Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Eroziunea solului

No description
by

Maria Movila

on 10 December 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Eroziunea solului

Eroziunea solului prin apă...
Eroziunea solului prin apă este în rezultatul ploii și se manifestă prin detașarea și transportul solului, fie direct prin intermediul stropilor de ploaie sau indirect prin șiroire sau scurgere.
Acțiunea unei picături de apă la interacțiunea cu solul.
Fazele procesului de eroziune hidrică
Cuprins
Noțiune,
Desriere,
Fazele procesului de eroziune hidrică,
Tipuri,
Eroziunea produsă prin picături,
Eroziunea produsă prin scurgere,
Formele de relief rezultate ca urmare a manifestării eroziunii prin scurgere,
Eroziunea prin irigație,
Concluzii, măsuri de prevenire.
Noțiune
Eroziunea prin apă afectează la nivel mondial cele mai mari suprafeţe:
441 milioane hectare în Asia, 227 milioane hectare în Africa,
144 milioane hectare în Europa,
123 milioane hectare în America de Sud,
83 milioane hectare în Oceania,
60 milioane hectare în America de Nord,
46 milioane hectare în America Centrală.

Descriere
Exprimând cifrele prezentate anterior în procente din suprafaţa afectată de degradare constatăm că eroziunea prin apă deţine pe toate continentele, cu excepţia Africii (46 %) peste 50 %, atringând în cazul Oceaniei chiar 81 %. Raportându-ne la suprafaţa continentelor, o situaţie îngrijorătoare înregistrează America Centrală, care are afectată de eroziunea prin apă, 43,4 % din suprafaţă.

Un ciclu al eroziunii hidrice, conform definiției cuprinde trei faze:
desprindere (dislocare),
transport ,
depunere.
În timpul unui eveniment extrem, mai mult de 100 t·ha-1 de sol pot fi desprinse şi transportate, deşi pierderea unor cantităti de 2 pâna la 40 t·ha-1 de sol, indică apariția eroziunii
Tipuri
Eroziune prin picături;
Eroziune prin scurgere
Eroziunea prin picături.
Efectul principal al impactului picăturilor de ploaie cu suprafaţa
solului consta în sfărâmarea, mărunţirea, împrăştierea (transportul prin aer) agregatelor structurale
şi aterizarea particulelor de sol.
Ploaia exercită o acţiune complexă de dezagregare şi transport asupra particulelor de
sol căzând pe suprafaţa solului. Această acţiune agresivă depinde de caracteristicile ploilor
torenţiale, dintre care se remarcă în principal cantitatea şi intensitatea.
Interacțiunea unei picaturi de apă cu solul.
Eroziunea se declanşează sub acţiunea energiei cinetice a picăturilor de ploaie, care
vin în contact cu un teren înclinat.

