Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Degradarea mediului aerian

No description
by

Veaceslav BARBARII

on 26 February 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Degradarea mediului aerian

Aerul atmosferic, alături de alte componente ale mediului ambiant, are o însemnătate vitală foarte importantă pentru natură.


Aerul este un amestec de dioxid de carbon,

azot şi oxigen necesar activităţii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec conţine şi o cantitate neînsemnată de alte gaze:

neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, hidrogen, vapori de apă şi alte particule
, care practic nu au nici o influenţă asupra organismelor vii. Dar dezvoltarea societăţii umane, spre regret, duce la crearea unui impact antropic negativ asupra calităţii aerului.
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 70% din populaţia urbană a lumii respiră aer poluat şi doar circa 10% din populaţia lumii respiră aer, calitatea căruia este în limitele acceptabilităţii. Este evident că acest aer, în cea mai mare parte, aparține spațiului montan.
Arderea combustibilului
şi
deşertizarea
teritoriilor duc la creşterea nemijlocită a nivelului concentrației a dioxidului de carbon, principalul gaz de seră.
Sursele de poluare a aerului atmosferic se împart în:
-
naturale
(erupţii vulcanice, furtuni de praf (ş.a.));
-
antropogene
, legate cu activitatea vitală a omului.

Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt:
transportul
,
obiectele industriale
,
centralele termoelectric
.
Proiectul:
"Degradarea mediului aerian și protecția lui"

"Poluarea mediului aerian"
a fost elaborat de către elevul clasei a XII-a fm,

din L.T. ''Gaudeamus'',

BARBARII Veaceslav

Urbanizarea, dezvoltarea industriei şi a transportului provoacă emisii cu concentraţii mari de substanţe poluante în atmosferă, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii şi a tuturor organismelor vii.
Ecologiştii acordă o atenţiei deosebită protecţiei aerului atmosferic, deoarece poluarea atmosferei determină apariția consecinţelor negative pe scară globală:

- distrugerea stratului de ozon;
- efectul de seră, legat de majorarea volumului emisiilor în atmosferă a dioxidului de carbon, oxidului de azot şi metanului;
- ridicarea temperaturii planetare;
- înrăutăţirea sănătăţii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor şi animalelor.

În ţara noastră, unde situaţia economică este dificilă, cel mai mult poluează aerul atmosferic transportul auto:
suma poluanţilor emişi de autotransport este mult mai mare decît suma poluanţilor de la sursele staţionare. Îndeosebi, acest lucru este caracteristic pentru oraşe. Spre exemplu:
- în mun. Chişinău transportului auto îi revin 93% din toate emisiile de gaze nocive în atmosferă;
- în mun. Bălţi – 94,2%;
- în mun. Cahul – 96%.
În medie pe ţară transportului auto îi revin 87,5% din volumul sumar al substanţelor nocive emise în aerul atmosferic.
Situaţia se acutizează şi din cauza că în ţară se importă şi se utilizează autovehicule vechi, termenul de exploatare al cărora este mai mare de 7 ani.
Se consideră că un automobil pe parcurs de un an utilizează un volum de aer curat egal cu volumul necesar pentru respiraţia a 100 de oameni (timp de un an).
Circa 85 % din sursele staţionare de poluare a aerului atmosferic aparţin sectorului energetic. Celelalte 15 % revin surselor de poluare din industria de construcţii şi alimentară.
Majoritatea întreprinderilor din categoriile menţionate dispun de instalaţii de purificare a aerului de particulele solide sau desfu-megătoare.

