Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Reglarea emoţională. Determinanţi, consecinţe afective şi re

No description
by

Liliana Bujor

on 28 January 2016

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Reglarea emoţională. Determinanţi, consecinţe afective şi re

Reglarea emoţională.
Determinanţi, consecinţe afective şi remedii

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Coordonator ştiinţific:
Prof. univ. dr. Maria Nicoleta TURLIUC

Doctorand:
Liliana CURELUŞĂ (BUJOR)

Iaşi
septembrie 2014

Harta conceptuală a lucrării în variantă iconică
Determinanţi
Reglarea emoţională
(RE)
reevaluarea cognitivă
(RC)
supresia expresivă
(SE)
Personalitate
Stil parental de socializare a emoţiilor
Ataşament adult
Cogniţii privind emoţiile
Consecinţe afective/ starea de bine
adolescenţa şi tinereţe
Structura generală a tezei
Fundamentare
teoretică
Investigaţii
aplicative
Contribuţii
şi implicaţii
Definirea conceptelor
Modele teoretice
Date convergente, certitudini.
Date divergente, dileme

sinteză a literaturii de specialitate
Stare de bine
investigaţiile recente însoţesc reglarea emoţională de emoţiile pozitive şi sugerează o nouă direcţie de cercetare şi de intervenţie - explorarea consecinţelor afective pozitive ale RE şi identificarea strategiilor responsabile pentru menţinerea şi creşterea stării de bine (Tugade & Fredrickson, 2007).
Cogniţii privind emoţiile
credinţele privind capacitatea de control construiesc realitatea (inclusiv cea emoţională) şi motivează comportamentul de autoreglare (Tamir, 2007)

Ataşament adult
teoria ataşamentului a devenit unul din cele mai importante cadre conceptuale pentru înţelegerea şi explicarea reglării emoţionale (Sherry, 2007; Lang, 2010; Jaffe, 2010; Morris et al., 2007; Kareeman, 2012)

Stil parental de socializare a emoţiilor
dezvoltarea emoţională este consecinţa reacţiilor/ răspunsurilor părintelui la emoţia copilului (Fosco, 2012) de aceea se recomandă cercetarea RE în interiorul contextului social şi ca răspuns la experienţe emoţionale relevante pentru individ (Tamir, 2011)

Personalitate
în contextul interacţiunilor familiale, personalitatea poate biasa raportarea la parentalitate şi evaluarea strategiilor parentale de socializare emoţională (Levine, 2002) de aceea se recomandă ca trăsăturile de personalitate să fie relaţionate cu investigaţiile privind trăirile emoţionale şi strategiilor de socializare a emoţiilor (Garside, 2003)
Reglare emoţională
în anii ’80, cercetarea psihologică s-a focusat asupra acestui concept iar în ultimul deceniu a fost definit chiar un nou domeniu de cercetare - domeniul reglării emoţionale (Gross, 1998a; Chambers, 2009; Bosse et. al., 2010)

Argumente pentru prezenţa conceptelor
RE este utilă în domeniul clinic dar şi în cel al psihopatologiei infantile (Wiggins, 2008) de aceea este necesară examinarea factorilor determinanţi asociaţi cu dezvoltarea adaptativă a RE (Bariola et al., 2011)

Stare de bine
Teoria homeostaziei
(Cummins, 1995, 1998, 2010)

Cogniţii privind emoţiile
Teoriile entităţii & teoriile incrementale (Tamir, 2007)

Ataşament
Modelul Bowlby (1969)

Stil parental de socializare a emoţiilor
Modelul Malatesta- Magai
(1991)/ versiunea Klimes-Dougan (2007)


Personalitate
Modelul Big Five
(Costa & McCrae, 1994)
Reglare emoţională
Modelul procesual al RE
(Gross, 1998a, 1998b, 2002; Gross& Thompson, 2007)

