Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Impresionismul și fotografia

U.A.G.E. Iași / Referat Istoria Artei / Mai 2015
by

Gabriela Dobos

on 22 May 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Impresionismul și fotografia

1880
1860
Impresionismul și fotografia
Impresia fugară a unei scene într-o abordare inovatoare, subiectele care explorează realist contemporaneitatea în stiluri și tehnici noi acelor vremuri (miez de secol XIX) au definit în pictură Impresionismul. Cu alte cuvinte, senzațiile vizuale ale lumii reale în forme și culori strălucitoare sau pictura care se oprește la senzație.

Descoperirile pictorilor impresioniști privind culoarea au coincis cu cele ale fizicienilor: culorile pure juxtapuse devin pregnante, se exaltă reciproc, iar culorile complementare, prin juxtapunere, creează cel mai puternic efect de lumină. Astfel, amestecul optic al complementarelor dau impresia de lumină, pe când amestecul pigmentar al complementarelor dau tonuri neutre, cenușii.

Născut ca opus al artei academiste, Impresionismul a abordat o tehnică picturală imprecis conturată (cu forme și consistențe pierdute, pulverizate, apoi abstractizate), aducând o nouă concepție a culorii.
Paleta a fost tot mai luminoasă, accentul s-a pus pe complementaritate și contrast simultan, pe umbre colorate și transparente, pe tonuri pure în tușe fragmentare. Culoarea a capătat și a redat afect, sentimente și idei.
Impresioniștii au înlocuit amestecul pigmentar cu cel optic. Culoarea pură și intensă naște în privitor o impresie vizuală, de spațiu. Această intuiție au avut-o maeștrii stampei japoneze, iar impresioniștii au făcut totul pentru a ajunge la maximum de culoare și de lumină, de aceea lumina a devenit principalul ecou. Impresioniștii au descompus lumina solară în razele ei pentru armonie, într-o gramatică plastică preocupată de ceea ce dispare, de tranzitoriu, de efemer. Detaliile au devenit o ceață colorată. Omul a fost tratat ca un... peisaj, iar peisajul ca natură moartă. Peisajul a fost atmosferizat, anvelopa luminoasă fiind adesea ilustrată în natura îmbăiată cu efect de osmoză.
Printre pictorii emblematici ai Impresionismului, de altfel cei mai mari creatori din istoria Artelor Plastice, s-au numărat Monet, Degas, Pissarro, Renoir şi Cézanne.

Claude Monet
, supranumit ”
Prințul atmosferizării
” sau “
Pictorul evanescentului
”, era preocupat de redarea luminii impalpabile. Pictor al freamătului luminii, al sclipirii apei, al soarelui, frigului, ceței şi vântului,
Monet
a surprins efectele trecătoare ale luminii asupra unui subiect.

Impresie, răsărit de soare
”, numele tabloului pictat în 1872, a denumit noul curent artistic, lucrare în care paleta complementară redă reverberația luminii de crepuscul.

Edgar Degas
era interesat până la obsesie de o subtilă matematică a mișcărilor umane, de unghiul de perspectivă neobișnuit. El reda armonic, ornamental şi realist ceea ce pare efemer ochiului uman.
Lucrările sale se aseamănă cu instantaneele, însă în realitate acestea au fost meticulos compuse în atelier.
Claude Monet
Edgar
Degas
Camille Pissarro
, mare constructor în gamă cromatică. Cel mai apropiat de natură, preocupat de portrete şi de naturi moarte. A fost considerat “
Patriarhul Impresionismului
”.
Camille
Pissarro
Pierre-August Renoir
, la debut pictor de porțelanuri și de evantaie, devenit portretist al protipendadei, ilustrator al unor scene ale păturii sociale medii, pictor de nuduri și de naturi moarte. Obsedat de roșu, cu accent pus pe desen și pe contur.
Pierre
Auguste
Renoir
Paul Cézanne
, pictor preocupat de anvelopa luminoasă, de atmosferizare. Atras de obiect, structură, concret și natură.
Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor și directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui
Cézanne
să reprezinte puntea de trecere de la Impresionism la Cubism.
Și-a făcut 46 de autoportrete, mărturii ale evoluției sale artistice.
Cézanne
a fost vestitorul tuturor modernismelor.
Paul Cézanne
Apariția fotografiei a contribuit la descompunerea mișcării unui obiect și unei ființe. Astfel, pictura impresionistă a fost muzicalizată.
Edgar Degas
a descompus în pictură și în pastel fazele mișcării pe care ochiul uman nu le distinge în realitatea obiectivă, dar creează iluzia mișcării.
Degas
a pictat impresionist într-o manieră realistă mișcarea. A imortalizat efectele efemere ale energiei, atmosferei şi luminii, fiind preocupat asiduu de studiul dinamicii corpului uman. A aşezat pe pânze și mişcarea în cursele de cai, atras de noutatea spectacolului cotidian, dar şi de experimentele lui
Eadweard Muybridge
, făcând asiduu schițe și sculpturi după plăcile sale. De aceea, mişcările din lumea fotografiei şi filmului l-au inspirat, transformându-l într-un experimentalist, preocupat asiduu de mecanica mişcării.

