Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Introducere in filosofie 3 - curs 5

Curs tinut pe 4.11.2011 la Facultatea de filosofie, Universitatea Bucuresti.
by

Gheorghe Stefanov

on 28 October 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Introducere in filosofie 3 - curs 5

Introducere in filosofie - cursul 5
Cum ne putem trai bine viata?
Ce este o actiune?
O actiune este un eveniment realizat in mod intentionat de un anumit agent care urmareste un scop.
Ce sunt intentiile? Pot face in mod intentionat ceva, dar sa nu fiu constient(a) de ceea ce fac?
Cand incepe o actiune si cand se termina?
Sunt responsabil pentru toate efectele actiunilor mele?
Cine poate fi agentul unei actiuni? Exista actiuni colective? Poate fi o institutie agentul unei actiuni?
De ce anume depinde scopul urmarit prin actiunea mea? - dorinte vs. interese
Orice actiune poate fi precedata de o deliberare?
Deliberarea
In deliberarea in vederea unei actiuni utilizam ratiunea practica. Dar daca rezultatul deliberarii este doar un gand (gandul ca ar trebui sa fac X sau sa ma abtin sa fac X), cum pot sa trec de la acest gand la o actiune? (as putea vorbi, de pilda, despre o regula de genul "daca accepti gandul ca trebuie sa faci X, atunci fa X", dar si acesta este tot un gand)

Pe parcursul deliberarii in vederea unei actiuni ma pot confrunta cu mai multe feluri de probleme:
probleme tehnice: care sunt mijloacele cele mai potrivite pentru atingerea scopului?
prudential matters: cum ma vor afecta rezultatele actiunii? cum ma vor afecta pe termen lung?
probleme morale: actiunea pe care-mi propun sa o realizez este buna / ok / corecta (din punct de vedere moral) / dreapta / s.a.?

obs: unele actiuni imorale nu sunt de obicei nici macar luate in considerare; in cazul lor nu se pune problema deliberarii;
Ce este binele?
Ce ati mai putea citi:
Pe net:
http://www.iep.utm.edu/ethics/
http://www.ucl.ac.uk/philosophy/LPSG/Ethics.htm
http://www.ditext.com/frankena/ethics.html
http://plato.stanford.edu/search/searcher.py?query=ethics
http://www.apa.org/ethics/
http://www.onlineethics.org/
http://www.iep.utm.edu/sexualit/
http://www.bbc.co.uk/ethics/
http://answers.google.com/answers/threadview/id/262575.html
etica aplicata
etica "pura"
William James Earle, Introduction to Philosophy, McGraw-Hill, 1992, Ethics: Social and Political Philosophy, pp. 177-196.
Simon Blackburn, Think, Oxford University Press, Oxford, 1999, What to Do, pp. 270-297.
Thomas Nagel, Oare ce inseamna toate astea?, Editura All, Bucuresti, 1994, Binele si raul, pp. 43-54.
H. Schnaedelbach si E. Martens (editori), Filosofie. Curs de baza, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1999, Practica, pp. 173-206; Binele, pp. 207-244.
Adrian Miroiu (editor), Etica aplicata, Editura Alternative, Bucuresti, 1995.
dileme morale vs. probleme filosofice privitoare la natura moralitatii
exista o legatura intre primul tip de probleme si al doilea tip? Care este aceasta?
Cum se justifica normele morale?
abordari descriptive vs. abordari normative
Abordari deontologice
Abordari teleologice (consecintioniste)
Etica virtutii
vezi si: "eroarea naturalista"
Relativismul moral
Etica aplicata
Domenii:
probleme etice asociate anumitor domenii de existenta (etica mediului, drepturile animalelor s.a.)
probleme etice asociate cu activitati specifice (etica razboiului, etica afacerilor, etica sexului s.a.)
etici sociale (pedeapsa capitala, utilizarea drogurilor recreationale, controlul utilizarii armelor s.a.)
etici profesionale (coduri deontologice pentru medici, psihologi, juristi, jurnalisti s.a.m.d.)
etica tehnologiei -> etica tehnologiei informationale, etica tehnologiilor biologice / medicale (v. clonare, stem cells), probleme etice ale nanotehnologiilor etc.
Principii invocate in discutie:
Principiul beneficiului personal - trebuie sa tinem seama de consecintele pozitive ale unei actiuni asupra agentului
Principiul beneficiului social - trebuie sa tinem seama de consecintele pozitive ale unei actiuni la nivel social
Principiul bunavointei - cei care au nevoie de ajutor trebuie sa fie ajutati
Principiul paternalismului - cei care nu pot face acest lucru singuri trebuie sa fie ajutati sa-si urmareasca propriile interese
Principiul daunei - nu trebuie sa le producem daune altora
Principiul onestitatii - nu trebuie sa-i inducem pe altii in eroare
Principiul legalitatii - nu trebuie sa incalcam legile
Principiul autonomiei - trebuie sa acceptam libertatea de a actiona a altor persoane
Principiul dreptatii - trebuie sa recunoastem ca fiecare persoana merita sa i se faca dreptate
Principiul drepturilor - trebuie sa respectam dreptul fiecaruia la viata, informare, libertate de exprimare, siguranta, intimitate s.a.
http://www.ccea.ro/
Exista culturi diferite de a noastra, cu norme si traditii diferite.
Vechea traditie antropologica: ceilalti sunt barbari, necivilizati, primitivi, imorali s.a.
Noua traditie: ceilalti sunt diferiti de noi.