Însă nici una dintre sursele staţionare nu este utilată cu dispozitive de desulfurizare a gazelor sau cu sisteme de denitrificare a lor.
În perioada anilor 2000-2004 numărul automobilelor a sporit cu 102722 unităţi, dintre care:
autoturisme
– cu 58120 de unităţi,
autobuze
şi
microbuze
– cu 18763 de unităţi. Numărul
autocamioanelor
a crescut cu 25839 de unităţi.
Evident că şi volumul consumului de combustibil care se utilizează în ţară creşte din an în an şi concomitent sporeşte cota emisiilor poluante de la autovehicule care constituie în medie circa 88 % din volumul sumar de poluanţi ai aerului atmosferic. Mărimea calculată a emisiilor de la transportul auto a constituit în anul 2004 circa 150 de mii de tone.

Luînd în consideraţie cele expuse mai sus putem constata că în condiţiile actuale populaţia urbană este în cea mai mare parte supusă riscului îmbolnăvirii din cauza creşterii nivelului de poluare a aerului atmosferic cu substanţe poluante, generate de mijloacele de transport auto.

Ploile acide:
Ploaia acidă
(sau
precipitațiile acide
) sunt precipitațiile care au un pH mai mic decît 5.6, avînd deci un caracter acid pronunțat. Apa distilată este neutră și este cotată cu pH 7,0. Apa "curată" (nepoluată) este slab acidă, dar nu are valoarea pH-lui mai mică decît 5,6. Precipitațiile acide apar de obicei în situațiile în care cantități mari de dioxid de sulf sau de oxid de azot sunt emise în atmosferă.

Din cauza nivelului ridicat de poluare din mediul înconjurator, gazele chimice se evapora și se amesteca cu moleculele de apă din atmosferă formînd acizi. Astfel, apa ploii devine acidă în natura. Cînd cade pe pamînt, această apă produce daune severe mediului înconjurător și tuturor formelor de viață. Gazele toxice sunt dioxidul de sulf, oxizii de azot, de carbon și de amoniu. Cînd se amesteca cu apă, acestea produc acizi, iar fenomenul este cunoscut sub numele de ploaia acidă.
Efectele ploilor acide asupra vegetației:

Cel mai bun exemplu pentru a demonstra efectele ploii acide asupra plantelor este pădurea afectată de pe Munții Apalași. Rădăcinile copacilor sunt afectate de ploile acide, ceea ce înseamnă că substanțele nutritive nu mai pot fi absorbite, iar plantele mor. Sunt afectate și microorganismele folositoare solului, care ajută la realizarea procesului biochimic, și, de asemenea, este afectat învelișul ceros al plantelor. Astfel, plantele devin vulnerabile la boli, ceea ce duce, într-un final la moartea lor. Ploile acide au un efect negativ și asupra germinării și a procesului de reproducere.

Problema stratului de ozon
Protecţia mediului aerian în Republica Moldova

În Republica Moldova se întreprind acţiuni de combatere a factorilor poluanţi:

Pentru localităţile urbane:
îmbunătăţirea stării tehnice a parcului auto (în special starea mijloacelor de transport cu motoare cu ardere internă);
instituirea testării tehnice anuale obligatorii a tuturor automobilelor;
implementarea normativelor ecologice europene;
aplicarea restricţiilor la importul automobilelor cu un grad înalt de uzură;
inventarierea tuturor surselor de poluare prin crearea şi gestionarea unui registru al agenţilor poluanţi;
folosirea surselor de energie regenerabilă (eoliană, solară);
instalarea dispozitivelor (filtrelor) de purificare a emisiilor;
practicarea sistematică a curăţării umede a străzilor şi a pieţelor;
înverzirea teritoriilor.

Pentru localităţile rurale:

educarea populaţiei în spirit ecologic;
inventarierea şi întreţinerea corectă a încăperilor de stocare a pesticidelor;
interzicerea utilizării în calitate de combustibil a anvelopelor auto;
controlul asupra gradului de poluare a aerului cu praf în carierele deschise de extragere a materialelor de construcţie;
interzicerea arderii gunoiştilor, a miriştilor şi a paielor;
crearea unui sistem centralizat de colectare a deşeurilor; instalarea în fiecare gospodărie a tomberoanelor speciale;
crearea mini-staţiilor de epurare a apei.
Full transcript