Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Proiect la informatica

No description
by

Turculet Marina

on 7 March 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Proiect la informatica

End
Cuprins:
Tipuri de date
Program
Se considera doua numere intregi.Daca primul numar este negativ , atunci suma lor se micsoreaza de 5 ori,in caz contrar-se mareste de 5 ori.

Program P1_3;
Uses crt;
Var a,b:integer;
x:real;
Begin
clrscr;
Writeln('introdu numerele a,b:');
Readln(a,b);
If a<0 Then x:=(a+b)/5
Else x:=5*(a+b);
Writeln(x:5:4);
Readln;
End.
Instructiunea For
Instructiunea for indica executia repetata a unei instructiuni in functie de valoarea unei variabile de control. Sintaxa instructiunii in studiu este: <Insturctiunea for > := for <Variabila>:= <Expresie> <Pas> <Expresie> do <Instructiune>
<Pas>::= to/ downto
Variabila situata dupa cuvintul-cheie for se numeste variabila de control sau contor. Aceasta variabila trebuie sa fie de tip ordinal.

Program
Proiect la informatica
2. Instructiunile simple(if,case,for,while,repeat)
4. Tablouri unidimensionale
3.String
1. Tipuri de date
5. Tablouri bidimensionale
6. Record
7. File
Există mai multe definiţii posibile pentru tipurile de date, din mai multe perspective. O privire globală defineşte simultan atît tipurile de date cît şi operaţiile care se pot face cu ele, pentru că acestea sunt de fapt cele două faţete ale unei aceleiaşi monezi: nu pot exista una fără cealaltă. Noi vom trata cele două subiecte pe rînd şi în mod inegal, acordînd o oarecare prioritate tipurilor de date.

Astfel, în cea mai simplă accepţiune posibilă, un tip de date nu este altceva decît o mulţime de valori.

Ce este o valoare? Nu are nici o importanţă! Este un nume special dat elementelor care aparţin unui tip. Termenul ``aparţin'' este justificat, pentru că, reţineţi, tipul este o mulţime, în cel mai precis sens matematic.

Exemple? în Pascal tipul boolean este o mulţime cu două elemente. Aceste două elemente se notează în Pascal cu false şi true. False şi true se numesc de aceea valori booleene. Tipul integer este tot o mulţime care include, printre altele, nişte elemente (valori) care în Pascal se notează cu -2, -1, 0, 1, 2, 3 etc. Tipul integer este un tip interesant, pentru că îşi propune să mimeze mulţimea matematica Z a numerelor întregi, dar nu reuşeşte prea bine, pentru că mulţimea integer este finită, iar Z nu! Care sunt limitele mulţimii integer nu se specifică. În dialectul Turbo Pascal (cel mai răspîndit pe PC-uri) integer are 65536 de elemente, de la cel notat -32768 la cel notat 32767. Elementele tipului integer sunt numite valori întregi (sau mai precis integer values).
Instructiunea IF
Instructiunea de ramificare simpla IF, în functie de valoarea unei expresii de tip boolean, decide fluxul executie.
Program p1;
{Instructiunea for}
var i: integer;
c: char;
begin
for i:=0 to 9 do write (i:2);
writeln;
for i:=9 to 0 do write (i:2);
writeln;
for c:='A' to 'Z' do write (c:2);
writeln;
for c:='Z' downto 'A' do write (c:2);
writeln;
readln;
end.
Instructiunea CASE
<Instrucciunea case> ::=
case <expresie> of [<Caz>{;<Caz>}] [;] end
<Caz> ::= <Constanta> {,<Constanta>} : <Instructiune>
Program (case)
Instructiunea REPEAT
Instructiunea repeat indica repetarea unei secvente de instructiuni in functie de valoarea un expresii booleene. Sintaxa instructiunii este:
<Instructiune repeat>::= repeat <Instructiune> {;<Instructiune>} until <Expresie booleana>
Program:
{Paritatea numerelor citite de la tastatura }
var i: integer;
begin
writeln('Introduceti numerele intregi');
repeat
readln (i);
If odd(i) then writeln(i:6,'numar impar')
else writeln (i:6,'numar par');
until i=0;
readln;
end.
Instructiunea While
Instructiunea while contine o expresie booleana care controleaza executia repetata a altei instructiuni. Sintaxa instructiunii in studiu este:
<Instructiune while>::= while <Expresie booleana> do <Instructiune>
Program:
{Media aritmetica a numerelor pozitive}
var x, sum: real;
n: integer;
begin
n:=0; sum:=0;
writeln('Introduceti numere pozitive');
readln(x);
while x>0 do begin
n:=n+1; sum:=sum+x; readln(x); end;
writeln ('Ati introdus',n,'numere pozitive);
if n>0 then writeln ('media =', sum/n)
else writeln (media='*****');
readln;
end.
String
In Turbo Pascal pentru a putea lucra cu sirurile de caractere se folosesc variabilele de tip string . Tipul string este predefinit , adica este cunoscut , nu avem nevoie sa-l declaram cu type .

