Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Finalitățile macrostructurale și microstructurale ale educaț

No description
by

Flavia Ionela

on 19 May 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Finalitățile macrostructurale și microstructurale ale educaț

Finalitățile macrostructurale și microstructurale ale educației
Cuprins
1. Organizarea nivelară a finalităților educației;
2. Taxonomii ale obiectivelor instruirii;
3. Clasificarea și operaționalizarea obiectivelor pedagogice;
4. Formularea obiectivelor operaționale.
Organizarea nivelară a finalităților educației
Taxonomii ale obiectivelor instruirii
A) Criteriul dimensiunilor educaţiei:
- obiective pedagogice specifice educaţiei intelectuale;
- obiective pedagogice specifice educatiei morale;
- obiective pedagogice specifice educatiei tehnologice;
- obiective pedagogice specifice educatiei estetice;
- obiective pedagogice specifice educatiei fizice.

B) Criteriul formelor de realizare a instruirii:
- obiective pedagogice specifice instruirii formale;
- obiective pedagogice specifice instruirii nonformale;
- obiective pedagogice specifice instruirii informale.
Clasificarea și operaționalizarea obiectivelor pedagogice
Elaborarea obiectivelor pedagogice specifice presupune definirea unor "categorii comportamentale" care permit clasificări ulterioare, desfăşurate pănă la nivelul secvenţelor propuse în cadrul activităţilor didactice (educative) concrete. Aceste "categorii comportamentale" pot viza:
Formularea obiectivelor operaționale.
Obiectivele pedagogice concrete
vizează performanţele de învăţare proiectate de profesor la nivelul activităţii didactice/educative, in termeni de acţiuni ale elevului, observabile şi controlabile la diferite intervale de timp.
Ele indeplinesc o funcţie de operaţionalizare, care sintetizează pedagogic
două acţiuni complementare:
A)
Deducerea
"sarcinilor didactice" ale activităţii din obiectivele specifice, instituţionalizate in programele şcolare;
B)
Programarea
"sarcinilor didactice ", deduse anterior, in termeni:
- informativi: obiective concrete centrate prioritar asupra unor conţinuturi instrucţionale (deprinderi intelectuale, strategii cognitive, concepte, legi etc);
-formativi: obiective concrete centrate prioritar asupra efectelor instruirii: obiective psihologice de ordin cognitiv - afectiv - psihomotor.
Finalităţile pedagogice
=
orientările asumate la nivel de politică a educaţiei în vederea realizării activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii umane conform anumitor valori angajate în proiectarea sistemului şi a procesului de învăţământ.
Conceptul de
finalitate pedagogică

defineşte caracterul teleologic şi axiologic al activităţii de educaţie
.


Caracterul teleologic al educaţiei evidenţiază importanţa studierii finalităţii activităţii umane.
Teleologie = studiul finalităţilor, în limba greacă: telos = scop, logos = studiu).
Caracterul axiologic
- importanţa valorilor pedagogice aflate la baza scopurilor propuse în activitatea de formare-dezvoltare a personalităţii umane. Aceste valori reflectă dimensiunile psihosociale angajate la nivelul unor modele culturale determinate din punct de vedere istoric (ale societăţii premoderne, moderne, postmodeme)
Într-un sens pedagogic larg, acest concept reflectă şi concentrează, în plan teoretic şi practic, "un motiv pentru care se face sau pentru care există ceva", care asigură "raţiunea de a fi a activităţii de educaţie" (De Landsheere, Viviane et Gilbert).

În calitatea sa de concept pedagogic fundamental, finalitatea educaţiei sintetizează

patru elemente funcţional-structurale constante:
a) orientarea generală a activităţii de educaţie;
b) anticiparea permanentă a unui stadiu nou, superior; c) autoperfecţionarea permanentă;
d)angajarea permanentă a "tuturor potenţialităţilor fiinţei umane în vederea atingerii unui stadiu superior ultim care conferă personalităţii autonomie" în procesul de autoeducaţie, în termeni de formare - dezvolltare - gândire - acţiune.
Clasificarea finalităţilor pedagogice

