Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Traditii si Obiceiuri In Republica Moldova!

No description
by

Tihon Olejka

on 14 December 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Traditii si Obiceiuri In Republica Moldova!

Traditii si Obiceiuri, Portul Popular In Republica Moldova!

Traditii si Obiceiuri de Paste
Traditii si Obiceiuri de Craciun si Anul Nou
Concluzie
Portul Popular Moldovenesc
Traditii si Obiceiuri de Martisor
Martisorul este o sarbatoare care poarta amprenta romaneasca. In regiunile din nord-estul Romaniei se mai numeste si Mart sau Marte . Data de 1 martie, ziua de Martisor, marcheaza pe aceste meleaguri si inceputul Zilelor Babei Dochia (Babele), fiecare cu cate o insemnatate.
Daca in multe zone ale tarii baietii sunt cei care daruiesc martisorul, in unele zone din Moldova obiceiul este inversat – fetele sunt cele care daruiesc simbolul primaverii baietilor.
Traditii si Obiceiuri cu ocazia Nuntii
Unul dintre obiceiurile stravechi de nunta, care se mai practica si astazi in multe zone ale Moldovei, este “chemarea la nunta”. Traditia spune ca in ziua nuntii, familiile mirilor – in frunte cu acestia – merg din poarta in poarta, cu tuica sau vin, sa cheme satenii la festin.
Un alt obicei specific zonei este legat de alegerea nasilor. In traditia moldoveneasca, mirii au mai multe perechi de nasi. In functie de pozitia sociala pe care o au in comunitate acestia isi pot alege pana la 15-20 de perechi care sa-i cunune.
Printre alte traditii autentice se mai numara si jucatul gainii, impodobitul bradului sau dusul miresei la apa
Obiective
1.Sa informez colegii de traditiile moldovenesti.
2.Sa prezint costumul popular Moldovenesc.
3.Sa promovez si sa respect portul si traditiile populare impreuna cu colegii mei.
Traditii si obiceiuri de Paste
Un element central al traditiilor de Paste la moldoveni il constituie pasca. Aceasta este facuta cu multa sfintenie de gospodinele care se pregatesc in prealabil printr-un ritual de curatire si rugaciune. Ea este preparata numai cu ingrediente alese si “curate”. Pasca se sfinteste la biserica, in noaptea de Inviere – la care participa to crestinii – si este mancata prima la trezire, in loc de anafura sau Paste.
Spre deosebire de alte zone unde la miezul noptii se canta doar traditionalul “Hristos a inviat”, care marcheaza Invierea Mantuitorului, in Moldova momentul este insemnat si cu impuscaturi sau pocnituri. Acestea au rolul de a alunga spiritele rele.
Fetele nemaritate se duc in noaptea de Inviere la biserica si spala clopotnita cu apa curata, iar in dimineata Pastelui se spala cu ea pe fata pentru a fi pe placul baietilor neinsurati din sat. Conform traditiei, feciorii care nutresc sentimente pentru fete nemaritate trebuie sa mearga la casele lor si sa le daruiasca cate un ou rosu.
Incondeierea si inrosirea oualor sunt alte ritualuri nelipsite din regiunile moldovenesti, iar bucatele traditionale din miel si cozonacii traditionali iesiti din mainile pricepute ale gospodinelor umplu masa pana la refuz..
Sarbatoarea Craciunului este praznicul incununat cu cele mai multe traditii si ritur ,pentru moldoveni nu exista Craciun fara post – care incepe odata cu Lasarea Secului – , colinde ori bucate traditionale din porc (toba, caltabosi, carnati, piftie, sarmalute, poale-n brau, dar si placinte moldovenesti sau cozonac ). In ziua de Craciun, mesele satenilor trebuie sa fie pline cu preparate traditionale pe care gospodinele le pregatesc cu mare sfintenie si harnicie in Ajun.
Si in Moldova se respecta datina impodobirii bradului. Unele gospodine inca mai apeleaza la un obicei stravechi – ornatul casei cu plante – busuioc, ochise, minta create, maghiran, bumbisor (purtatoare de noroc si mentionate frecdvent in colindele lor)..
Aici, colindatul este una dintre traditiile cu care localnicii se mandresc cel mai mult. Freamatul pregatirilor pentru urat incepe cu multe saptamani inaintea Ajunului cand tinerii se aduna laolalta si incep sa puna la cale tot ritualul strabun. Exista o planificare in detaliu a numarului de colinde si colindatori, a alegerii lor, dar si a pregatirii costumelor populare. Se stabileste dinainte traseul pe care-l vor parcurge, astfel incat nicio casa sa nu ramana necolindata. Urarile si vestirea Nasterii Domnului sunt rasplatite de moldoveni cu nuci, colaci sau mere.
Traditia spune ca in Ajunul Craciunului nu se da gunoiul afara din casa si nici nu se imprumuta lucruri. Fetele nemaritate au sansa sa isi vada ursitii in vis daca pun noaptea la fereastra bucatele mici din toate bunatatile pregatite pentru sarbatoare.
Principala traditie la trecerea dintre ani revine tinerilor si copiilor. Acestia sunt responsabili cu vestirea Anului Nou printr-o multime de jocuri si colinde specifice zonei: jocul caprei, ursului sau caiusului.
Costumul tradiţional moldovenesc este un certificat de înaltă iscusinţă şi pricepere, este un etalon de frumuseţe, care posedă un limbaj de comunicare a unor tradiţii străvechi, o mărturie vie a unui proces de creaţie în masă.
Pe timpuri nu era acceptată copierea motivelor ornamentale de pe costumul altei persoane şi nici înstrăinarea de la tradiţiile comunitare. Fiecare fată trebuia să-şi creeze propriul costum de sărbătoare, lăsînd pe el amprenta tradiţiilor locale şi viziunii sale estetice. Costumul trebuie să corespundă firii omului, să armonizeze cu ţinuta lui, cu culoarea ochilor şi a părului, vîrsta şi locul lui în societate.
Costumul fiecăruia prezenta o valoare unicală şi irepetabilă. Pentru perioada trecutului aproape că nu găsim două costume identice, fiecare avînd unul sau cîteva costume, care se deosebeau de altele parţial prin desen şi culoare, proporţii. Acelaşi mod era şi pentru realizarea cămaşelor brodate ale bărbaţilor. Ei aveau cămaşe brodate de mame, bunici sau viitoarele mirese.
Ca materie primă pentru costumul tradiţional pe parcursul secolelor s-au folosit ţesăturile de casă lucrate manual din fire de lînă, cînepă, in, bumbac, mătase – „borangic”, care de asemenea se pregăteau în condiţii casnice.

Traditii si Obiceiuri de:
Paste
Nunta
Craciun si Anul Nou
Martisor
În obiceiurile moldovenești s-au păstrat pînă în prezent forme ample de desfășurare, în care vechile rituri se îmbina cu acte ceremoniale și manifestări spectaculoase. În acest sens, este important să conștientizăm că avem nevoie să păstrăm legătura cu trecutul, cu tradițiile seculare, să protejăm și să promovăm patrimoniul spiritual-imaterial.Costumul popular a cunoscut o bogată varietate în dependenţă de factorul social, climateric, demografic etc. Anumite particularităţi funcţionale puteau fi depistate în costumele din mediul rural la tîrgurile de toamnă, la sărbătorile de iarnă, la horele din sate, la nunţi, în zilele de Paşti etc
Full transcript