Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Prezentarea lucrării de grad

No description
by

Oltea Hritcu

on 4 May 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Prezentarea lucrării de grad

STRATEGII DE STIMULARE A INTERESULUI FAȚĂ DE LECTURĂ
Lucrare propusă pentru obținerea gradului didactic I
Candidat:
Pavăl P. Oltea (Hrițcu)
Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu”, Dumbrăveni, Suceava
Motivația alegerii temei:
Am ales această temă deoarece am constatat în activitatea didactică un interes scăzut față de lectură în rândul elevilor. Acest fapt constatat mi se pare destul de grav, deoarece capacitatea de a citi corect și de a înțelege mesajul unui text reprezintă baza activității școlare, iar această capacitate se exersează și se dobândește prin lectură.
Structura lucrării
Capitolul I:
Noțiuni introductive de teorie a lecturii
Capitolul al II-lea:
Importanța lecturii în dezvoltarea psihică a individului
Capitolul al III-lea:
Stimularea interesului față de lectură
Capitolul al IV-lea:
Studierea interesului elevilor față de lectură- anchetă pe bază de chestionar
2. TIPURI DE LECTURĂ
3. Necesitatea realizării unei lecturi eficiente
1. Factori ce determină scăderea interesului față de lectură
2. Factori implicați în stimularea interesului pentru lectură
3. Strategii de stimulare a interesului față de lectură
2.1. Tipologii generale
Având în vedere multitudinea de interpretări încercate până acum şi care folosesc în argumentaţia lor criterii diferite de comparaţie valorică, consider că este dificil să se realizeze o clasificare de bază a tipurilor de lectură.
Din punctul meu de vedere, o clasificare detaliată aparține autorului menționat anterior, Paul Cornea care, în opera citată, identifică două tipuri de bază: lectura hipologografică (cea de slab randament care constituie perioada de început a lecturii pentru cititor) și lectura hiperlogografică (o lectură avizată, autonomă, cu potențial productiv).
Îndrumător lucrare:
Lector univ. drd. Otilia Ignătescu
O bună şi eficientă îndrumare a elevilor înspre lectură îi poate forma pentru viitor încât să fie capabili să dezvolte unitatea şi intercondiţionarea următoarelor elemente necesare în dezvoltarea personalităţii: informare, acţiune, decizie.
Prin lectură, elevul nu-şi lărgeşte doar cercul de cunoştinţe, ci îşi dezvoltă educaţia estetică şi mai ales îşi dezvoltă posibilitatea de a stabili criterii ferme de selectare a marilor valori, cu care se operează în procesul lecturii.
Elemente ale unei lecturi eficiente:
înțelegerea textului și rapiditatea lecturii
extragerea ideii centrale
respectarea secvențialității ideilor
detaliile
manifestarea creativității
extragerea mesajului textului
Cunoașterea și respectarea unor reguli de lectură conduc spre o lectură eficace, de mare randament intelectual, cu foloase spirituale superioare.
Lectura contribuie la îmbogățirea fondului perceptiv al copilului, la dezvoltarea operațiilor gândirii, dezvoltarea limbajului, creșterea volumului memoriei.
Rolul lecturii se manifestă și pe tărâmul imaginației, afectivității, al aptitudinilor, dar și al personalității copilului, în ansamblu.
Lectura- factor ce contribuie la
dezvoltarea psihosocială a elevului