-
folosind criteriului modului de raportare la sistemul de educaţie:
- finalităţi
macrostructurale
: idealul pedagogic, scopurile pedagogice;
- finalităţi
microstructurale
:
obiectivul pedagogic general al procesului de învăţământ; obiectivele pedagogice specifice ale procesului de învăţământ; obiectivele pedagogice concrete (operaţionale) ale activităţii didactice;

Finalităţile pedagogice macrostructurale
= orientările valorice fundamentale elaborate la nivel de politică a educaţiei în vederea proiectării şi a realizării optime a activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii prin implicarea tuturor resurselor disponibile la nivelul sistemului de educaţie, pe termen lung (idealul pedagogic) şi mediu (scopurile pedagogice)
Idealul pedagogic

=
finalitatea educaţională de maximă generalitate, care angajează toate resursele formative ale societăţii existente la nivel instituţional (formal-nonformal) şi noninstituţional (informal).
Scopurile pedagogice
= finalităţile macrostructurale determinate de idealul pedagogic la nivelul liniilor generale de politică a educaţiei, care orientează valoric acţiunile de formare-dezvoltare a personalităţii umane proiectate şi realizate în cadrul sistemului de educaţie.
Raportul ideal pedagogic - scopuri pedagogice
reflectă logica acţiunii educaţionale, proiectată în sens social, dar realizată în plan psihopedagogic, la nivelul diferitelor politici educaţionale şi şcolare/universitare.
Criteriile necesare pentru alegerea scopurilor pedagogice pozitive respectă coordonatele specifice teoriei finalităţilor:
A) asigurarea
concordanţei
cu idealul pedagogic, realizabilă prin acţiuni planificate la nivel de politică a educaţiei;
B) depăşirea stării actuale, realizabilă prin acţiuni de perfecţionare, ajustare structurală, restructurare, reformare a sistemului de educaţie;
C) valorificarea potenţialului existent, realizabilă prin acţiuni bazate pe resursele şi pe necesităţile interne ale sistemului de educaţie;
D) deschiderea spre diferite alternative operaţionale, realizabilă prin acţiuni adaptabile la diferite situaţii particulare.
Finalităţile pedagogice microstructurale
= orientările valorice ale procesului de învăţământ, determinate de acţiunile macrostructurale ale scopurilor sistemului de educaţie, prin mijlocirea obiectivelor generale ale sistemului de învăţământ. Aceste orientări valorice, care intervin la nivel microstructural, vizează urmatoarele categorii de finalităţi: obiectivul pedagogic general al procesului de învăţământ; obiectivele pedagogice specifice (intermediare) ale procesului de învăţământ; obiectivele pedagogice concrete (operaţionale) ale procesului de învăţământ.
În ansamblul lor, "obiectivele procesului de învăţământ urmăresc raţionalizarea demersurilor educative în vederea ameliorării actului pedagogic" prin: a) precizarea
intenţiilor educative
in sensul unor comportamente observabile; b) anunţarea
"ţintelo
r" instruirii inaintea declanşării activităţii didactice/educative; c)
evaluarea
intregului proces în termeni de: "intrare"/obiective proiectate -"ieşire"/ obiective realizate ( Dictionnaire encyclopedique de l'education et de laformation, , .-).
C) Criteriul nivelurilor, treptelor, ciclurilor de învăţământ:
- obiective pedagogice specifice învăţământului prescolar;
- obiective pedagogice specifice învăţământului primar;
- obiective pedagogice specifice învăţământului secundar: gimnazial, liceal, profesional;
- obiective pedagogice specifice învăţământului superior: scurt, lung, postuniversitar;
- obiective pedagogice specifice învăţământului integrat în sistemul de educaţie a adulţilor: educaţie profesională; perfecţionare profesională; educaţie recurentă etc.
D) Criteriul conţinuturilor stabilite prin planul de învăţământ:
- obiective pedagogice specifice disciplinelor de învăţământ (incluse in programele şcolare/universitare etc);
- obiective pedagogice specifice modulelor de studiu interdisciplinare (incluse în programele respective de tip şcolar, universitar etc);
- obiective pedagogice specifice ale activităţilor opţionale (incluse în programele de instruire nonformală, integrate în planul de învăţământ - principiul educaţiei permanente).