Canoanele compoziţionale ale picturii au fost folosite şi de fotografi. Impresionismul, curentul artistic asociat cu percepţia optică a realităţii eliberată de emoţii şi subiectivităţi, a reprezentat contextual cultural în care s-a dezvoltat primul curent artistic în fotografie:
Pictorialismul
. Fotograful pictorialist nu se limita la înregistra mecanic imaginea, ci creea în stil manufacturier o imagine interpretată a realităţii, încarcând-o cu valenţe artistice. Asemeni unei picturi, o fotografie trebuia să aducă emoţii privitorului. Atmosfera impresionistă, scenele poetice, tehnicile fotografice creative cu efecte picturale (gradaţii tonale bogate, folosirea artificală a umbrelor, folosirea lentilelor “moi” pentru atenuarea contururilor şi a hârtiilor foto cu texturi asemănătoare pânzelor de pictură). Predilecte erau scenele idilice agrare, scene mitologice în spiritul picturilor renascentiste, interioare cu ecleraje controlate, natura idealizată, peisaje urbane cu atmosferă ceţoasă.
Pictorialismul era cunoscut și sub numele de „
fotografie subiectivă
”, „
intervenționism
” sau „
fotografie impresionistă
”.
În 1869,
Henry Peach Robinson
a publicat cartea “
Efectul pictural în fotografie. Sugestii cu privire la compoziţie şi clar-obscur pentru fotografi
” în care încuraja manipularea imaginilor fotografice prin iluminare şi prin compoziţii realizate din negative diferite.
Robinson
considera că face artă prin fotografie deoarece intervenţia sa asupra imaginilor era asemănătoare cu acea a pictorului care îşi elabora compoziţia
.

“Fading Away” / "Stingerea" / 1858

Peter Henry Emerson
a ilustrat viața agrară în Anglia victoriană.

Alfred Stieglitz
, autor al celebrei reviste "Camera Work" (platforma de afirmare a fotografiei pictorialiste şi apoi a noilor orientări în fotografie), inițial fotograf pictorialist, a imortalizat New York-ul în atmosferă poetică.

Eduard Steichen
intervenea în print pentru a crea impresia de culoare aplicând manual mai multe straturi de gelatină sensibilă la lumină.

În contemporaneitate,
Joseph Holmes -
adept al
Natural Light Photography/ -
este un fotograf american cunoscut pentru peisajele sale pline de culoare, pentru numeroase postere, seria de calendare "
The Last Wildlands
", cărțile sale și print-urile de mari dimensiuni, impecabil realizate. Puțini știu că
Holmes
este autorul
ColorBlind
pentru calibrarea monitorului (o tehnică esențială în fotografia digitală). Tot el a creat platforme de lucru R.G.B. cunoscute profesioniștilor fotografiei digitale.
În prezent,
Holmes
predă ateliere de gestionare a culorilor pentru print-uri cât mai reale și reușite. Artistul își dedică o mare parte din timp procesării imaginilor. Este perfecționist și face ajustări imaginilor pană în punctul în care nu mai poate îmbunătăți nimic.

Clarence
White
Franck Eugene
Stephanie Jung
este o tânără artistă din Germania. În numeroasele sale călătorii prin lume, capturează vibrația haotică a marilor orașe. Însă fotografiile sale nu sunt doar despre orașe mari, ci și despre viață și timp. Lucrările sale au fost publicate în mai multe reviste și în galerii de artă. Stilul său este unic, se poate observa cu ușurință legatura dintre fotografie și pictură.
Stephanie Jung
a folosit se pare multe orașe japoneze ca material pentru munca sa, însă nu a uitat de natură sau de flori.

Universitatea de Arte "George Enescu" Iași
Facultatea de Arte Vizuale și Design
Secția Foto-Video
An II
Referat: Istoria Artei / Mai 2015


Autori: Gabriela DOBOȘ
Dumitrița NICHITEAN
Mădălina PURDILĂ
Bibliografie:
Eva Polak
este o fotografă care se ocupă exclusiv cu fotografia impresionistă. Folosește tehnici precum expunerile lungi și mișcarea intenționată a camerei pentru a elimina detalii dispensabile. Astfel reduce imaginea la culori și senzații. Artista a publicat până acum cărțile "
Transcendent Light: The Essence of Impressionist Photography
" și "
Impresionist Photography Techniques
". Cel mai cunoscut proiect al artistei este „
A Voyage of Discovery
”, în care a fotografiat același loc în fiecare zi, preț de un an. Prin peisajele abstracte a monitorizat schimbările peisajului și ale luminii care s-au petrecut zilnic.

Ambroise Vollard: “
Ascultându-i pe Cézanne, Degas, Renoir
”, editura Artemis, 1992
Bernard Denvir: „
Impressionism, 64 pages in colour
”, ed. Thames and Hudson, 1974
D.N. Zaharia: “
Istoria Artei Moderne
”, editura Artes, 2010
Eugen Schileru: “
Impresionismul. Notaţii pentru un eseu
”, editura Meridiane, 1971
Ioan Horga: “
Degas
”, editura Meridiane, 1969
Kathryn Wagner: „
Dansatoarea lui Degas
”, editura Humanitas, 2013
Paul Valéry – „
Degas dans desen
”, editura Meridiane, 1968
Stephen Farthing: „
1001 de picturi de privit într-o viaţă
”, editura Rao, 2008

Online
:
(Joseph Holmes) http://www.josephholmes.com/
(Eva Polak) http://www.evapolak.com/
(Stephanie Jung) http://portfolio122826.format.com/

Claude Monet

Eadweard Muybridge
Henry Peach Robinson
Bibliografie
Full transcript