Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Tineretea ~ Dezvoltarii

No description
by

Covaci Florin

on 10 May 2012

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Tineretea ~ Dezvoltarii

Tinereţea şi crizele acesteia Curs:
Psihologia dezvoltării umane

Titular curs:
Lect. Dr. Florinda Golu
Drd. Emil Razvan Gatej Tineretea Este vremea deciziilor importante din viaţa tinerilor, vremea de a-şi decide viitorul, vremea de a-şi clădi ţeluri înalte, realizabile cu efort, voinţă şi motivaţie de-a lungul întregii vieţi. ȊIn tinereţe cazi, te loveşti, apoi te ridici, mâine îţi trece, o iei de la capăt, aşa cum George Bernard Shaw afirmă că: „Tinereţea este o perioadă minunată a vieţii, ea ne slujeşte să acumulăm greşelile numite ulterior experienţă”. Tinereţea este o perioadă aşa de scurtă în comparaţie cu întreaga viaţă sau mai mult, în comparaţie cu eternitatea. Această scurtă perioadă este vremea marilor realizări sau a marilor dezamăgiri. Psihiatrul Roger L. Gould (1972,1978) a realizat un studiu prin care a identificat stadiile vârstei adulte. Ȋn urma cercetărilor a stabilit şapte etape de vârstă: Etapele vârstei adulte 16-18 ani
19-22 ani
23-28 ani
29-34 ani
35-43 ani
44-50 ani
51-60 ani Indicatori ai maturizării • a realiza o rezolvare de success a crizelor copilăriei şi adolescenţei
• a oferi şi a primi iubire
• a fi sociabil, a avea prieteni, a relaţiona
• a fi devotat, a te dărui
• a fi generativ şi productiv
• a fi capabil de autorealizare
• a îndrăzni Dezvoltarea fizică Sănătatea adultului este funcţia unei varietăţi de factori, printre care ereditatea, nutriţia, exerciţiul, bolile din trecut şi solicitările mediului social înconjurător. Pentru cea mai mare parte, cei mai mulţi adulţi tineri se bucură de o sănătate bună. ( Florinda Golu, 2010, pg 237). Consumul excesiv de alcool este o problemă de sănătate serioasă printre adulţii tineri. Contrar opiniei populare, alcoolul nu este un stimulent, ci un tranchilizant şi un factor relaxant Fumatul este un alt risc pentru sănătate. Fumatorii sunt de 40 de ori mai predispuşi să moară de cancer la plămâni şi gura decat nefumătorii, de 4 ori mai predispuşi să moară de cancer la esofag si de 2 ori mai predispuşi la un atac de cord. Sănătatea mentală Sexualitatea deţine un rol important în dezvoltarea fizică şi cognitivă. Potrivit teoriei lui Freud, sexualitatea constituie baza tuturor comportamentelor, iar stadiul în care se situează tinerii, cel genital, reprezintă cel mai înalt stadiu de dezvoltare. Dezvoltarea socială şi de personalitate La vârsta tinereţii, tinerii încep să facă alegeri importante în ceea ce priveşte cariera sau căsătoria, ca elemente esenţiale ale constituirii identităţii sociale. (Florinda Golu, 2010, pg. 243-244). Potrivit lui Erickson (1968), adultul tânăr începe să se axeze pe căutarea de relaţii interpersonale durabile şi se situează în stadiul intimitate (iubire, dăruire) vs. izolare (implicarea în relaţii superficiale). Tânărul este preocupat de relaţiile interpersonale, interesele sale se diversifica, iar evenimentele marcante de viaţă din aceşti ani, precum relaţia de cuplu şi căsătoria, ori divorţul, parentalitatea, constituie premisele stabilităţii identităţii eului. Tânărul simte nevoia de a fi personal, dorinţa de a fi unic, ca nimeni, de a ieşi din comun, de a fi original - nevoie care, dacă este exacerbată, poate să ducă la singularizare sau la diverse comportamente deviante Stiluri de viaţa Implicarea tinerilor în relaţii interafective trainice, deschise, bazate pe fundamentul unei motivaţii psihologice şi axiologice de calitate, pare a fi antidotul cel mai adecvat la temerea lor de a nu fi luaţi în seamă, de a nu fi înţeleşi, de a fi minimalizaţi, marginalizaţi. Iubirea şi cuplul Sistemul de trebuinţe de relaţionare şi comunicare erotică, valorică şi morală care caracterizează un partener se poate afla în raporturi de concordanţă şi consens mutual cu sistemul de trebuinţe ale partenerului ales, după cum poate să coincidă doar parţial cu acesta. Există foarte multe teorii cu privire la alegerea partenerului, cele mai cunoscute fiind teoria similitudinii şi cea a complementarităţii. O persoană cu multă încredere în sine îşi va căuta un partener care îi seamănă, în timp ce o persoană care se subestimează îşi va căuta opusul. Iubirea nu ne este suficientă. Alături de ea, calitatea comunicării, bogăţia schimburilor şi interacţiunilor reciproce, vitalitatea lucrurilor împărtăşite - toate acestea hrănesc relaţia. Iubirea şi rana din suflet sunt lumina şi umbra, conştientul şi inconştientul pe care le conţinem. Cu toate acestea, dacă luăm în considerare teoria lui Maslow, nevoia de dragoste şi apartenenţă socială este situată la mijloc în „clasamentul" nevoilor umane. Căsătoria Aşa cum am văzut, cuplul este în esenţă o diadă interpersonală, o structură interpsihologică, un mijloc de schimburi şi de tranzacţii, o creaţie în comun a membrilor cuplului. Atât în cuplu, cât şi în familie, fiecare devine responsabil de dezvoltarea şi evoluţia celuilalt. Cele 5 tipuri de relatţii maritale : Tipul conflictual
