Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

C11RC

No description
by

Răzvan Constantinescu

on 11 December 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of C11RC

2. Simptome majore
1. Examenele de laborator
Examenul fizic general
Cașexie
biochimice
hematologice
imunologice
Simptome și semne majore
Examenul obiectiv al aparatului digestiv
Examenul local abdominal

Modificări globale ale peretelui abdominal
Lipoame
Metastaze
Hernii
Eventraţii
Hematoame/seroame

Relaţii patologice
Curs 11
Semiologia aparatului digestiv
dr. Răzvan Constantinescu
3. Examenul obiectiv al aparatului digestiv
4. Metode complementare de investigare
1. Particularităţile anamnezei
Vârsta
nou născut
: stenoza hipertrofică de pilor, atrezii/stenoze intestinale, deficite enzimatice, patologie iatrogenă
copil
: diaree, parazitoze, boală celiacă, tumori blastice
adult
: ulcere, tumori , BII, SII, HC, CH
bătrân
: cancere, boli ischemice digestive, SII, patologie indusă de AINS

Sexul
Femei:
hemocromatoza, CBP, LBV
Bărbaţi:
UD, bolile alcoolice hepatice


Sarcina:
LBV, colestaze, hemoroizi
Ciclul menstrual:
endometrioza
Menopauza:
hemocromatoza

Starea fiziologică:
Antecedente heredo-colaterale
Ulcer duodenal
Cancere digestive: colon, stomac…
Boli ischemice vasculare mezenterice

TBC
Hepatite
Parazitoze

Antecedente personale patologice
Obezitate:
steatoză, NASH
Hepatite acute:
HC, CH, HCC
Ingestii de caustic:
stenoze esofagiene sau gastrice, arsuri orale
Intervenţii endoscopice şi chirurgicale:
PA, fistule, ocluzii intestinale prin bride
Transfuzii:
HC
UD:
complicaţii
Cancere:
MTS
Comportare faţă de mediu
Alcool:
cât, de care, cum, ritmicitate
HC, CH, PA, UD
Fumat:
cât de mult, cât timp, de care
UD, arterite mezenterice
Abuzuri alimentare:
de care, cât
PA, UD, steatoză
Droguri:
de care , ritmicitate, doze


sindroame emetizante, anorexie
Socializare:
circumstanţe

stres, SII, tulburări funcţionale
Viaţa sexuală:
HC, CH, SIDA

Condiţii de viaţă şi muncă
stres:
tulburări funcţionale, anorexie
sărăcie extremă:
malnutriţie
toxice hepatice:
HC, CH, insuficienţă hepatică
medicamente:
AINS, citostatice, antibiotice, anticoagulante

Istoricul bolii
Debut
Simptome la debut
Evoluţia lor
Consultaţii
Explorări
Concluzii
Tratamente
Luate?
Eficiente?
Readresare
1. Durerea
2. Tulburările instinctului alimentar
3. Greaţa şi vărsăturile
4. Hemoragia digestivă
5. Icterul
6. Edemul
7. Setea
8. Sughiţul
9. Meteorismul abdominal

1. Durerea
Cel mai frecvent simptom
Origini diferite – proiecţii similare
hepatică
biliară
pancreatică
gastro-duodenală
intestinală
splenică
Parietală, vertebrală, cardio-vasculară

Durerea hepatică
Rară
- abces hepatic
- HCC
- ficat de stază acută

Durerea gastroduodenală
Anamneza este totul!
- UG
- UD
- NG
- gastrite

Durerea biliară
Colica biliară
- LBV
- Colecistite nelitiazice

Durerea pancreatică
În bară (în centură)
Exacerbată postprandial/continuă
Accentuată de alcaline
- PA, PC
- Cancer de pancreas

Durerea splenică
Rară
- Hematoame
- Torsiuni pediculare
- Tumori

Durerea intestinală
Asociază tulburări de tranzit
Ameliorate uneori de evacuarea intestinală
Ocluzie intestinală
Tumori
Diverticulite
Polipi
Funcţionale

2. Tulburarile instinctului alimentar
1. Anorexia:
selectivă/neselectivă
2. Hiporexia
3. Hiperorexia
nemotivată = bulimia
motivată = diabet
4. Sitofobie:
are apetit, dar nu mănâncă
frică de durere
voluntară (cură de slăbire)
protest (greva foamei)
5. Pervertiri ale apetitului
parorexia
pica
alotriofagia

3. Greaţa şi vărsăturile
Greaţa
= senzaţia de repulsie faţă de alimente + nevoia de a vărsa
Vărsătura
= expulzia (pe gură) bruscă şi forţată a conţinutului gastro-intestinal (act reflex)

Asociază tulburări nervoase şi vasomotorii:
hipersalivaţie
paloare
transpiraţii reci
tahicardie

