Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Educația în antichitate

No description
by

Dima Teodora

on 10 January 2016

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Educația în antichitate

Scrierea sumeriană (cuneiformă) – cea mai veche scriere descifrată din lume – a apărut în mileniul IV î.Hr. din stilizarea unor semne pictografice.
Scrierea cuneiformă se studia în şcoli.
Dacă la început erau anexe ale templelor sau curţilor regale, şcolile au devenit mai târziu instituţii laice.
Planul de învăţământ cuprindea studierea matematicii, metrologiei, si a geografiei. Alte stiinţe studiate erau aritmetica, astronomia, medicina (împletită cu numeroase elemente de magie) si chimia.
Educația în Orietul Apropiat
Educația în Roma Antica
Educaţia copiilor în Roma antică era orientată în sens practic.
Exerciţiile fizice nu deţineau un loc de seamă în programul de educaţie.
Şcoala primară – la care băieţii şi fetele învăţau împreună – începea la vârsta de 7 ani. Din secolul II î.Hr. şcoala era ţinută de un dascăl de profesie (ludi magister), plătit de părinţi. Copiii învăţau să scrie, să citească, să socotească, să repete pe de rost şi să recite texte literare. Sistemul pedagogic în uz urmărea înmagazinarea mecanică a unor date şi noţiuni considerate indispensabile.
Familiile bogate nu îşi trimiteau copiii la şcoala populară, ci îi încredinţau unui pedagog, de obicei unul din sclavii cei mai instruiţi ai casei.
Educația în societatea greacă
"Cea mai eficientă educaţie pentru un copil constă în joaca lui cu lucruri frumoase." - Platon
Educația în Antichitate
Educația în Egiptul Antic
Egiptul a acordat multă atenţie organizării învăţământului.
Şcolile funcţionau pe lângă curţile faraonilor, iar cele mai numeroase şcoli erau cele care pregăteau scribii.
Viitorul scrib învăţa scrierea şi desenul, studia aritmetica, geometria, istoria, geografia, şi, nu în ultimul rând, tehnicile de construcţie a mormintelor, piramidelor, a templelor și a palatelor.
Apariția unei instituții de învățământ superior în anul 1400 î.Hr., numită "Casă a vieții" a făcut posibilă studierea medicinei, geometriei și astronomiei pentru cei ce o urmau.
Educația în India
Pentru indieni nu exista o delimitare clară între cunoştinţele religioase şi cele profane, ele se împleteau.
Se studia astronomia, medicina, matematica şi se acorda o preţuire aparte studierii limbii sanscrite (se considera că numai cel care cunoştea limba sanscrită pură dobândea fericirea eternă).
Învăţământul era mecanic şi dura foarte mulţi ani. Procesul de predare se desfăşura ca un ritual religios, folosindu-se cântecul. Profesorul (numit guru) preda cântând, iar fiecare elev repeta cu glas tare, împreună cu colegii săi, până ce memora totul.
Educația în China
China antică a adus un aport important în constituirea unui sistem educaţional.
Din documentele scrise reiese că societatea chineză avea şcoli încă din mileniul III î.Hr.
În cadrul sistemului educaţional chinez, totul se învăţa mecanic, repetându-se în cor ceea ce spunea învăţătorul, fie că se predau cunoştinţe de matematică sau astronomie, fie că se învăţau legile sau regulile ce trebuiau respectate la diverse ceremonii.
Educația în Mesopotamia
În Sparta, de la vârsta de 7 ani copilul ieşea de sub protecţia familiei, intrând apoi în complexul sistem de educaţie colectivă organizată în stat.
Copilul era supus unor exerciţii dure şi unei discipline severe, având ca scop atât creşterea rezistenţei fizice, cât şi a forţei morale, întrucât tânărul se pregătea să devină soldat.
Timpul acordat educaţiei intelectuale era redus şi se limita la cântecul coral, la studierea poeţilor naţionali și la desprinderea unei morale civice exigente.
Sistemul educativ spartan îi îndrepta pe tineri în direcţia unei exprimări concise şi sintetice, rămăse până astăzi cu numele de laconism.
Educația în Sparta
Statul atenian suporta cheltuielile şcolare numai pentru copiii orfani de război.
Părinţii îşi trimiteau copiii la şcoala particulară, ţinută de un învăţător. Acesta le preda noţiuni de scris-citit, de aritmetică şi de muzică, timp de cinci, şase sau şapte ani; nu mai mult pentru că după vârsta de 14 ani educaţia fizică lua aproape complet locul educaţiei intelectuale.
Educaţia fizică le fortifica corpul în vederea fie a îndeplinirii îndatoririlor militare, fie a oricărei alte activităţi din viaţa civilă.
Educația în Atena
Prezentare realizată de:
Darie Bălan Clara
Dima Andreea-Teodora
Mangu Andrada Mădălina
Mihailov Cristina
Omer Elis
Full transcript