Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Copy of Globalizarea

No description
by

Alexandra Alexandru

on 20 April 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Copy of Globalizarea

Globalizarea
Globalizarea înseamnă creşterea interconexiunilor dintre societăţi, astfel încât evenimentele ce se petrec într-o anumită parte a lumii influenţează într-o tot mai mare măsură oameni şi societăţi situate la mare distanţă, într-o altă parte a lumii. O lume globalizată este una în care evenimentele politice, economice, culturale şi sociale devin din ce în ce mai interconectate, precum şi una în care aceste evenimente au un impact mai puternic.
Globalizarea economiei poate fi definita ca un proces dinamic al cresterii legaturilor si dependentei dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor in tot mai variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept implicatie faptul ca problemele devin globale mai mult decat nationale, cerand la randul lor o solutionare si armonizare mai globala mai mult decat nationala. Abordata insa din punct de vedere economic si financiar, globalizarea poate fi definita drept intarirea, reinventarea si armonizarea legaturilor dintre economiile nationale pe o piata mare, globala, a bunurilor si serviciilor, dar mai ales a circulatiei capitalurilor de orice fel.
Simbolurile cele mai cunoscute ale globalizării sunt Coca-Cola, McDonald`s
şi ştirile de le CNN. Oricare ar fi semnificatia cauzală şi practică
a acestor fenomene, fără îndoială că una dintre cele mai direct percepute
şi trăite forme ale globalizării este cea
culturală

Si in Romania, globalizarea este un fenomen intalnit in toate domeniile:
Atentie!
A nu se confunda fenomenul de globalizare cu ceea ce numim mondializare.
Mondializare
- procedeul natural de extindere al intereselor la nivelui întregului Pământ
Globalizare
- procedeul impus al acestei extinderi
Haosul cu care ne confruntăm astăzi in Romania derivă din faptul că, pornind de la dezvoltarea tehnologică și economică, un număr important al activităților umanității se situează pe o scală și un orizont atât de mari, încât au depașit granițele naționale, în limitele cărora statele suverane își exercită dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai multe decât lasă să se înțeleagă. Pe masură ce domeniul activităților umane se extinde dincolo de reglementările statului-națiune, legalitatea și regulile au devenit prea strâmte.
Noii jucători au trebuit să facă față provocării iscate de guvernarea de tip monopol; au apărut corporațiile multinaționale, piețele financiare globale, organizațiile non-guvernamentale, dar și organizații criminale și rețele teroriste internaționale.

Activitatea acestor noi jucători nu este acoperită de legile internaționale, care se bazează pe înțelegeri formale între statele-națiune, pentru că acestea nu au fost capabile până acum să găsească un teren comun pentru înțelegeri care vizează problema globalizării.
Chiar dacă aceste trei aspecte sunt întrețesute, este util să distingem efectele globalizării în fiecare din mediile
economice, politice și culturale
. Alt aspect cheie al globalizării este schimbarea în tehnologie și inovație, în special în sectoarele transporturilor și telecomunicațiilor, despre care se crede că au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o mișcare mondială care nu include liberalizarea.
Tipuri de globalizare
1.Globarizarea economica
2.Globarizarea politica
3.Globarizarea
culturala
1. Globalizarea economica
~liberalizarea in economie~
2. Globalizarea politica
~democratizarea in politica~
Bibliografie
http://en.wikipedia.org/wiki/Globalization
http://emildumea.ro/articole/Emil%20Dumea%20-%20Globalizare%20si%20identitate%202009.pdf
http://www.ziare.com/social/capitala/globalizarea-buna-sau-rea-181902
http://lupascusimonag.wordpress.com/2012/10/12/globalizarea-economica-in-romania/
http://www.uer.ro/?d=rev&sd=87_88&p=globalizarea.html
http://www.roportal.ro/articole/cultura-si-globalizare-4312.htm
http://revistaiosifvulcan.wordpress.com/teme/eseuri-si-studii/prof-dr-n-ionescu-%E2%80%9Eglobalizare-si-identitate-nationala%E2%80%9C/
http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari/Campan.pdf
http://www.slideshare.net/vnicola/argumente-pro-si-contra-globalizare
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/globalizarea-si-efectul-sau-asupra-romaniei-219153.html
Globalizarea politica reflecta hegemonia ideologiei neoliberale in care a triumfat economia de piata si dominatia modelului democratic occidental in deciziile interne ale unei tari si deciziile dintre tari. Victoria democratica a fost facilitata de beneficiile globalizarii tehnologice, care a realizat mariajul intre informatie si tehnologia de comunicare, aceasta din urma dand o viteza de diseminare incredibila
primei.
3. Globalizarea culturala
Globalizarea politica este creatia unui guvern al intregii lumi, care regleaza relatiile dintre natiuni si garanteaza drepturile nascute din globalizarea socio-economica.
~universalizarea in cultura~
Fenomenul de globalizare va mai dura, in conditiile in care el este privit cu reticenta de unele culturi. Exemplul cel mai concret ar fi cel al Orientului, care se desprinde foarte greu de vechile traditii si refuza inca sa se lase invadat de noua cultura. Tocmai de aceea, gandindu-ne la „coca-colanizarea culturala" ne intrebam de ce Coca Cola este simbolul globalizarii, iar ceaiul negru nu este considerat un exponent? Raspunsul la aceasta intrebare nu face decat sa arate directia din care vine
globalizarea
.

