Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Untitled Prezi

No description
by

Alina Ecaterina

on 22 April 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Untitled Prezi

Curriculum.Tipuri de curriculum.Documente curriculare. Tema 8 Tipuri de curriculum Realizatori: Mihaila Andreea - Diana

Nechifor Bianca - Petronela

Secrieru Alina-Ecaterina

Visan Dumitrita

Zvoristeanu Oana-Elena De ce a fost necesara introducerea
acestui concept?
(de curriculum)


Sunt periodizări ale şscolaritătii care grupează mai multi ani de studiu.
Ciclul curricular al achizitiilor fundamentale (grupa pregătitoare a grădinitei, urmată de clasele I si a II-a)-acomodarea la cerintele sistemului şscolar sşi alfabetizarea initială.

Ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a – a VI-a) - formarea capacitătilor de bază necesare pentru continuarea studiilor.

Ciclul curricular de observare şsi orientare (clasele a VII-a - a IX-a)
orientarea în vederea optimizării optiunii sşcolare sşi profesionale ulterioare.

Ciclul curricular de aprofundare sşi specializare (clasele X-XII) –
adâncirea studiului în profilul şsi specializarea aleasă şsi pregătirea
în vederea integrării eficiente în învătământul universitar
de profil sau pe piata muncii. Categorii conceptuale derivate 1. Arii curriculare
- reprezintă un domeniu al cunoasşterii abordat în scopul pregătirii elevilor
- cuprinde mai multe discipline care se raportează la obiective comune.

Curriculum-ul Natțional (1998) cuprinde sșapte arii curriculare
Limbă şsi comunicare: limba sşi literatura română, limbile materne ale minoritătilor, limbile moderne;
Matematică sşi sştiinte ale naturii: matematică, fizică, chimie, biologie;
Om şsi societate: istoria, geografia, educatia/cultura civică, logică, psihologie, pedagogie, sociologie,economie, filosofie, religie;
Arte: muzica, desenul;
Educatie fizică şsi sport: orele de educatie fizică sşi optionale de sport;
Tehnologii: educatie tehnologică, informatică;
Consiliere şsi orientare: dirigentie, optionale. În context șscolar
semnificatia curriculum-ului este:

PARCURSUL EDUCATIV AL ELEVULUI În sens restrâns - curriculum se referă la continutul învătământului.

În sens larg, curriculum este un concept integrator, abordat într-o viziune globală sşi valorifică interdependentele dintre:
~obiective
~continuturi
~metode de predare-învătare
~strategii de evaluare.
-Generalitati

-Tipuri de curriculum

-Documente curriculare Curriculum Documente curriculare:
Manualul Pentru cadrul didactic: Pentru elev: Manualul şscolar reprezintă un document şscolar oficial de politică educatţională care asigură concretizarea programei şscolare într-o formă care vizează prezentarea cunosştinţtelor şsi capacităţtilor într-un mod sistematic, prin diferite unitătţi didactice, operatţionalizabile, în special, din perspectiva elevului/studentului: capitole, subcapitole, grupuri de lectţii/cursuri, seminarii, secventţe de învătţare. Manualul este un instrument de lucru orientativ, un ghid in proiectarea si realizarea activitatilor didactice. Manualul este un instrument de informare si lucru. Functia de sprijin pentru integrarea achizitiilor. Functia de evaluare a achizitiilor. Functia de educatie sociala si culturala. Functia de consolidare a achizitiilor. Functia de dezvoltare a capacitatilor cognitive, psihomotoare sau socio-afective. Functia de transmitere a cunostintelor Functii ale manualelor scolare, care se refera la elev: Functia de informare stiintifica si generala. Functia de formare pedagogica ce tine de disciplina. Functia de sprijin in evaluarea achizitiilor. Functia de sprijin in invatarea si organizarea lectiilor. Functii ale manulaelor scolare,
referitoare la profesor: Manualul scolar Criterii conformitatea cu programa scolara;
acuratetea si validitatea continutului;
accesibilitatea acestuia;
abordarea pedagogica in corelatie cu varsta si nivelul elevilor;
calitatea prezentarii si tehnoredactarii;
relevanta si calitatea ilustratiilor;
originalitatea si creativitatea abordarii;
calitatea materialelor folosite. Manualul alternativ Ca expresie a democratizarii învatamântului si cresterii autonomiei institutiilor de învatamânt, în tara noastra functioneaza în prezent manualele alternative.
Problematica actuala a manualelor alternative presupune din partea profesorilor practicieni competente psihopedagogice deosebite pentru alegerea acelor manuale care se adapteaza cel mai mult caracteristicilor psiho-comportamentale ale elevilor, precum si propriilor aptitudini si stiluri didactice. 2.Ciclurile curriculare Tipuri de Curriculum Curriculum-nucleu – care reprezintă aproximativ 65-70 % din Curriculum-ul Natţional