Etapele vărsăturii
1. Faza premonitorie/vagotonică:
stare de rău, jenă epigastrică, transpiraţii, paloare, bradicardie.
2. Faza de ejecţie:
contractura musculaturii abdominale, a diafragmului, pilorul se închide, cardia se deschide, expulzie unică sau fracţionată.
3. Faza postvomitivă:
senzaţie de uşurare, normocardie.
Cauze de greaţă
Digestive: majoritatea afecţiunilor
Neurologice: migrenă, vertij
Psihogenă
Infecţioase: meningită, HIC
Sarcină
Rău de mişcare
Renale: colica, IRC
Etilism acut
Medicamente: metronidazol

Cauze de vărsătură
A. Digestive
- UG, UD, SP, gastropareză
- ocluzie intestinală
- apendicită
- hepatită acută
- colică biliară
- pancreatită acută
- peritonită
- cancere digestive

Cauze de vărsătură
B. Extradigestive
- neurologice:
HIC, epilepsie, migrenă, HTA
- toxice:
medicamente, alimente
- metabolice:
uremie, cetoacidoză
- renale:
colică, IRC, IRA
- obstertricale:
sarcină
- ginecologice:
anexite, tumori pelvine
- cardiovasculare:
IMA
- psihiatrice:
nevroze, anorexie mentală
Clasificarea semeiologică a vărsaturilor
Periferice: precedate de greaţă

Centrale: spontane, în jet

Complicaţiile vărsăturilor
Respiratorii:
prin aspiraţie traheo-bronşică bronhopneumonie, pneumonii, stop respirator, atelectazie.
Mecanice:
sindrom Mallory-Weiss, ruptura esofagului.
Metabolice:
deshidratare, dezechilibre electrolitice.
Psihice:
halucinaţii.

Analiza semeiologică a vărsăturilor
Cantitatea
Frecvenţa:
rare, frecvente, incoercibile
Orarul:
matinale, postprandiale precoce sau tardive
Mirosul
Conţinutul:
apos, alimentar, fecaloid, biliar, sangvinolent, purulent

4. Hemoragia digestivă (HDS)
Forme de manifestare a HDS:
Hematemeza
Melena
Hematochezia
Forme de manifestare a HDI:
Rectoragia
Hemoragie cu sânge vişiniu
Melena
Pentru ambele:

ocultă
.

Hematochezia
Cauzele HDS
Ulcer
Varice esofagiene
Gastrită hemoragică
Sindrom Mallory-Weiss
Cancere
Hemobilie

Cauzele HDI
Tumori
Hemoroizi
Fisuri anale
BII
Diverticulite
Polipi

Alte cauze
- Purpură Hennoch-Schönlein
- Leucemii
- Boală Rendu-Osler
- Trombocitopenii
- Şoc
- IRA
- Hemofilie
- Accidente de anticoagulare
- CID

Aspect clinic
Paloare
Sindrom anemic: dispnee de efort, astenie, sincope
Şoc hemoragic: puls crescut, TA scăzută
Simptome şi semne ale bolii de bază

Atitudinea de urgenţă
o
Bilanţ hemodinamic
o
Linie venoasă: Hb, Ht, reechilibrare
o
Grup sangvin: ABO şi Rh
o
EDS sau EDI

Diagnosticul diferenţial

Hemoptizie

Epistaxis înghiţit

5. Icterul
= coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor

Taxonomie: subicter
/
icter

≠ carotenodermie

leziuni de grataj
semne clinice de afectare hepatică

Nuanţele icterului
deschis, palid = anemie hemolitică
verde, cenuşiu = neoplazic
portocaliu intens = obstructiv

Clasificarea icterului
Icterul prehepatic/ hemolitic
- anemii hemolitice autoimune
- deficit de glcozo-6-PD
- siclemie
- microsferocitoză
- talasemie
- hemolize mecanice, toxice, infecţioase
- sindrom Gilbert

Icterul hepatic/parenchimatos
- hepatite acute: virale, toxice, alcoolice
- hepatite cronice
- ciroze hepatice
- cancere hepatice primitive sau secundare
- sindrom Dubin-Johnson, Rotor
- insuficienţe hepatice
Icterul posthepatic/ obstructiv
- ciroză biliară primitivă
- colangită sclerozantă
- litiază coledociană
- colangiocarcinoame
- tumori de pancreas cefalic
- ampulom vaterian
- invazii extrinseci

Abordarea practică a unui icter
Prezenţa
Intensitatea
Nuanţa
Culoarea urinii
Culoarea scaunului
Caracterul pruriginos
Hepatomegalia
Splenomegalia
Colecistul palpabil
ICTER
Nuanţa
Urina

Scaunul
Ficatul
Splina
Pruritul
Bilirubina
Pigmenţi urinari
Probe hepatice
Anemie
PREHEPATIC
Galben pai
Hipercromă (urobilinogen)
Hipercrom
Mare
Mare
Absent
+
Urobilinogen
Normale
Prezentă
HEPATIC
Galben intens
Hipercromă (urobilinogen)
Variabil
Variabil
Variabilă
Posibil
++/+++
Urobilinogen
Citoliză
Posibilă
POSTHEPATIC
Galben verzui
Hipercromă (bilirubină)
Acholic
Mare
Normală
Prezent
++++
Bilirubină
Colestază
Absentă
Icter conjunctival
Icter tegumentar
Icter conjunctival şi tegumentar
Leziuni de grataj (icter)
Leziuni de grataj (icter)
6. Edemul
În bolile digestive:
Hepatic
Carenţial
Renal
Cardiac
Venos
Limfatic
caractere
Alb
Moale
Decliv
Godeu
Anasarcă