Factori demografici
Cogniţii privind emoţiile
Ataşament adult
Stil parental de socializare a emoţiilor
genul părintelui influenţează strategiile de socializare a emoţiilor: mamele sunt mai implicate în viaţa emoţională a copiilor şi răspund cel mai adesea cu recompensă, pedeapsă, evitare iar taţii cu pedeapsă şi neglijare
Personalitate
Date convergente
Date divergente
extraversiunea şi neuroticismul au relaţii semnificative cu RE
extraversiunea corelează negativ cu SE şi pozitiv cu RC

neuroticismul nu corelează cu SE dar corelează negativ cu RC

conştiinciozitatea şi amabilitate nu corelează cu RE

neuroticismul corelează pozitiv, este predictor pentru SE şi nu corelează cu RC
Kokkonen, 2001; Hwang, 2006; Wang, 2009; John & Gross, 2004; Jaffe et al., 2010; Khodarahimi et. al., 2011; Gresham & Gullone, 2012
Date convergente
Date divergente, direcţii viitoare
genul copilului are implicaţii directe asupra comportamentului de socializare al părintelui (pentru aceleaşi emoţii, mamele şi taţii aplică strategii diferite cu fiicele sau cu fiii lor)
atitudinea şi comportamentul emoţional al mamei nu se modifică în funcţie de genul copilului
influenţa relaţiei tată-copil asupra strategiilor de reglare emoţională nu a fost cercetată
Fivush et. al., 2000; Garside, 2003; Magai, 2004; Morris et al., 2007; Cassano, Perry-Parrish & Zeman, 2007; Mirabile, 2009; Zeman, 2010; Baker, 2010; Jaffe et al., 2010; Denham et al., 2010; Yagmurlu & Altan, 2010; Bariola et al., 2011;
Date convergente
Date divergente, direcţii viitoare
modelele de ataşament se leagă direct de experienţa emoţională
ataşamentul sigur este relaţionat cu emoţii pozitive, stare de bine şi o flexibilitate evidentă în reglarea emoţională
ataşamentul evitant este asociat cu supresia expresivă
ataşamentul în perioada adolescenţei târzii corelează cu stima de sine, statutul afectiv şi satisfacţia vieţii
ataşamentul mediază între experienţa emoţională din copilărie şi experienţa emoţională a adultului
Armsden & Greenberg, 1987; Magai, 2004; Gullone, 2005; Mauss, Bunge & Gross, 2007; Karreman, 2012; Gresham & Gullone, 2012
relaţia dintre ataşament şi starea de bine este mediată de reevaluare cognitivă (ca strategie de RE)
Date convergente
Date divergente, direcţii viitoare
adepţii teoriei entităţii privind emoţiile utilizează mai puţin strategiile antecedente de reglare emoţională precum reevaluarea cognitivă, în timp ce persoanele care îşi văd emoţiile maleabile încearcă, în mod activ, să le modifice prin reevaluarea evenimentelor generatoare de emoţii
centrarea pe teoriile implicite privind RE reprezintă o direcţie viitoare de cercetare
Tamir, 2007;
Date convergente
Date divergente, direcţii viitoare
supresia expresivă scade iar reevaluarea cognitivă creşte odată cu vârsta
genul influenţează supresia
expresivă
nu a fost stabilită o normativitatea a RE pe etape de vârstă şi dezvoltare
bărbaţii activează/ nu activează RC mai mult decât femeile/ femeile utilizează/ nu utilizează SE mai mult decât bărbaţii

John şi Gross, 2003; Coats & Blanchard-Fields, 2008; Chambers, 2009; Gullone, 2010; Neumann et al., 2010; Martini, 2011; Hay, 2011; Larsen, 2012; Meyer, 2012;
Studiul II
Determinanţii RE
Studiul IIIA
Determinanţii stării de bine
Studiul I
Validarea instrumentelor
Concluzii
Traducerile în limba română păstrează proprietăţile psihometrice ale instrumentelor originale:

indicatori de fidelitate
medii şi abateri standard
diferenţe de gen şi corelaţii între scale
Instrumente validate:
EAC
-The Emotions as a Child Scale, versiunea pentru adulţi (Garside & Klimes- Dougan, 2002b)

IPPA
- Iventory of Parent and Peer Atachment (Greenberg, Armsden, 2009)

TIE
- Scala Teoriilor Implicite privind emoţiile (Tamir et al., 2007)

ERQ
- Emotion Regulation Questionnaire (Gross, John, 2003)

PANAS
- The Positive and Negative Affect Schedule (Watson, Clark & Tellegen, 1998b)

SWLS
- The Satisfaction with Life Scale (Diener, 1985)

Etape
(a) traducerea în limba romană a instrumentului original
(b) retroversiunea instrumentului
(c) stabilirea formei finale a chestionarului
(d) aplicarea instrumentelor (pe următorul lot):