Exemplu :
program st1;
var t : string;
begin
t := ' iepuras ';
writeln (t);
end.
Program string
program p1
{Numarul de spatii intr-un sir de caractere}
var s: string;
i,j: integer;
begin
writeln ('Introduceti sirul de caractere');
repeat
readln(s);
i:=0;
for j:=1 to length(s) do
if s[j]=' ' then i:=i+1;
writeln ('Numarul de spatii =',i);
until s='sfirsit';
end.
Tablou unidimensional
Multimea de valori ale unui tip de date array este constituita din tablouri (tabele). Tablourile sint formate dintr-un numar fixat de componente de acelasi tip, denumit tip de baza. Referirea componentelor se face cu ajutorul unui indice.
Un tip de date tablou uni dimensional se defineste printr-o constructie de forma:
type <Nume tip> = array [T1] of T2;
unde T1 este tipul indicelui care trebuie sa fie ordinal, iar T2 este tipul componentelor (tipul de baza) care poate fi un tip oarecare.

Program p77;
{Suma componentelor variabilei x de tip Vector}
type Vector = array [1..5] of real;
var x: Vector;
i: integer;
s: real;
begin
writeln('Introduceti 5 numere');
for i:= 1 to 5 do readln (x[i]);
writeln('ati introdus');
for i:=1 to 5 do writeln (x[i]);
s:=0;
for i:=1 to 5 do s:=s+x[i];
writeln ('Suma este',s);
readln;
end.
Program
Tablou bidimensional
Tablourile bidimensionate se definesc cu ajutorul constructiei:
type<Nume tip>= array [T1,T2] of T3;
unde T1 si T2 specifica tipul indicilor, iar T3- tipul componentelor.
Componentele unei variabile de tip tablou bidimensional se specifica explicit prin numel variabilei urmat de indicii respectivi separati prin virgula si incadrati de paranteze patrate.
Program
Program p79;
{Suma componentelor variabilei m de tip Matrice}
type Matrice = array [1..3, 1..4] of real;
var m: Matrice;
i, j: integer;
s: real;
begin
writeln ('Introduceti componentele m[i,j]:');
for i:=1 to 3 do
for j:=1 to 4 do begin
write('m[ ' , i , ' , ' , j , ']='); readln(m[i,j]); end;
writeln('Ati introdus'); for i:=1 to 3 do begin
for j:=1 to 4 do write (m[i,j]); writeln; end; s:=0;
for i:=1 to 3 do
for j:=1 to 4 do
s:= s+m[i,j];
writeln ('Suma este ', s);
readln;
end.
Record
Multimea de valori ale unui tip de date record este constituita din articole (inregistrari). Articolele sint formate din componente, denumite cimpuri. Spre deosebire de componentele unui tablou, cimpurile pot fi de tipuri diferite. Fiecare cimp are un nume (identificator de cimp).
Un tip de date articol se defineste printr-o structura de forma:
type <Nume tip>= record
<Nume cimp 1>: T1;
<Nume cimp 2>: T2;
...
<Nume cimp n>: Tn;
end;
unde T1, T2, ... , Tn specifica tipului cimpurilor respective. Tipul unui nume de cimp este arbitrar, astfel un cimp poate sa fie la rindu lui tot de tip articol. Prin urmare , se pot defini tipuri imbricate
Program
Program p3;
{Date de tip Elev}
type Elev = record
