Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Titlul și structur romanului

No description
by

Peter-siskovits Gellert

on 31 March 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Titlul și structur romanului

Ultima Noapte de dragoste,
Întâia noapte de război

Titlul și structura romanului
"Uiltima noapte de dragoste, întâia noapte de război"

-de Camil Petrescu
Semnificația titlului
Titlul indică cele două părţi ale romanului, unite de prezenţa unei conştiinţe narative -> Iubire şi războiul care vor deveni cele două teme principale ale romanului.
Titlul se construieşte pe baza unei duble antiteze "ultima-întâia" şi "dragoste-război". Antiteza indică temele acestui roman, iubirea şi războiul.
Cuvântul "noapte" repetat în titlu redă simbolic incertitudinea, îndoiala, iraţionalul, nesiguranţa şi absurdul, necunoscutul şi tainele firii umane. Cele două "nopţi" din titlu sugerează şi două etape din evoluţia personajului principal.
Prima parte:
6 capitole
A doua parte:
7 capitole
Fiecare având câte un titlu semnificativ.
Primul râzboi mondial
Participarea României în
Primul Război mondial
România era condusă de regele Carol I de Hohenzollern din 1866. Pentru o perioadă îndelungată mai înainte de declanşarea primului război mondial, România a fost un aliat al Austro-Ungariei.
Guvernul român a semnat un tratat cu Aliaţii pe 17 august 1916, după care a declarat război Puterilor Centrale pe 27 august acelaşi an. Armata română era destul de mare – 500.000 de militari, organizaţi în 23 divizii. Din păcate, armata era încadrată cu puţini ofiţeri profesionişti, era slab pregătită, iar dotarea era insuficientă. şeful Statului Major German, generalul Erich von Falkenhayn, a apreciat în mod corect că România este atrasă de o alianţă cu Antanta şi a făcut planuri pentru atragerea ţării de partea Puterilor Centrale.
Începând din data de 15-16 August 1916 trupele române au început ofensiva pe linia Carpaţilor împotriva Austro-Ungariei ( România se afla sub ocupţia Austro-Ungariei între anii 1699 şi 1918).Romanii au pătruns Transilvania şi au luptat la Orşova, Şeimbar. Ei trebuiau să treacă Carpaţii şi să înceapă operaţiuni militare în Transilvania, Banat continuând ofensiva pe linia Mureşului să ajungă în România
În prima parte a cărţii, problema războiului este dezbătută în aşa fel, încât să justifice psihologic numroasele motive şi detalii care vor interveni în jurnalul de front, cum a fost considerată cea de-a doua parte.
Până la Camil Petrescu, Duliu Zamfirescu evocase războiul pentru a evidenţia virtuţile Comăneştenilor, boieri de viţă veche. Bătălii eroice înfăţişate şi Sadoveanu (Şoimii, Vremuri de bejenie, Povestiri din război, Strada Lăpuşneanu).

Burghezia
Burghezia
este un strat social cu o avere considerabila.
Cetăţenii burghezi formau o clasă dominantă în societatea capitalistă, proprietară a principalelor mijloace de producţie, pe care le foloseşte în scopul obţinerii de profit prin exploatarea muncitorilor salariaţi.
Burghezia, aşa cum ne-a lăsat-o moştenire Revoluţia franceză şi ne-a învăţat să cunoaştem ţările apusului,este lumea conchistadorilor economici, a marilor întreprinzători, a oamenilor de îndrăzneală şi risc, care au pornit să deschidă izvoarele de bogăţie a continentelor.
Oamenii din clasa burgheză au un spirit neliniştit şi au aceaşi dorinţă de a încerca imposibilul şi de a smulge cât mai multe taine din natură.
În romanul lui Camil Petrescu
În concepţia lui Ştefan este tipul femeii ideale, pe care o plasează asupra tuturor.
Pe parcursul relaţiei lor, ea intră în contact atât cu rudele soţului său, cât şi cu alte persoane din societate, simţindu-se atrasă de partea mondenă a vieţii.
Viaţa modernă capătă pentru Ela importanţă primordială
Ca tipologie Ela este personajul feminin, femeia în jurul căreia se învărt ideile protagonistului şi care prezintă în multe din acţiunile sale scopul ultim.
-Prima carte :
"La Piatra Craiului,în munte"
"Diagonalele unui testament
A doua carte :
"Întâmplări pe apa Oltului"
"Comunicat apocrif"
Cea ce uneşte cele două părţi este eroul.
Artificiul compoziţional este scena de la popota care sugerează acţiunea din cartea a doua.

În luniile August şi Septembrie românii au intrat in Brasov.
Scopul românilor era eliberarea Transilvaniei de sub imperiul austro-ungar.
În timpul primului război mondial îşi întrerupe studiile şi ia parte ca voluntar la câteva campanii importante (1916-1918). Este rănit grav şi îşi pierde parţial auzul,fapt ce-i acutizează sentimentul însingurării născut de copilăria-i lipsită de prezenţa părinţilor. Experienţa războiului îi va furniza o parte din materia romanului.
Moda feminină era complicată şi, adeseori, capricioasă. Doamnele mai în vârstă au rămas la vestimentaţia antebelică: rochii lungi până la pământ, înzorzonate cu tot felul de dantele, funde şi alte accesorii. Părul era lung, strâns în coc la spate.
Femeile tinere erau în pas cu moda occidentală, mai ales cu cea de la Paris. Rochiile au devenit mai scurte, “trei sferturi” sau chiar până la genunchi. Talia era “căzută”, adică peste şolduri, pentru a se pune în relief corpul.
Preferinţele barbaţilor se îndreptau spre hainele mai comode: costum, pantofi sau ghete, pălărie sau căciulă, în funcţie de anotimp
"Îmi spun că aș vrea să trăiesc, ca să pot să viu în timp de pace aci la Vulcan ,să mai întâlnesc din nou pe fata asta cu trup de șerpoaică."
"Tocmai pe la ora trei, a doua zi, primim ordin să ocupăm Codlea"
„Azi luptăm aci pe Măgura,nu la Rucăr . ”
"Ordin să mărșăluim , cu cea mai mare iuțeală, neobosit, spre Sibiu."
„Pentru o zonă de platouri si munte, aci în Ardeal,nopţile astea îngheţate trebuie să fie obişnuite.
„Trecem Oltul pe un pod de vase şi privesc cu ochi mari lunca largă,cu răchiţi strâmbe şi tufişuri. ”
Prezi prezentat de :
Berei Endre
Császár Ede
Erőss Norbert
Lukács Evelin
Péter-Siskovits Gellért
Szekrény Anita
Full transcript