Curriculum la decizia sşcolii – care reprezintă aproximativ 30-35 % din Curriculum-ul Natţional sşi este alcătuit din: 4)Tipologia Curriculum-ului Naţional operant în cadrul sistemului de învăţământ din România: Curriculum predat (curriculum operationalizat sau curriculum în actiune) cuprinde temele realizate efectiv la clasă.

Curriculum suport - cuprinde materiale curriculare auxiliare: culegeri de probleme, culegeri de texte, îndrumare didactice, atlase, software etc.

Curriculum învătat vizează ceea ce elevii învată efectiv.

Curriculum testat este partea de curriculum tradusă în diverse instrumente de evaluare. 3) În funcţie de criteriul cercetării aplicative a curriculum-ului, distingem categoriile: Curriculum general (curriculum nucleu, curriculum comun, trunchi comun, curriculum de bază, corre-curriculum) – discipline obligatorii, în jurul cărora se articulează noile achizitii.

Curriculum de profil (specializat) - vizează semi-calificarea si calificarea.

Curriculum ascuns – “efecte subliminale”, influente explicite sau implicite, interne sau externe (mediul clasei, relatiile educationale). 2) În funcţie de criteriul cercetării fundamentale a curriculum-ului, distingem categoriile: Curriculum formal (oficial, recomandat) – cuprinde toate documentele scolare oficiale, care stau la baza proiectării activităti instructiv-educative la toate nivelele sistemului si procesului de învătământ.

Curriculum nonformal (extrascolar, complementar) au caracter optional, structurate si organizate într-un cadru institutionalizat extrascolar.

Curriculum informal – efectele indirecte provenite din diferite medii sociale: familie, grupul de prieteni, stradă. 1) În funcţie de forma educaţiei cu care se corelează: Curriculum-ul întţeles în integralitatea sşi globalitatea sa, poate fi clasificat în funcţtie de diverse criterii, unele dintre acestea fiind sintetizate în continuare. Curriculum aprofundat - are la baza trunchiul comun, respectiv elementele de continut obligatorii.

Curriculum extins - are la baza întreaga programa scolara a disciplinei, atât elementele de continut obligatorii, cât si cele facultative.

Curriculum elaborat în scoala - contine, cu statut optional diverse discipline de studiu propuse de institutia de învtmânt sau alese de aceasta din lista elaborata la nivel de minister.


