Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Elemente de astronomie practică

No description
by

Ciubotaru Ana

on 21 January 2016

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Elemente de astronomie practică

UNIVERS
Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească.
Dacă notăm pe orizont punctele unde răsare şi apune Soarele, vom constata că, spre deosebire de stele, aceste puncte nu sunt fixe. Prin urmare Soarele se mişcă faţă de stele.

Ecliptica
- Soarele descrie pe sfera cerească un cerc mare numit ecliptică
- Această mişcare anuală aparentă a Soarelui este aproape uniformă şi are loc în sens direct.
Perioada acestei mişcări se numeşte an sideral.
Ecliptica trece prin 12 constelaţii, numit zodiac.

Consecinţele mişcării anuale aparente a Soarelui
a) Anotimpurile.
- primăvara 92 de zile şi 20 ore;
- vara 93 de zile şi 15 ore;
- toamna 89 de zile şi 19 ore;
- iarna 89 de zile.

MIŞCAREA ANUALĂ APARENTĂ A SOARELUI ŞI MIŞCAREA REALĂ A PĂMÂNTULUI ÎN JURUL SOARELUI
1. Lumea în totalitatea ei,
nemărginită în timp si
spatiu; cosmos.
2. ”Iubirea este arhitectul
universului.”
Solstițiul de iarnă - vară
Solstiţiul de iarnă - consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
Începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstiţiului de iarnă, legat de mişcarea anuală aparentă a Începând de la data de 22 decembrie, durata zilelor va creste continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

Solstiţiul de vară
La data de 21 iunie, este solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice . Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, pâna la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă.
Echinocţiul de primăvară - marchează începutul primăverii astronomice şi reprezintă intrarea Soarelui în primul semn zodiacal, semnul Berbecului. La momentul echinocţiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal , el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină - la data respectivă - egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine.

Echinocţiul de toamnă
Este momentul când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180 grade, el intrând în semnul zodiacal Balanţa. Durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor . Toamna astronomică începe în ziua de 23 septembrie. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.
Echinoctiul de primăvară-toamnă
A realizat:
VRABII Denis
Full transcript