obiectivul pedagogic general al procesului de învăţământ;
obiectivele pedagogice specifice (intermediare);
obiectivele pedagogice concrete (operationale).
Obiectivele pedagogice generale ale sistemului de invăţământ = verigile tranzitorii care acţionează între finalităţile macrostructurale şi finalităţile microstruc-turale. Ele marcheaza efortul de "operaţionalizare" a scopurilor pedagogice la nivelul criteriilor generale de proiectare calitativă a procesului de învăţământ.
a) Conţinuturile psihologice ale instruirii ( taxonomia elaborată de B.S.Bloom, completată de D.R.Kratwohl si de E.J.Simpson):
- obiective
cognitive
: cunoaştere, înţelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare;
- obiective
afective
: receptare, răspuns, valorizare, organizare,
- obiective
psihomotorii
: perceptie, dispozitie, răspuns automatizat, răspuns complex, adaptare.
b) Demersurile intelectuale implicate in procesul de instruire ( modelul obiectivelor elaborat de D'Hainaut, L):
- obiective bazate pe actiune (a stăpâni şi a trata informaţia, a traduce mesaje in structuri coerente, a se adapta prin perceptia şi intelegerea schimbării);
- obiective bazate pe gândire (a aplica modele, a rezolva probleme, a inventa sau a crea, a judeca sau a evalua, a alege);
- obiective bazate pe gândire speculativă (a identifica clase de obiecte, a determina relaţii între clasele de obiecte, a aplica un plan strategic);
- obiective bazate pe strategii relaţionale puse in contact mai direct cu acţiunea (a actiona raţional, a decide, a concepe un plan de actiune, a transforma, a organiza).
c) Structurile creative disponibile in procesul de instruire ( modelul creativitatii elaborat de J.P.Guilford):
- obiective proiectate in termeni de operaţii: cunoaştere, memorie, gândire convergentă, gândire divergenta, evaluare;
- obiective proiectate in termeni de conţinuturi: figurative, simbolice, semantice, comportamentale;
- obiective proiectate in termeni de produse: unităţi, clase, relaţii, sisteme, transformări, implicăţii.
d) Conditiile necesare in procesul instruirii ( modelul elaborat de Robert Gagne):
obiective proiectate pentru invăţarea: semnalelor - stimulilor-răspuns - relatiilor motrice - relatiilor verbale - "discriminarilor multiple " - conceptelor - principiilor - solutiilor de rezolvare a problemelor.
e) Nivelurile atinse în procesul de instruire ( taxonomia lui M.Scriven):
obiective proiectate la nivel conceptual: dezvoltarea spiritului critic;
obiective proiectate la nivel de manifestare externă: exprimarea unui punct de vedere in legătura cu un anumit subiect;
obiective proiectate Ia nivel operaţional: realizarea unor acţiuni concrete legate de un subiect aflat în dezbatere.
f) Axele de analiză a rezultatelor obţinute în procesul de invăţământ ( modelul elaborat de D.Hameline):
- obiective de cercetare a nivelului de exigenţe (minime-medii-maxime);
- obiective de cercetare a gradului optim de achiziţionare a cunoştinţelor (formare-functionare-aplicare socială);
- obiective de cercetare a criteriilor de reuşită (cantitativă - calitativă);
- obiective de cercetare a reperelor pedagogice dominante (stăpânirea cunoştinţelor -transferul cunoştinţelor - exprimarea cunoştinţelor).
Operaţionalizarea obiectivelor concrete solicită
trei actiuni succesive
, complementare ( Mager, R.F., ):
- definirea comportamentului final in termeni de performanţe şi de produse care trebuie realizate imediat, pe parcursul activităţii didactice respective;
- descrierea condiţiilor externe (didactico-materiale) şi interne (psihologice) ale învăţării, dependente de nivelul de instruire atins anterior şi de trăsăturile (pozitive-negative) particulare şi individuale ale elevilor
- indicarea criteriilor de reusită, care susţin evaluarea comportamentului final în termeni calitativi şi cantitativi, subordonaţi ideii de progres pedagogic.
"Scopul educaţiei nu este de a face maşini, ci oameni."

P. Janet
Bibliografie
Palicia, Maria, Pedagogie pentru învăţământul agricol, Ed. Mirton, Timişoara, 2007
Cristea, Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1998
Negreţ-Dobridor.Didactica Nova, 2005, Editura Aramis, Bucureşti.
Full transcript