In conditiile in care globalizarea bate la usa, este foarte important sa constientizam ca acest fenomen trebuie controlat, daca nu vrem sa pierdem tocmai ceea ce ne defineste pe noi ca fiinte umane – cultura. Noi suntem singurii care putem sa nu acceptam ceea ce ni se ofera, ci sa fim mai selectivi, iar astfel putem contribui la stoparea caricaturizarii culturii si a valorii culturale romanesti, caci, chiar daca decide sa se integreze intr-o realitate globala, fiecare natie trebuie sa aiba puterea sa-si pastreze specificul, intr-o forma sau alta.
Globalizarea include exportul si aplicarea modelelor culturale socio–economice occidentale, reprezentind o situatie noua, de constructie a unui sistem planetar caracterizat printr-o uriasa capacitate de comunicare si schimburi informationale la scara mondiala. Se sustine ca fenomenul globalizarii are drept efect diversificarea culturilor nationale.

Astfel putem spune ca globalizarea are un impact decisiv asupra culturilor si identitatilor nationale. Acest proces nu implica mereu un nivel ridicat de comunicare sau de schimb intre diferite culturi. In mod special, exista tendinta ca o cultura dominanta sa se impuna asupra celorlalte, ducand la un proces de uniformizare culturala. Gradul de intensitate al acestui proces nu este dat de valoarea culturilor nationale, ci mai mult de forta economica a fiecarei tari in parte.

Procesul globalizarii poate fi un lucru bun, daca diversele culturi si societati nationale iau parte la acest proces in mod echitabil, dar daca globalizarea este tratata ca un proces cu un anumit scop, o directie precisa si decis doar de societatile si culturile ce detin puterea economica, atunci omogenizarea culturilor nationale poate avea efecte negative, de unire a diferentelor ce reprezinta elemente definitorii ale identitatii culturale si nationale.
"Niciodată nu va fi posibilă ştergerea culturii naţionale, a literaturii, artei, a religiei, a tradiţiilor folclorice si muzicale, a istoriei vreunui popor. Lumea ar fi mai săracă fără diversitatea culturilor naţionale. Dar legăturile contemporane dintre viaţa culturală si viaţa politică trebuie să-si găsească formele naturale si lucrative prin care naţiunile în general, inclusiv cea română, să îşi consolideze calităţile si realizările spirituale si materiale. Altminteri, ce vom lăsa în urma noastră ? Ca istoric, am convingerea că românii vor şti si de data aceasta, ca întotdeauna în istorie, să găsească o cale de mijloc între acceptarea globalizării si păstrarea rădăcinilor. De modul cum vom gestiona globalizarea şi identitatea naţională depinde viitorul construcţiilor politice contemporane."
Prof. dr. N. Ionescu- „Globalizare şi
identitate naţională“
Petre Ţuţea:
Nu însuşirea modelului
bănuit a fi mai valoros ori mai rezistent, ci conştientizarea capacităţii de a fi model a oricărei
culturi, păstrarea, cu alte cuvinte, a identităţii culturale verticale ar trebui să fie opţiunea culturii noastre şi a celorlalte culturi naţionale europene; contactul să presupună schimb,
nu dominare.
Dacă, practic, statul naţional România se va transforma masiv, asta nu înseamnă că va dispărea naţiunea română. Din contră, ca şi celelalte popoare europene, şi românii vor trebui să înveţe să îşi iubească şi să-şi impună mai mult limba, tradiţiile şi istoria. Tot mai mult spaţiu va trebui dedicat în mass-media culturii, istoriei şi limbii naţionale, iar impunerea lor în Europa trebuie să reprezinte nu numai un deziderat, dar şi o realitate.
Romania in contextul globalizarii
Una din problemele cu care se confruntă acum România este generată de întârzierea startului în cursa globalizării. Trăind în spaţiul comunist, al economiei dirijate şi controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei, România s-a aflat printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor, a comunicaţiilor, a productivităţii muncii, şi, în final, a informaţiei. Abia după 1990, timid, societatea informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne găseam. Produse scumpe, economie ineficientă, inflaţie galopantă, zdrobitoarea concurenţă occidentală, toate au pus rapid la colţ economia românească. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic, luând aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri, 1 milion de locuitori mai puţin, cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5,5 milioane de pensionari.
Full transcript