Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Relatiile interspecifice ale animalelor

Proiect bio gimnaziu
by

Ana Stefanescu

on 13 October 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Relatiile interspecifice ale animalelor

Relatiile interspecifice
ale animalelor Relatiile interspecifice Relatiile de neutralism, ca și la plante sunt relatii de neutralitate în care cele două specii trăiesc în același loc, fără să se influeneze reciproc de exemplu, veveritele și coleopterele, pelicanii și cormoranii, lebedele și ratele sălbatice. no no\ Relatiile de comensalism sunt relatii de obicei, unilaterale pozitive în care o specie împarte hrana cu cealaltă sau îi oferă adăpost, fără ca cele două specii să-și aducă prejudicii reciproce (de exemplu, prădătoarele mari și hienele, rechinii și peștii pilot, coralii și diferii pești etc) no Într-un ecosistem, speciile de animale întâlnesc alte specii cu care pot stabili diferite relatții.
Ele pot fi: de neutralism (sau indiferente), de concurențtă, comensalism, mutualism, parazitism și relațtii pradă- prădător. Relatții de concurentță se stabilesc când cele două specii au aceleași cerintțe fatță de hrană (de exemplu, stăncuțta intră în concurențtă cu guguștiucul pentru resturile de mâncare din gospodăria omului); pentru locul de cuibărit (de exemplu rândunelele gonesc vrăbiile care le ocupă cuiburile) etc.
Concurentța are efect negativ asupra ambelor specii si este asociată cu stânjenirea reciprocă a acestora in urma acesteia specia mai slaba cautandu-si un alt loc de viata. randunica vrabie
Ca și lumea plantelor sunt relatii bilateral pozitive și de obicei durabile.
Uneori, partenerii nu sunt capabili de a trăi separat (de exemplu, termitele și protozoarele flagelate care trăiesc în intestinul acestora și degradează celuloza din lemnul ingerat).
Uneori convietuirea poate fi de scurtă durată (de exemplu, relatia dintre racul Pagurus și o actinie, dintre crocodil și pasărea crocodilului). Relatiile de mutualism (simbioză) Unii parazitți trăiesc pe corpul gazdei (puricii și căpușele la câini), iar alțti paraziți se dezvoltă în corpul gazdei (limbricii și teniile la om).
O formă specială de parazitism o reprezintă cucul, care-și depune ouăle în cuiburile altor păsări.
Parazitții sunt extrem de adaptatți la spatțiul conferit de gazdă și sunt incapabili de a trăi liber.
Datorită înaltei specializări a acestuia, se gaseste de obicei, la o singură gazdă. Relatiile de parazitism Numeroase animale trăiesc pe seama altora, provocându-le deseori moartea. Acestea sunt paraziții, iar animalele parazitate sunt gazdele.
In timp ce parazitismul apare aproape la toate grupele de animale speciile de vertebrate parazite sunt extrem de rare. Relatiile pradă-prădător se stabilesc între animalul prădător care se hrănește cu animalul pradă. În natură astfel de relatii sunt foarte răspândite.
Prădătorii au, în general, arme de atac (gheare, dini, clești, glande veninoase) și simturi foarte dezvoltate (văz, auz sau miros).
Ei sunt foarte iuti în atac, chiar dacă stau nemișcati la pândă (de exemplu crocodilul, tigrul, știuca etc). Animalele de pradă au de obicei, culori protectoare și reactii de fugă. Unii prădători construiesc adevărate capcane pentru prins prada (de exemplu păianjenul).
Prădătorii mari au putini dușmani, spre deosebire de cei mici care pot deveni ușor pradă (de exemplu vipera mănâncă șoareci, dar ea poate fi mâncată de arici).
Prădătorii au mare rol în natură, deoarece le cad victime, în primul rând, animalele bolnave. Pot fi considerati ”sanitarii” naturii. Relatiile prada-pradator
Full transcript