Planul de invatamant, in calitatea sa de document oficial de politica a educatiei, reflecta criteriile de proiectare a continutului definite la nivelul obiectivelor generale ale procesului de instruire. El valorifica structura de organizare a sistemului de invatamant care fixeaza limitele de realizare a "trunchiului comun de cultura generala" si deschiderile posibile pe verticala treptelor scolare si pe orizontala calendarului si a orarului scolar. STRATEGIC OPTIM SISTEMIC Criteriile de proiectare a instruirii vizeaza elaborarea unui plan de invatamant: Documente curriculare Planul de invatamant Programa scolara Programele scolare in spirala sunt structurate in jurul experientei cognitive de baza a elevului, care asigura insusirea de noi cunostinte “incadrate continuu in noi contexte si sisteme ce se largesc si se restructureaza neincetat, solicitand capacitati si operatii intelectuale din ce in ce mai complexe”. Proiectarea in spirala imbina programarea concentrica-preocupata, cu programarea lineara. Programele scolare modulare sunt structurate pe baza unor seturi de cunostinte, situatii de invatare , strategii speciale de predare-invatare-evaluare, care faciliteaza realizarea independenta a sarcinilor de instruire intr-un timp pedagogic optim. Elaborarea modulelor presupune definirea unui set de situatii didactice, pe de o parte independente, iar pe de alta parte, interdependente in raport cu sarcinile de invatare trecute si viitoare. Programele scolare concentrice sunt structurate prin reluarea acelorasi notiuni, cunostinte, deprinderi, intr-o forma amplificata pe diferite trepte ale sistemului scolar (niveluri pe varsta). Programele scolare lineare sunt structurate prin “adaugiri successive de informatii si prin amplificarea exigentelor fata de activitatea cognitive a elevilor”. Aceasta actiune specifica presupune ierarhizarea urmatoarelor operatii pedagogice:
raportarea la obiectivele specifice;
stabilirea structurii tematice a disciplinei scolare respective;
precizarea indrumarilor metodologice;
proiectarea calendaristica a activitatilor de predare-invatare-evaluare. Elaborare O programă şscolară cuprinde următoarele componente:
modelul curricular al disciplinei
obiectivele cadru ale disciplinei de învăţtământ
obiective de referintţă ale disciplinei de învăţtământ
activităţile de învăţtare sugerate
contţinuturile de învăţtare sugerate
standardele de performantţă necesare indicate Structură Programele sşcolare sunt documente oficiale care descriu oferta educatţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şscolar determinat. Definiţie Programa scolara poate sugera mecanismele posibile de operationalizare a obiectivelor in contextual resurselor de spatiu si timp aflate la dispozitia cadrului didactic. Acesta presupune avansarea unor structuri de proiectare care vizeaza:
capitolul
numarul de ore saptamanal
succesiunea activitatilor didactice
termenele stabilite
obiectivele propuse
continuturile necesare
strategiile didactice posibile
criteriile de evaluare
observatiile care se impun Definitie: PLANUL DE INVATAMANT reprezinta un document oficial de proiectare globala a continutului instruirii, care stabileste anumite criterii valorice/pedagogice adaptate la nivel de politica a educatiei. Criterii pedagogice adaptate la nivel de politica a educatiei : a) obiectivele pedagogice generale valabile la nivelul intregului sistem de invatamant;
b) obiectivele pedagogice specifice valabile pe niveluri si trepte de invatamant;
c) numarul de ore maxim rezervat instruirii formale/scolare in cadrul fiecarei trepte de invatamant;
d) obiectele de invatamant studiate pe niveluri, trepte scolare;
e) succesiunea obiectelor de invatamant pe ani scolari;
f) numarul de ore saptamanal rezervat fiecarui obiect de invatamant in contextul structurii anului scolar;
g) ofertele de educatie nonformala realizabile in contextul timpului real de invatare al elevului. Caracterul sistemic al planului de invatamant presupune: proiectarea globala a continutului instruirii (de exemplu, elaborarea planului de invatamant unitar pentru clasele I-XII) necesara pentru a asigura: continuitatea intre nivelurile si treptele scolare; interdependenta dintre obiectele de invatamant, programate pe verticala si orizontala sistemului; deschiderea spre educatia permanenta (includerea in planul de invatamant a modulelor de instruire nonformala concepute programe facultative oferite mai ales in domeniul educatiei estetice, educatiei fizice, educatiei profesionale etc).

Caracterul optim al planului de invatamant presupune valorificarea exigentelor activitatii de proiectare curriculara a continutului instruirii, posibila prin: implicarea obiectivelor generale la nivelul obiectivelor specifice fiecarei treapte si descipline de invatamant; anticiparea corespondentelor pedagogice necesare intre obiectivele specifice si celelalte elemente ale procesului de invatamant: contintul-metodologia-evalua-rea; orientarea tuturor resurselor adaptabile la reusita viitoarelor activitati didactice.

Caracterul strategic al planului de invatamant presupune angajarea deplina a resurselor fiecarei varste psilioiogice in perspectiva (auto)dezvoltarii sale permanente in conditii de creativitate pedagogica superioara. c) succesiunea disciplinelor de invatamant, proiectata liniar, concentric, modular, in conformitate cu structura de adaptare interna a sistemului stabilita prin Legea invatamantului; b) alegerea obiectelor de invatamant in sens disciplinar, intradisciplinar, inter-disciplinar, transdisciplinar, in conformitate cu finalitatile macro si micro structurale, stabilite la nivel de sistem si de proces; d) repartizarea resurselor de timp disponibil pentru realizarea activitatilor didactice si educative in cadrul anului scolar, trimestrial/semestrial si saptamanal, la nivel de instruire formala si nonformala. a) abordarea globala/sistemica a continutului instruirii in vederea valorificarii depline a tuturor resurselor pedagogice existente pe verticala si pe orizontala sistemului ( elaborarea unui plan de invatamant unitar); Criteriile pedagogice asigura:
Full transcript