FFPI
- Five Factor Personality Inventory &
PDE
- Profilul Distresului Emoţional (Opriş şi Macavei, 2005)
Rezultate
Metode
Întrebările şi ipotezele cercetării
(1)
Care din cele patru variabile (structura de personalitate, stilul de socializare a emoţiilor în copilărie, dimensiunile ataşamentului adult, cogniţiile implicite privind emoţiile) are cel mai puternic impact asupra strategiilor de RE?
(2)
Există diferenţe de gen în privinţa strategiilor de reglare a emoţiilor?
(3)
Există aspecte de dinamică privind reglarea emoţională pe etape de vârstă şi dezvoltare (adolescenţă, tinereţe)?
(4)
Fetele au o percepţie diferită asupra parentalităţii, comparativ cu băieţii?
Zece întrebări în patru studii
Studiul II. Predictorii RE
-analiză de regresie-
Întrebările 1-5
Studiul III A.
Predictorii stării de bine
- analiză de regresie-
Întrebările 6-8
Studiul IIIB.
RE, variabilă mediatoare
-
analiză de mediere-
Întrebarea 9
Studiul IV.
Consecinţe afective ale RE
- experiment-

Întrebarea 10
(ipoteza 1)
: Factorii de personalitate, corelatele familiale şi cogniţiile privind emoţiile sunt factori predictivi pentru strategiile de RE în condiţiile controlării influenţei caracteristicilor demografice.
(5)
Adolescentl are o percepţie diferită asupra parentalităţii, comparativ cu tânărul?
(
ipoteza 2
): Există diferenţe între fete şi băieţi în ceea ce priveşte mecanismele de RE atât pentru perioada adolescenţei cât şi pentru tinereţe (băieţii, respectiv adolescenţii activează supresia mai mult decât fetele, respectiv tinerii).
(ipoteza 3)
: Există diferenţe între băieţi şi fete în ceea ce priveşte percepţia ataşamentului adult şi a strategiilor de socializare a emoţiilor din copilărie.
(
ipoteza 4
): Există diferenţe între adolescenţi şi tineri în ceea ce priveşte percepţia ataşamentului adult şi a strategiilor de socializare a emoţiilor din copilărie.
Întrebarea 1
.
Care din variabilele luate spre studiu (personalitate, stil parental de socializare a emoţiilor în copilărie, dimensiunile ataşamentului adult, cogniţii implicite privind emoţiile) are cel mai puternic impact asupra strategiilor de RE?
Întrebarea 2.
Există diferenţe de gen în privinţa strategiilor de RE?
Genul
determină diferenţe în privinţa strategiilor de RE; avem diferenţe semnificative doar pentru supresia expresivă - băieţii îşi reglează emoţiile mai dezadaptativ decât fetele; t(212) = 3.155, p<.005. În schimb, reevaluarea cognitivă nu diferă între fete şi băieţi t(212) = -.636, p>.05. Indicelui d a lui Cohen (0.44) semnifică un nivel mediu al mărimii efectului.

Întrebarea 4.

Fetele au o percepţie diferită asupra parentalităţii, comparativ cu băieţii?
Întrebarea 5.
Adolescentul are o percepţie diferită asupra parentalităţii, comparativ cu tânărul?
Determinanţii RE
Întrebarea 3
.
Există aspecte de dinamică privind reglarea emoţională pe etape de vârstă şi dezvoltare (adolescenţă, tinereţe)?
Vârsta
nu determină diferenţe în privinţa strategiilor de RE; nu există diferenţe între adolescenţi şi tineri în activarea strategiilor de reglare emoţională nici pe dimensiunea adaptativă (reevaluare cognitivă) nici pe cea dezadaptativă (supresie expresivă); pentru RC şi SE avem t(212) = .894, p>.05.

Impactul genului copilului asupra răspunsului emoţional al părintelui

Concluzii raportate la dilemele din literatură
Divergenţe
Rezultatele noastre
(1) stabilitatea emoţională şi SE nu corelează/ corelează pozitiv, este predictor
(2) stabilitatea emoţională şi RC corelează negativ/ nu corelează

personalitate
(1) stabilitatea emoţională este predictor pentru SE
(2) stabilitatea emoţională nu corelează cu RC

(3) influenţa relaţiei tată-copil asupra strategiilor de reglare emoţională nu a fost cercetată
(4) atitudinea şi comportamentul mamei nu se modifică/ se modifică în funcţie de genul copilului

corelate parentale
3) pedeapsa tristeţii este predictor pozitiv iar neglijarea furiei este predictor negativ pentru SE
(4) atitudinile ambilor părinţi se modifică în funcţie de genul copilului
cogniţii privind emoţiile

