunoaşte limba română;

- inculpatul este cetăţean român aparţinând unei minoriţi naţionale şi solicită comunicarea unei copii traduse a rechizitoriului.
Competenţa judecătorului de cameră preliminară (art. 54):
a.
verifică
legalitatea trimiterii în judecată
dispuse de procuror;
b.
verifică
legalitatea administrării probelor
şi
a efectuării actelor procesuale
de către organele de urmărire penală
c.
soluţionează
plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată
.
Judecătorul de cameră preliminară verifică
competenţa
instanţei sesizate.
Dacă apreciază că instanţa nu este competentă, procedează potrivit art. 50-51.
Măsuri premergătoare (art. 344):
a.
Comunicarea rechizitoriului
(însoţit de traducere, dacă este cazul) inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură
b. Încunoştiinţarea inculpatului cu privire la
dreptul de a a-şi angaja un apărător
.
În cazurile prevăzute de art. 90, judecătorul ia măsuri pentru desemnarea unui
apărător din oficiu
.
c.
Comunicarea

termenului
în care
inculpatul poate formula în scris cereri şi excepţii
cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Termenul nu poate fi mai scurt de
20 de zile
.
La expirarea termenului de 20 de zile, judecătorul
comunică parchetului cererile şi excepţiile
formulate de către inculpat sau
ridicate din oficiu
.

Parchetul poate răspunde în scris, în termen de
10 zile
de la comunicare.
Procedura în camera preliminară
(art. 345):
a. La expirarea termenului de 10 zile, judecătorul se pronunţă asupra cererilor şi excepţiilor invocate sau ridicate din oficiu, prin
încheiere motivată
, în
cameră de consiliu
,
fără participarea procurorului sau a inculpatului
.
b. Dacă judecătorul:
- constată neregularităţi ale actului de sesizare;
- sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii;
- exclude una sau mai multe probe,

Comunică închierea parchetului
, pentru ca în
5 zile
procurorul:

1. să remedieze neregularităţile actului de sesizare;
şi
2. să comunice judecătorului dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.
Soluţiile (art. 346):
a. Dacă
nu s-au formulat cereri şi excepţii
ori
nu a ridicat din oficiu excepţii
, la expirarea termenelor prevăzute la art. 344 alin. 2 sau 3, judecătorul
constată legalitatea sesizării, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală
şi dispune începerea judecăţii.
1. Judecătorul
restituie cauza
:

-
rechizitoriul este neregulamentar întocmit
, iar
neregularitatea nu a fost remediată
de procuror în termenul de 5 zile, dacă
neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii
;

-
au fost excluse toate probele
administrate în cursul urmăririi penale;

-
procurorul nu a răspuns
în termenul de 5 zile sau
a solicitat restituirea
cauzei.
2. Judecătorul dispune
începerea judecăţii
:
b.
Neregularităţile actului de sesizare

au fost remediate
în termenul de 5 zile, astfel încât
pot fi stabilite obiectul sau limitele judecăţii
.
c. Au fost excluse una sau mai multe probe administrate ori au fost sancţionate potrivit art. 280 - 282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, însă procurorul a comunicat, în termenul de 5 zile,
menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată
.
Contestaţia (art. 347):
În termen de
3 zile
de la comunicarea încheierii,
procurorul
şi
inculpatul
pot face contestaţie împotriva:

- modului de soluţionare a cererilor şi excepţiilor;

- soluţiilor judecătorului de cameră preliminară, respectiv de începere a judecăţii sau restituire a cauzei la parchet.
Contestaţia se judecă de către
judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară
celei sesizate.
Măsurile preventive (art. 348):
Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menţinerea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.
În cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 207.
Persoana a cărei plângere
împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu,
a fost respinsă conform art. 339
poate face plângere la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Termenul de formulare:

a. 20 de zile de la comunicarea soluţiei dispusă conform art. 339;

b. Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
Măsuri premergătoare (art. 341 alin. 1-4):
a. După înregistrare la instanţa competentă, plângerea se trimite în aceeaşi zi
judecătorului de cameră preliminară
.
Plângerea greşit îndreptată
se trimite pe cale administrativă
organului judiciar competent
b. Judecătorul
stabileşte termenul
de soluţionare şi îl
comunică
, împreună cu un exemplar al plângerii, procurorului şi părţilor.
c. Procurorul şi părţile pot depune
note scrise
cu privire la
admisibilitatea ori temeinicia plângerii
.
d. Persoana care a avut în cauză calitatea de
inculpat
poate formula cereri şi ridica excepţii
şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale
.
Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii prin
încheiere motivată
, în
camera de consiliu
,
fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor
.
Soluţii (art. 341 alin. 6):
a. Acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare:
- respingerea plângerii, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată;

- admiterea plângerii, desfiinţearea soluţiei atacate şi trimiterea motivată a cauzei la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală;

- admiterea plângerii şi schimbarea temeiului de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

b. Acţiunea penală a fost pusă în mişcare:
1. respingerea plângerii ca tardivă sau inadmisibilă;

2. verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, excluderea probelor nelegal administrate ori, după caz, sancţionarea, potrivit art. 280 - 282, actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi:

a) respingerea plângerii ca nefondată;

b) admiterea plângerii, desfiinţarea soluţiei atacate şi trimiterea motivată a cauzei la procuror pentru a completa urmărirea penală;

c) admiterea plângerii, desfiinţarea soluţiei atacate şi începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie;

d) admiterea plângerii şi schimbarea temeiului de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

Contestaţia (art. 341 alin. 9-10):
Împotriva încheierii prin care s-a admis plângerea şi s-a dispus începerea judecăţii, procurorul şi inculpatul pot formula, în termen de 3 zile de la comunicare, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale.
Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.
Contestaţia se depune la judecătorul care a soluţionat plângerea şi se înaintează spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară.
Contestaţia se soluţionează prin
încheiere motivată
,
fără participarea procurorului şi a inculpatului
, putând dispune una dintre următoarele soluţii:

- respingerea contestaţiei ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată şi menţinerea dispoziţiei de începere a judecăţii;

- admiterea contestaţiei, desfiinţearea încheierii şi rejudecarea plângerii, dacă excepţiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greşit soluţionate.
Full transcript