Tipul devitalizat
Tipul pasiv
Tipul vital
Tipul total Divorţul (Mitrofan, lolanda, Ciuperca, 2002 apud. Golu) identifică unele „dizarmonii" ale vieţii în doi: rutina, monotonia, conştientizarea faptului că fericirea iniţială nu durează pentru totdeauna, tendinţele manipulative ale unuia dintre parteneri sau ale ambilor, deficienţele de comunicare, conflictele conjugale. Adesea, în spatele unui cuplu cu o aparenţă bună, se ascund importante tulburări funcţionale psihofamiliale, psihosexuale, tulburări privind identitatea unuia sau a altuia dintre parteneri. Fragilitatea cuplurilor depinde, în mod egal, nu numai de crizele actuale care pot apărea între parteneri, ci şi de evenimentele cu caracter psihotraumatizant din istoria de viaţă a fiecărui partener al cuplului marital. Motivul pentru care cele mai multe cupluri divorţează este acela că partenerii evoluează separat şi nu mai sunt atenţi la dorinţele celuilalt. Parentalitatea Se consideră că a avea copii constituie o împlinire a căsniciei, chiar motivul central al căsniciei, pentru unii. Există însă şi alte nevoi pe care parentalitatea le va satisface: nevoia de a avea o relaţie apropiată în familie, nevoia de a oferi educaţie, nevoia de a avea un scop în viaţă, împlinirea, continuitatea familiei, sentimentul utilităţii, câştigarea ori recunoaşterea statutului de adult. Teoriile psihanalitice arată că femeile au un instinct matern foarte puternic, care va fi satisfăcut prin exercitarea rolului de mamă. Dezvoltarea vocaţională Intrarea în viaţa profesională începe printr-un „stagierat", ce înseamnă, de fapt, adaptare. Tânărul trebuie să se obişnuiască cu noul program, cu noile condiţii de muncă, cu sistemul de organizare şi cu noul stil de viaţă. Viaţa profesională influenţează viaţa socio-culturală a tinerilor în măsura în care aceştia sunt nevoiţi să se adapteze colectivului, să interacţioneze cu acesta, să se supună normelor şi regulilor interne şi să-şi însuşească anumite comportamente ce corespund etichetei profesionale. John Holland consideră că alegerile vocaţionale constituie o certă exprimare a personalităţii, iar mediile profesionale, asemeni personalităţilor umane, pot fi structurate în categorii bine definite şi determinate. Abordari contemporane asupra problematicii tinereţii Saltul esenţial produs în această nouă perioadă în cunoaşterea tinereţii şi în definirea identităţii sale noi este în mare măsură provocat dar, la rândul lui, joacă un rol activ în prefacerile statutului social al tineretului. Vârstele, inclusiv tinereţea, sunt un proces de continuă tranziţie care cer intervenţia activă a eului crea-tor, acţiunea voinţei sale, deliberarea morală permanentă, cu toată relativitatea binelui şi a răului, aşa cum le concepe ganditorul : „la unii îmbătrîneşte mai întai inima, la alţii spiritul. Iar unii sunt bătrîni încă din tinereţe : dar cand devii tanăr tarziu, rămai astfel foarte mult timp". (Fred Mahler ,1986, pg.289). “Tineretea este zambetul viitorului în faţa unui necunoscut care e însuşi viitorul şi e firesc să fie fericit. S-ar spune că rasuflarea ei e facută din sperantă.” (Victor Hugo). - Bialystok, E., Craik, F. I. M. (2006). Lifespan Cognition. Mechanisms of Change, Oxford University Press.
- Erikson, E.H. (1968) Identity: youth and crisis.
- Danish, S. J., D'Augelli, A. R., & Ginsberg, M. R. (1984). Life development interventions: Promotion of mental health through the development of competence. In S. Brown & R. Lent (Eds.), Handbook of counseling psychology, New York: Wiley.
- Golu, F. (2010), Psihologia dezvoltarii umane, Bucuresti: Editura Universitara.
- Levinson, D. (1977), The mid-life transition. Psychiatry, 40, 99-112
- Valliant, G. E. (2000), Adaptive mental mechanisms. Their role in a positive psychology. American Psychologist, 55, 89-98
- Mahler, F. (1986), Tineretea in timp si spatiu,Bucuresti: Editura Albatros
- Verza, E.(2007), Psihologia varstelor.
- http://www.descopera.ro/dnews/8112174-fumatul-creste-rata-tentativelor-de-sinucidere Bibliografie Echipa proiect Bisca-Morie Sabina
Bruma Georgiana Gabriela
Conovici Francisca
Covaci Florin
Danoiu Raluca
Golban Raluca Andreea
Murat Sevgean
Nistor Elena
Vija Claudia Nicoleta
Prezi realizat de Covaci Florin
Full transcript