(5) centrarea pe teoriile implicite şi credinţele privind reglarea emoţională este o direcţie viitoare de cercetare

(5) credinţele privind RE au o valoare predictivă scăzută pentru SE şi nu au valoare predictivă pentru RC
vârstă
6) SE scade odată cu vârsta & RC creşte o dată cu vârsta/ RC nu creşte cu vârsta, nu există o normativitate a RE pe etape de vârstă
(6) nu există diferenţe între adolescenţi şi tineri în ceea ce priveşte RC şi SE

gen
(7) bărbaţii activează/ nu activează RC mai mult decât femeile; femeile recurg/ nu recurg la SE mai mult decât bărbaţii
(7) bărbaţii utlizează SE mai mult decât femeile; nu există diferenţe între bărbaţi şi felei pentru RC
Concluzii raportate la dilemele din literatură
Rezultate
Metode
Întrebările şi ipotezele cercetării
(6) Care este impactul strategiilor de RE asupra stării de bine, comparativ cu structura de personalitate şi corelatele parentale?
7) Modelul predictiv al stării de bine este diferit la adolescenţi, faţă de tineri?
(8) Modelul predictiv al stării de bine diferă în funcţie de gen?
(ipoteza 1): Factorii de personalitate, corelatele familiale şi strategiile de reglare emoţională sunt predictori pentru starea de bine.
(ipoteza 2): Există diferenţe între adolescenţi şi tineri în privinţa factorilor predictivi ai stării de bine.
(ipoteza 3): Există diferenţe între fete şi băieţi în privinţa factorilor predictivi ai stării de bine.
Întrebarea 6.
Care este impactul strategiilor de RE asupra stării de bine, comparativ cu structura de personalitate şi corelatele parentale?
Întrebarea 7.
Modelul predictiv al stării de bine este diferit la adolescenţi, faţă de tineri?
Întrebarea 8.

Modelul predictiv al stării de bine diferă în funcţie de gen?
Tineri
Adolescenţi
Fete
Băieţi
reglarea emoţională
(supresia expresivă)
(1) SE se asociază pozitiv cu emoţii negative & negativ cu emoţii pozitive/ SE se asociază cu un nivel ridicat al dispoziţiilor pozitive



(2) /există relaţii semnificativ mai puternice între socializarea emoţiilor de către tată şi competenţele sociale şi emoţionale ale copilului


(1) SE este predictor pentru afectele negative (predictor negativ pentru afectele pozitive ale adolescenţilor şi predictor pozitiv pentru afectele negative ale fetelor)



(2) corelatele paterne au o influenţă mai puternică asupra stării de bine, comparativ cu cele materne (strategiile de socializare a emoţiilor şi ataşamentul faţă de tata sunt predictori pentru dimensiunile stării de bine în general, a băieţilor şi tinerilor în special)






Divergenţe
Rezultatele noastre
corelate parentale
Studiul IIIB
Reevaluarea cognitivă, variabilă mediatoare
Concluzii raportate la literatura de specialitate
Rezultate
Întrebarea şi ipoteza de cercetare
(9) Reevaluare cognitivă este variabilă mediatoare între factorii de personalitate, respectiv corelatele familiale şi starea de bine?
(ipoteza 1): reevaluarea cognitivă este variabilă mediatoare între factorii de personalitate, respectiv corelatele familiale şi starea de bine
Reevaluarea cognitivă, mediator între personalitate şi afecte
Reevaluarea cognitivă, mediator între strategii parentale de socializare a emoţiilor şi starea de bine
Reevaluarea cognitivă, mediator între ataşament adult şi afecte

socializare emoţii
o problemă de actualitate o reprezintă rolul de mediator al RE într-o schimbare terapeutică de succes (Rottenberg & Gross, 2007)

(1) extraversiunea, conştiinciozitatea şi stabilitatea emoţională sunt factori mediaţi de RC în relaţia cu afectele pozitive (date concordante cu literatura: Canli, Ferri & Duman, 2009; Wang, 2009; Fisher et al., 2007)

(2) parentalitatea tatălui (mai mult decât cea a mamei) este mediată de RC (date concordante cu literatura: McEwen & Flouri, 2009)

(3) ataşamentul matern este mediat de RC în relaţie cu afectele



personalitate
ataşament
Direcţii viitoare
Rezultatele noastre
Studiul IV
Consecinţe afective ale RE. Experiment
Întrebările şi ipotezele cercetării
(10) Care sunt consecinţele afective ale reevaluării cognitive, supresiei expresive (ca strategii de RE) şi dimensiunilor personalităţii în reglarea furiei (ca emoţie de externalizare) şi a tristeţii (ca emoţie de internalizare)?
(ipoteza 1): Strategiile de RE şi dimensiunile personalităţii au o relaţie semnificativă cu experienţa emoţională în gestionarea furiei.