Particularitățile de vârstă și individuale ale copilului se reflectă și în actul lecturii, atât în selectarea genului de lectură, cât și în influența acesteia asupra dezvoltării lui psihice, sub toate aspectele. Influența lecturii este sesizabilă la nivelul tuturor proceselor psihice, începând de la procesele psihice senzoriale, continuând cu cele cognitive, urmate de cele afective sau reglatorii.
Un mare teoretician al lecturii, Paul Cornea, în cartea sa ,,Introducere în teoria lecturii”, identifică două accepțiuni majore ale termenului ,,lectură”: una restrânsă la comunicarea scrisă, cealaltă, extinsă la orice tip de comunicare.
Termenul cunoaște și alte accepțiuni, în funcție de percepția diferitor teoreticieni care au arătat preocupare față de acest domeniu, accepțiuni care nu se abat într-un mod evident de la cele prezentate.
1. CE ESTE LECTURA?
În categoria modurilor de lectură hiperlogografice se regăsesc, în accepțiunea lui Paul Cornea: lectura liniară, lectura receptivă, lectura literară, lectura informativă globală, lectura exploratorie, lectura de cercetare, lectura rapidă.
O altă clasificare interesanată aparține lui Andre Maurois care identifică trei tipuri de lectură: „lectura-viciu”, „lectura-plăcere” și „lectura-muncă”.
Clasificările sunt diverse, în funcție de critici și interpreți ai fenomenului.
În ceea ce mă privește, am abordat termenul de ,,lectură” din punct de vedere al relației ce se stabilește între o persoană cu rol de cititor și o carte, creație a unui autor.
a.Televizorul
b.Jocurile pe calculator și navigarea pe web
c.Cărțile de sinteze și publicații care oferă lucrări gata întocmite
a.Școala
b.Familia
c.Factori adiacenți:
biblioteca
librăria
editura
a.Strategii didactice (activități desfășurate în școală)
b.Activități extrașcolare și extracurriculare
c.Parteneriatul cu familia, cu biblioteca
Într-un cadru socio-cultural caracterizat de o explozie a culturii media, cum este cel actual, lectura pierde tot mai mult teren printre preferințele, preocupările și interesul manifestat în rândul elevilor, mai ales.
Lectura se numără în puține cazuri printre acele activități ce au ca punct de pornire o alegere individuală, ce pornește din plăcerea individuală, din dorința de a avea contact cu cartea, de a o simți aproape, de a-i sorbi cuvintele dătătoare de înțelepciune.
În rândul factorilor ce dețin locurile de frunte în ceea ce privește scăderea interesului față de lecură apar:
Misiunea de a stimula interesul pentru lectură nu revine doar profesorului, educatorului, ci și familiei pentru că în majoritatea timpului elevul citește acasă, iar părinții pot supraveghea îndeaproape lectura cărților copiilor lor.
Stimularea interesului pentru lectură se realizează mult mai eficient printr-o strânsă colaborare a factorilor educaționali familie-școală, susținută și de factori culturali adiacenți: biblioteca, librăria, editura.
Strategiile didactice utilizate pentru stimularea interesului față de lectură pot fi extrem de diverse, adaptate după subiectul lecției și în funcție de resursele, imaginația și creativitatea de care cadrul didactic dispune.
Formele de organizare pe parcursul desfăşurării strategiilor aplicate pot fi diferite, variind de la organizarea pe grupe, frontal sau individual.
lectura predictivă
rețeaua personajului
metoda jocurilor literare
lista de cărți
prezentarea de carte
diagrama Venn-Euler
Gândiți-Lucrați în perechi-Comunicați
metoda ciorchinelui
cvintetul
lectura/rezumatul în perechi
procedeul întrebărilor reciproce
metoda cadranelor
jurnalul de lectură
metoda predării-învățării reciproce
posterul
biblioteca clasei
cercurile de lectură
ateliere de creație literară
vizite la bibliotecă și la librărie
întâlnire cu scriitori locali
teatrul
lansarea de carte
convorbirile cu elevii
excursii tematice
Parteneriatele reprezintă puntea de legătură între numite părţi şi au ca scop colaborarea în vederea atingerii unor obiective comune.
Parteneriatul educaţional urmăreşte transformarea reală a elevilor în actori principali ai demersului educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală şi socio-comportamentală.
Stabilind o bună colaborare şcoală-familie atât părintele, cât şi elevul şi cadrul didatic vor avea de câştigat. Acestă colaborare se va dovedi cu atât mai fructuoasă pe tărâmul lecturii, dacă vor fi atrași și alți factori între care un loc de seamă îl deține biblioteca.
Scopul proiectului de cercetare: investigarea modului în care este percepută lectura de către elevi şi modalităţile în care pot fi atraşi către actul lecturii.
Obiectivele cercetării:
•Investigarea percepţiei elevilor asupra lecturii
•Identificarea factorilor care pot contribui la stimularea interesului faţă de lectură