Particulele fine pot fi transportate în timpul ploii la o înălţime de 75-85 cm şi o distanţă pe orizontală de până la 150 cm.
Particulele mari sunt deplasate la distanţe mai mici.
Picăturile de ploaie produc şi îndesarea solului, reducându-se astfel
permeabilitatea. Fenomenul de împrăştiere a particulelor de sol se produce până la 60-80 cm
înălţime şi pe o distanţă orizontală de până la 1,5 m.
Distrugerea agregatelor structurale se datorează următoarelor
elemente:
şocul produs de picături asupra suprafeţei solului;
explozia agregatelor structurale de sol;
dispersarea liantului care susţine agregatele structural.
Intensitatea acţiunii erozive a picăturilor depinde de:
energia cinetică a picăturilor;
valoarea unghiului format de traiectoria picăturii cu planul suprafeţei solului în
punctul de impact;
proprietăţile solului;
caracteristicile covorului vegetal.
Eroziunea produsă prin scurgere.
Apa provenită din precipitaţii şi topirea zăpezii care nu se infiltrează în sol, se scurge în cazul în care terenul este înclinat, la suprafaţă. Datorită scurgerii ea dezvoltă o anumită energie, prin intermediul căreia erodează solul, deosebindu-se mai întâi faza de desprindere şi apoi cea de transport a particulelor de sol.
În cazul în care stratul de apă care se scurge este subţire, puterea de transport este determinată numai de viteza de translaţie a apei, iar dacă este mai gros, intervin şi curenţii verticali, eroziunea depinzând şi de turbulenţa curentului
Viteza de scurgere a apei depinde de înclinarea terenului şi
grosimea stratului de apă care se scurge
Mecanismul de producere al acestei forme de eroziune
Precipitaţiile căzute sub formă de ploaie, odată ajunse la suprafaţa solului sunt 158
absorbite până când capacitatea de absorbţie a solului este depăşită de cantitatea de apă căzută. Din
acest moment, apa începe să se adune în microdepresiuni şi cu timpul dacă ploaia continuă oglinzile
de apă se unesc formând o peliculă continuă de apă care începe să se scurgă sub formă de firişoare
sau şuvoaie.
Cantitatea de sol transportată depinde de capacitatea de transport a apei, de proprietăţile fizice ale solului şi de caracteristicile covorului vegetal. Dintre proprietăţile solului, stabilitatea hidrică a agregatelor structurale are cea mai mare influenţă
Formele de relief rezultate ca urmare a manifestării eroziunii prin scurgere
Rigola,
care are adâncimi de 20-50 centimetri şi aspectul unor şanţuri izolate dispuse
conform înclinării versantului, sau ramificaţii de şanţuri dese cu orientări diferite care nu au
legatură cu reţeaua hidrografică;
Ogaşul,
care are adâncimi de 0,5-3 metri şi lăţimi de 0,5-8 metri, reprezintă şanţuri cu trasee
neregulate dispuse conform înclinării versantului, evoluate din rigole, cu lungimi de zeci sau
sute de metri şi cu linia bazei paralelă cu suprafaţa versantului;
Ravena,
care are adâncimi de peste 3 metri, lăţimea de până la 100 metri şi lungimi de
câţiva kilometri. Au evoluat din ogaşe, au obârşia compusă din mai multe ramificaţii iar
linia bazei are o înclinare mai mică decât suprafaţa versantului.
Rigola
Rigola
Ravenă
Ogaș
Ogaș
Eroziune prin irigaţie
Eroziunea de irigaţie se află în strânsă legătură cu
normele de udare şi se manifestă pe terenurile cu pantă mai mare de 1%. Cercetări experimentale au arătat că la o singură udare se pot înregistra pierderi de sol de 5 t/ha. Eroziunea de irigaţie apare atât în cazul aplicării metodei brazdelor sau canalelor, cât şi a celei prin aspersiune (picături de apă).
Proces de irigare
O problemă importantă a apărut în cazul suprafeţelor irigate necorespunzător, pe care a început să se manifeste aşa numita
eroziune de irigaţie
.
Concluzii, măsuri de prevenire.
a),b)Drumuri din deal în vale, exemplul cel mai simplu de lucrӑri antropice care dau grad mare de erodabilitate.

Tehnologia Prati Armati (din Italia) oferă o alternativă la tradiţionalele împăduriri, care necesită îngrijiri periodice şi au efect abia peste mult timp, pentru că durează mult până când copacii ajung la maturitate. Plantele Prati Armati oferă şi multe alte avantaje, putând fi folosite pe foarte multe tipuri de terenuri (degradate, poluate cu metale grele, cu deşeuri, stâncoase etc). Plantele dezvoltă nişte rădăcini foarte subţiri, foarte multe şi foarte lungi, care pătrund adânc în sol şi cresc foarte rapid.
Mulțumesc pentru atenție
Prima consecinţă este scăderea fertilităţii solului şi a recoltelor de pe versanţii supuşi eroziunii de suprafaţă.
Dacă se compară recoltele cu grosimea orizontului „A” rămas, se constată o corelaţie pozitivă, respectiv cu cât se micşorează orizontul „A”, cu atât producţia finală scade. Când toate orizonturile solului au fost îndepărtate şi a apărut roca-mamă, solul, în cele mai multe cazuri, nu se mai poate cultiva; el este scos din folosinţă şi reprezintă astfel o micşorare a suprafeţei agricole din regiunea respectivă. Suprafeţele pe care eroziunea de adâncime a creat ogaşe şi ravene sunt definitiv scoase din folosinţă.
Pe pante, apa de precipitaţii se scurge foarte repede la suprafaţă sau prin făgaşe, ogaşe, ravene. Ea nu se mai infiltrează în adâncime, alimentarea stratului de apă freatic încetează, nivelul apei din fântâni scade, izvoarele seacă, regiunea lipsită de vegetaţie şi de apă devine aridă. Debitul râurilor devine extrem de neregulat. În perioada ploilor sau de topire a zăpezilor, debitul creşte considerabil, râurile provoacă inundaţii.
Full transcript