(ipoteza 2): Strategiile de RE şi dimensiunile personalităţii au o relaţie semnificativă cu experienţa emoţională în gestionarea tristeţii.



(ipoteza 3): Strategiile de RE şi dimensiunile personalităţii au o relaţie semnificativă cu experienţa emoţională în gestionarea furiei (în condiţiile controlării genului, covariată).


(ipoteza 4): Strategiile de RE şi dimensiunile personalităţii au o relaţie semnificativă cu experienţa emoţională în gestionarea tristeţii (în condiţiile controlării genului, covariată).
Concluzii raportate la literatura de specialitate
Rezultate
Metode
Inducerea emoţiilor
Subiecţi
Schema procedurii experimentale
Emoţii induse cu ajutorul filmelor
Sinteza datelor statistice
Notă
:
RE- reglare emoţională
** p
< 0.01 (Paired-Sample T Test) în comparaţie cu măsurătoarea din pretest. Valorile din tabel reprezintă mediile o abatere standard.
 



modelul procesual al RE
modelul Big Five
teoria emoţiilor diferenţiale
Rezultate concordante cu modelul. Supresia nu descreşte intensitatea experienţei emoţionale (tristeţe) comparativ cu grupul de control în timp ce reevaluarea descreşte intensitatea tristeţii (comparativ cu supresia)

Personalitatea este semnificativă pentru viaţa emoţională. Stabilitatea emoţională (mai mult decât extraversiunea) are legături semnificative cu afectele şi distresul emoţional atât în trăirea emoţiilor de internalizare (tristeţe) cât şi a celor de externalizare (furie).

Rezultatele confirmă teoria emoţiilor diferenţiale. O strategie de RE eficientă pentru un cluster de emoţii negative se dovedeşte a avea impact diferit atunci când este cercetată fiecare emoţie separat (tristeţea poate fi redusă prin reevaluare cognitivă însă nu şi furia)

Contribuţii originale ale tezei
Implicaţii pentru studiile viitoare
Contribuţii teoretice şi publicaţii
Contribuţii metodologice
Contribuţii practice şi publicaţii
Analiza şi sinteza literaturii privind:
determinanţii RE
consecinţele RE
identificarea convergenţelor, divergenţelor şi a direcţiilor viitoare

(1) Turliuc, M.N., Bujor, L. (2013). Emotional Regulation, Expansion of the Concept and its Explanatory Models  In P. Runcan, G. Rață și A. Gavreliuc (coord.), Applied Social Sciences. Psychology,Newcastle upon Tyne, UK: Cambridge Scholars Publishing, pp. 99-106.

(2) Turliuc, M. N., Bujor, L., (2013), Emotion regulation between determinants and consequences. Procedia - Social and Behavioral Sciences 76, 848 – 852.

(3) Bujor, L., Turliuc, M. N., (2013), Delimitări conceptuale şi modele teoretice ale reglării emoţionale. Asemănări, deosebiri şi tendinţe. Cercetare şi Practică în Ştiinţele Educaţiei, EDP, 189-195.

Adaptarea instrumentelor pe populaţie românească
(1) The Emotions as a Child Scale – EAC, versiunea pentru adulţi (Garside & Klimes- Dougan, 2002b), (inexistent în literatura românească)
(2) IPPA- Iventory of Parent and Peer Atachment (Greenberg M. T., Armsden, G., 2009), (inexistent în literatura românească)
(4) Scala Teoriilor Implicite ale Emoţiilor (Tamir et., al. 2007)
(3) ERQ- Emotion Regulation Questionnaire (Gross J.J., John O. P., 2003)
(5) PANAS- The Positive and Negative Affect Schedule (Watson, Clark & Tellegen, 1998b)
(6) SWLS- The Satisfaction with Life Scale (Diener, 1985)
model predictiv pentru RE (53 VI)
diferenţe de gen (părinţi, copii) în socializarea emoţiilor în copilărie
model predictiv al stării de bine
explicarea legăturii dintre personalitate, strategii parentale de socializare a emoţiilor, ataşament adult şi afecte prin intermediul RC
dovezi experimentale pentru efectele pozitive ale reevaluării cognitive (clarificarea supresiei expresive şi integrarea dimensiunilor personalităţii)
(4) Turliuc, M. N., & Bujor, L., (2014), Predictors of Emotion Regulation during the Transition from Adolescence to Young Adulthood. Proceedings. The Second World Congress on Resilience, Timişoara, in print.