Nume, pren: string;
med: real;
end;
var E1, E2, E3: Elev;
begin
Writeln('Introduceti elevul1');
write('Nume'); readln(E1.Nume);
write('Prenume'); readln(E1.pren);
write ('Nota medie'); readln(E1.med);
Writeln('Introduceti elevul 2');
write('Nume'); readln(E2.nume);
write('Prenume'); readln(E2.pren);
write ('Nota medie'); readln(E2.med);
if E1.med>E2.med then E3:=E1 else E3:=E2;
writeln ('Elevul cu media mai buna este');
writeln (E3.Nume,'',E3.pren,':',E3.med:5:2);
readln;
end.
File
E cunoscut faptul ca datele fisierelor PASCAL se pastreaza pe suporturile externe de informatie. In cazul fisierelor definite prin declaratii de forma file of T componente sint reprezentate pe suporturile respective in forma interna, si anume, prin secvente de cifre binare. Acest mod de reprezentare a datelor este convenabil in cazul memoriilor externe (discuri si benzile magnetice, discori optice s.a.). In cazul echipamentelor de intrare-iesire (tastatura, ecranul, imprimanta etc.) datele respective trebuie reprezentate in forma externa, si anume, prin secvente de caractere.
Prin fisiere se intelege o structura de date care consta dintr-o secventa de component. Fiecare componenta din secventa are acelasi tip, tip de baza. Numarul componentelor din secventa nu este fixat, insa sfirsitul secventei este indicat de simbolul special, notat EOF (End Of File).
Un tip de date fisier se defineste intr-o declaratie de forma:
<Tip fisier>= file of <Tip>; unde <Tip> este tipul de baza. Tipul de baza este un tip arbitrar, exceptind tipul fisier (nu exista fisier de fisier).
Program (File)
Program p9;
var i,n: integer;
f: file;
s: string;
begin
writeln('Introduceti textul');
readln (s);
assign(f,s);
rewrite(s);
For i:=1 to length (s) do
If s[i] in ('A' or 'a') then delete ('A' or 'a',1,n);
close (f)
writeln(s); readln;
end.
Procedure
Combinatii taste
1) alt+enter - redimensioneaza fereastra aplicatiei;
2) alt+F9 - verifica programul de erori;
3) ctrl + F9 - executa programul
4) alt + x - iesire din program;
5) ctrl + y -sterge un rind intreg;
6) shift + delet - sterge o portiune marcata;
7) ctrl + insert - copiaza o portiune marcata;
8) shift + insert - lipeste;
9) F9 - verifica de erori.
Operatori aritmetici: +; -; *; /; mod; div.
Operatori logici: <; >; <=; >=; <>; =; or; not; and; xor(verifica o conditie)
Procedure
1. Procedura este un subprogram care poate returna niciuna, una sau mai multe valori. Rezultatele se returneaza prin intermediul parametrilor si pot fi si de tip structura.
2. Pentru proceduri datele de intrare se transmit prin parametrul-constant (numiti si parametru-valoare) si/sau parametrii-variabila. Rezultatele se returneaza doar prin parametrii-variabila.
3. Lista prametrilor formali poate fi vida.
4. Parametrii formali sint tratati ca variabile locale.
Full transcript