Exista o morala filosofica aici?

Unii filosofi sustin ca da: nu putem produce justificari pe deplin asigurate pentru valorile noastre (inclusiv pentru valorile noastre morale).
Dar:
Nu revine aceasta pozitie la a sustine, pur si simplu, ca argumentele noastre morale ar avea aceeasi forta si pentru "altii", daca acestia ar accepta toate premisele noastre?
Putem distinge, in destule cazuri, intre traditii, norme culturale si reguli de politete, pe de o parte, si norme morale, pe de alta parte.
Normativistii vor insista asupra faptului ca legitimitatea unei norme morale nu depinde de acceptarea sociala a practicii pe care o impune norma respectiva.
- Enunturile morale sunt justificate deductiv, prin apel la principii morale universale, care specifica datoriile noastre morale.
- Dar: De unde stim care sunt datoriile noastre morale? Cum justificam principiile morale?
- Raspunsuri:
(a) avem o facultate specifica (simtul moral sau constiinta morala sau intuitia morala) care ne asigura un acces direct la aceste principii;
Dar: aceasta revine la a spune "Ma gandesc la x si imediat mi se pare ca e asa".
(b) Dumnezeu a sadit principiile morale in sufletul nostru
Dar: De ce a sadit Dumnezeu in sufletul nostru aceste principii morale si nu altele? (v problema lui Eutyphron)
Vezi si diferenta dintre fapte imorale si "fapte pacatoase"
(c) Kant: Principiile morale sunt justificate prin ratiune, pe baza regulii imperativului categoric (aceasta este justificata transcendental - e o conditie de posibilitate a moralitatii omenesti)
Dar: Imperativul categoric e pur formal (as putea fura un lucru si apoi sa intreb: "Si ce daca toata lumea ar face la fel?")
In plus: regulile morale nu sunt constrangatoare in toate circumstantele.
Justificarea unei evaluari morale se realizeaza prin evaluarea consecintelor actiunii evaluate (aici e implicat un calcul utilitarist).
Mill: actiunile sunt bune in masura in care au tendinta sa promoveze fericirea si rele in masura in care au tendinta sa produca opusul fericirii.
"Si ce e fericirea?" - Fericirea consta in placere si absenta durerii, in timp ce nefericirea consta in durere si privarea de placere.
Observatie: Nu e vorba doar de placere si durere in sens obisnuit. "Placere" include aici si satisfactia intelectuala, confortul psihologic s.a.m.d., iar "durere" include si frustrarile intelectuale, suferintele sufletesti s.a. Mill vorbeste, intre altele, si despre calitatea placerilor.
Principiul celei mai mari fericiri: Fericirea mea nu este mai importanta decat fericirea altor persoane (egoism moral) si nici fericirea altor persoane nu e mai importanta decat fericirea mea (altruism moral).
act utilitarianism vs. rule utilitarianism -> nu trebuie sa judecam doar efectele actiunilor noastre, considerate separat, ci si efectele regulilor care pot fi adoptate pe baza actiunilor noastre
Dar: vor fi aceste reguli adoptate ca reguli absolute sau ca reguli care pot fi incalcate? -> daca vom considera ca regulile vor fi adoptate ca reguli care pot fi incalcate, care mai este diferenta intre cele doua feluri de utilitarism?
Probleme:
Cum justificam principiul celei mai mari fericiri?
Cum justificam ideea ca placerea e ceva bun si durerea e ceva rau?
Cum justificam ideea ca binele si raul (in sens moral) privesc doar placerea si durerea?
Placere si durere ca experiente subiective pure vs. satisfacerea dorintelor (vezi masina lui Nozick) -> dar cum putem compara intensitatile satisfacerii dorintelor unor oameni diferiti? Si de ce ar merita in mai mare masura sa le fie satisfacute dorintele cei care doresc ceva "mai arzator" si nu cei care au dorinte mai putin "arzatoare"?
Utilitarismul regulilor nu este, pana la urma, un soi de deontologism deghizat?
Aristotel (terminologia folosita in continuare nu ii apartine): Oamenii trebuie sa isi desavarseasca natura umana. Pentru aceasta trebuie sa isi formeze virtuti. Virtutile corespund partilor sufletului, fiindca actiunile omenesti sunt actiuni ale sufletului iar virtutile sunt deprinderi de actiune obtinute prin educatie si exercitiu. Partii afective a sufletului omenesc ii corespund virtutile etice, iar partii rationale ii corespund virtutile intelectuale.
In cazul virtutilor etice, un principiu care ne poate educa in formarea acestora este cel care ne spune ca in toate actiunile trebuie sa pastram un echilibru intre exces si insuficienta.
De pilda, ne formam virtutea curajului atunci cand invatam sa nu actionam temerar, dar nici sa nu fim lasi, pastrand linia de mijloc intre exces de curaj si insuficienta a curajului printr-o evaluare a riscurilor si a importantei interventiilor noastre in fiecare caz in parte.
Sunt morale actiunile pe care le realizam prin exercitarea virtutilor noastre etice si imorale actiunile pe care le facem in lipsa unor asemenea virtuti.
Totusi: Pe ce se sprijina ideea: "Curajul e o virtute morala."?
viata - Ce inseamna sa fii viu?