•Evidenţierea atitudinii care poate ajuta la remedierea dezinteresului faţă de lectură
•Găsirea unor soluţii care pot îmbunătăţi demersul didactic al activităţilor de lectură
•Realizarea unor corelaţii între factorii care determină scăderea interesului faţă de lectură şi cei care pot contribui la dezvoltarea gustului faţă de acest domeniu
Ipoteza generală:
În societatea contemporană, la nivelul învăţământului preuniversitar se constată la scară generală un interes scăzut al elevilor faţă de lectură.
Ipoteze de lucru:
1.
Există relaţii în legătură cu percepţia elevilor asupra importanţei pe care o are lectura în viaţa elevului în funcţie de variabila vârstă.
2.
Există o legătură între interesul arătat de familie faţă de ceea ce citeşte elevul şi interesul acestuia faţă de lectură.
3.
Există o legătură între atitudinea cadrelor didactice faţă de lectură şi atitudinea elevilor faţă de acest domeniu.
Variabilele cercetării:
-vârsta subiecților, interesul familiei, interesul cadrelor didactice, obișnuința lecturii, împărtășirea lecturilor citite, interesul față de lecturile școlare recomandate/ față de alte lecturi, cumpărarea de cărți, frecventarea bibliotecii
Metode de cercetare
: ancheta pe bază de chestionar
Instrumente utilizate
: chestionar
Am întocmit un chestionar format din 15 itemi cu variante de răspuns, fiecare având menirea să clarifice diferite aspecte referitoare la importanța pe care elevii o acordă lecturii, precum și la interesul manifestat de elevi față de acest domeniu cu toate implicațiile lui: împărtășirea lecturii, frecvența la bibliotecă, implicarea familiei în actul lecturii, aspecte care îi atrag spre actul lecturii.
Chestionarele au fost administrate unui lot de 163 de subiecți aparținând ciclului primar (90, cl a III-a-IV-a, 9-11 ani) și ciclului gimnazial (63, cl a VII-a- a VIII-a, 13-15 ani) de la școlile din comuna Dumbrăveni.
Prelucrarea rezultatelor a fost realizată prin intermediul:
1. statisticii descriptive (analiza de frecvenţe);
2. identificării unor încrucişări de variabile prin intermediul alăturării a două variabile - metoda Crosstabs;
3. evidenţierii unor relaţii semnificative între variabilele cercetării prin calculul coeficienţilor de corelaţie Pearson.
Concluzii privind cercetarea:
Ipoteza 1:(
influența vârstei)
În urma aplicării metodelor menționate s-a constatat că există o relaţie semnificativă statistic între variabila vârstă şi variabilele obişnuinţa lecturii, împărtăşirea lecturii, lecturi şcolare, alte lecturi, cumpărare cărţi şi frecvenţă bibliotecă în sensul că elevii cu vârste mai mari tind să fie mai puţin implicaţi în actul lecturii.
Așadar, interesul faţă de lectură al elevilor variază invers proporţional cu vârsta, în sensul că, cu cât vârsta este mai mare, cu atât interesul elevilor faţă de lectură este mai scăzut.
Caracterul semnificativ al relaţiilor între variabile este susţinut de calculul criteriului chi pătrat care arată faptul că există o diferenţă semnificativă între frecvenţele observate şi cele aşteptate în direcțiile menționate.
Ipoteza 2 (
-influența familiei)
Prin analiza făcută şi din corelarea itemilor s-a constatat că există o legătură semnificativă între interesul familiei față de lectură şi interesul copilului, al elevului faţă de lectură, ceea ce confirmă ipoteza 2.
Interesul elevului față de lectură crește direct proporțional cu interesul manifestat de familie în acest sens.
Ipoteza 3:(influența cadrelor didactice)
În urma analizei datelor și a prelucrării statistice, se poate afirma că influența cadrelor didactice asupra lecturii elevilor este restrânsă, acționând doar în anumite domenii de activitate.
În urma constatărilor făcute se poate afirma că ipoteza 3 nu se confirmă deoarece nu există o legătură semnificativă și general valabilă între atitudinea cadrelor didactice față de lectură și atitudinea elevilor în acest sens.
Limite ale cercetării:
-instrumentul utilizat
-lotul de subiecți
-mediul din care provin și în care studiază subiecții
Posibile direcții de cercetare:
În urma rezultatelor obținute la ipoteza 3 o posibilă direcție de cercetare ar fi: modalități prin care cadrele didactice pot influența constant sau permanent lectura elevilor.
Alte direcții de cercetare:
viziunea asupra lecturii a elevilor din mediul rural față de cea a elevillor din mediul urban
modalități de atragere a părinților către actul lecturii
modalități de atragere a elevilor către actul lecturii
strategii de eficientizare a lecturii în procesul instructiv-educativ
„Citesc, citesc. Lectura este evaziunea mea, laşitatea mea cotidiană, justificarea incapacităţii mele de a lucra, scuza pentru toate, vălul care-mi acoperă eşecurile şi neputinţele.”
Emil Cioran
Full transcript