(5) Bujor, L., Turliuc M. N., (2014), Personality, Family Correlates and Emotion Regulation as Wellbeing Predictors, Procedia - Social and Behavioral Sciences (Dubrovnik, in press)

(6) Bujor, L., Turliuc, M. N., (2014), Stilul parental de socializare a emoţiilor în percepţia adolescenţilor şi tinerilor. In M.N. Turliuc (coord.), Gen şi diferenţe de gen în studii empirice, Ed. Institutul European, 227-241.
(7) Bujor, L., Turliuc, M. N., (2014), Socializarea emoţiilor în contextul educaţiei parentale. In O. Clipa & M. Eşi (coord.), Incursiuni didactice în dinamica educaţională, EDP, Bucureşti, 55-64.

Demersuri investigative
Demersuri de intervenţie
reglare emoţională
parentalitate
identificarea predictorilor RC (aptitudini, conştiinţa de sine, stima de sine)

extinderea cercetărilor la nivelul strategiilor de RE care să implice şi alte momente temporale (i.e. selecţia situaţei- strategii perceptive şi autoperceptive, deplasarea atenţiei- strategii atenţionale)
extinderea sferei emoţiilor investigate (emoţii pozitive)
rafinarea variabilelor parentale coroborată cu o investigaţie de tip longitudinal în care să fie măsurat impactul părinţilor în anumite momente ale dezvoltării (i.e. din cinci în cinci ani) pe acelaşi lot

analiza datelor diadice (provenite atât de la părinte, cât şi de la copil) ar putea să aducă aspecte clarificatoare

reglare emoţională
parentalitate
training de RE pentru persoanele care utilizează în mod curent strategii dezadaptative

training privind reglarea emoţiilor discrete în relaţia părinte (mama, tata)- copil


Băieţii sunt semnificativ mai dezavantajaţi în socializarea emoţiilor de către părinţi.
Adolescenţii percep mai pozitiv răspunsurile emoţionale ale părinţilor din perioada copilăriei.
Reevaluarea cognitivă mediază efectul personalităţii asupra afectelor pozitive. Coeficienţii de regresie standardizaţi sunt prezenţi pe relaţiile dintre variabile. În paranteze sunt coeficienţii ecuaţiei de regresie multiplă (VI şi mediator), *p < .05, **p < .01.
Reevaluarea cognitivă mediază efectul stilului parental de socializare a emoţiilor asupra stării de bine. Coeficienţii de regresie standardizaţi sunt prezentaţi pe relaţiile dintre variabile. În paranteze sunt coeficienţii ecuaţiei de regresie multiplă (VI şi mediator); *p < .05, **p < .01.
Reevaluarea cognitivă mediază efectul ataşamentului faţă de mama asupra afectelor pozitive. Coeficienţii de regresie standardizaţi sunt prezentaţi pe relaţiile dintre variabile. În paranteze sunt coeficienţii ecuaţiei de regresie multiplă (VI şi mediator); *p < .05, **p < .01.
Grupe experimentale
înainte
şi
după
eliminarea din analiză
Rezultate semnificative pentru emoţia de furie şi tristeţe. MANOVA (analize post-hoc Scheffe), MANCOVA
Vă mulţumesc!
Reglarea emoţională.
Determinanţi, consecinţe afective şi remedii

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Reglare emoţională (Gross, 2010), (11)

Personalitate (Dafinoiu, 2005), (4)
Ataşament adult (Armsden & Greenberg, 1987), (4)
Stil parental de socializare a emoţiilor (Malatesta,Magai in Silk et al, 2011), (3)
Cogniţii privind emoţiile (Tamir, 2007)
Starea de bine (Tomyn, Tyszkiewicz & Norrish, 2014)
Full transcript