a trai - Ce anume conteaza mai mult din ceea ce se intampla pe parcursul vietii cuiva? Ce inseamna sa traiesti?

Binele - Ce intelegem prin "bun" sau "bine"?
Un tirbuson bun.
O surubelnita buna.
O racheta de tenis buna.
Un doctor bun.
Un actor bun.
Un student bun.
rosu vs. mare

Un om bun?

O fapta buna?

fapta demna de lauda vs. fapta corecta d.p.d.v. moral

O decizie buna?

O viata buna?
O viata traita in acord cu scopul ei.
Dar care este scopul oricarei vieti omenesti?

Viata noastra este compusa din actiunile noastre.

Este o viata in care cele mai multe dintre actiunile mele sunt bune, in sens moral, o viata buna?
Actiunile omenesti pot fi bune sau rele, in sens moral.

In ce alt sens?

v. reguli de politete vs. reguli morale
Poate fi si altceva decat o actiune omeneasca bun sau rau, in sens moral?

pot exista sentimente imorale?
pot exista teorii sau produse tehnologice imorale?
consideram, de obicei, ca unele actiuni pot fi imorale; dar cum putem evalua lipsa unei actiuni?

S-ar putea ca actiunile mele sa fie bune, dar eu sa nu fiu un om bun?
As putea fi un om bun, dar cu toate astea majoritatea actiunilor mele sa nu fie bune?
O actiune realizata poate fi realizata rapid sau lent -> "repede" e o proprietate a actiunilor (si chiar si a evenimentelor)
"bun" - e aceasta o proprietate a actiunilor?

De unde stim ce e bine si ce e rau (in sens moral)?

Dar exista fapte morale? (v. cognitivism, emotivism, prescriptivism)

Filosofia morala
Full transcript