Edemul hepatic: godeu
Edem hepatic cu echimoze
7. Setea
= nevoia de a bea lichide, însoţită de uscăciunea mucoasei bucale

Polidipsie:
deshidratări
Potomanie:
nevroze, leziuni SNC
Oligodipsie:
hiperhidratare extracelulară, leziuni SNC
Dipsofobie:
rabie
8. Sughiţul
= inspir brusc şi scurt, terminat cu un mic zgomot laringian (hâc)
CAUZE
DIGESTIVE
tumori/diverticuli esofagieni
distensie gastrică
hernie hiatală
UG, UD, NG
ocluzie intestinală
peritonită
apendicită
colecistite

CENTRALE
etilism acut
intoxicaţii
tumori cerebrale
HIC
nevroze
acidoză diabetică sau uremică
9. Meteorismul abdominal
= creşterea volumului de gaz intestinal

Originea gazelor:
1. fermentaţie şi putrefacţie a conţinutului
2. aer înghiţit

Clasificare:
1) Sediu: localizat sau genaralizat
2) Intensitate: uşor, moderat sau sever
3) Orar: postprandial sau permanent

mecanisme de producere
ingestie exagerată
exces de producţie
insuficientă eliminare sau resorbţie

examenul clinic obiectiv
I
– creşterea volumului abdomenului
P
– elastic sau sub tensiune
P
– hipersonoritate timpanică
A
– zgomote hidroaerice
1. Topografia abdominală
2. Examenul fizic general
3. Examenul fizic local
- Inspecţia
- Palparea
- Percuţia
- Auscultaţia
1. Topografia abdominală
Hipocondrul drept
lobul drept hepatic
colecistul
unghiul hepatic al colonului
rinichiul drept

Epigastrul
lobul stâng hepatic
¾ stomac
hilul hepatic
duodenul (porţiunea I)
pancreasul cefalocorporeal
trunchiul celiac
plexul solar

Hipocondrul stâng
marea curbură gastrică
unghiul splenic al colonului
splina
coada pancreasului
rinichiul stâng

Flancul drept
jejunul
ileonul
colonul ascendent
ureterul drept

Mezogastrul
colonul transvers (mijlociu)
marea masă a intestinului subţire

Flancul stâng
colonul descendent
ureterul stâng

Fosa iliacă dreaptă
cecul
apendicele
anexa dreaptă

Hipogastrul
ileonul
rectul şi sigmoidul
vezica urinară
uterul
prostata

Fosa iliacă stângă
colonul sigmoid
anexa stângă

Starea generală
influenţată:
OI, peritonite, cancere, CH
comă:
hepatică, metabolice
etilism acut

Starea de nutriţie
caşexie:
cancere, malabsorbţie, stenoze esofagiene/pilorice
obezitate

Adenopatii:
Virchow-Troisier
Tromboflebită:
neoplasm pancreatic
Tegumente:
hemocromatoză, icter, paloare, teroase, deshidratate, pigmentări periorale
Retracţie palmară Dupuytren
Xantoame
Sindrom Peutz-Jegers

Inspecția
Poziţia:
decubit dorsal şi ortostatism
Normal:
simetric, participă la mişcările respiratorii, culoare normală
nou-născut - globulos
copil - plat
adult - convex
multipare - flasc, cu vergeturi

Tegumentele peretelui abdominal
Vergeturi
Cicatrici postoperatorii
Erupţii: zona zoster, urticarie
Plăgi
Hemoragii subcutanate: purpură, echimoze
Circulaţie venoasă colaterală
Pigmentări: sarcină, boală Addison
Angioame, nevi
Fistule
Metastaze subcutanate
Plagă operatorie
Plagă operatorie
Cicatrice cheloidă
Deshidratare – pliu cutanat persistent
Circulaţie venoasă colaterală + vergeturi
PANH: Semnul Gray-Turner şi Cullen
PANH: Necroza peretelui abdominal
Creşterea volumului abdomenului
1. globală
- gaze meteorism
- obezitate
- sarcină
- ascită
- tumori masive

2. asimetrică/localizată
- tumori
- meteorism localizat
- sarcină
- organomegalie
- hernii/eventraţii

Excavaţia abdomenului
Aderenţe
Enteroptoză
Inaniţie, caşexie
Deshidratări masive

Participarea abdomenului la mişcările respiratorii
Imobilitate respiratorie
=
iritaţie peritoneală

Generalizată

=
peritonite generalizate
Localizată
=
plastroane

Prezenţa miscărilor peristaltice
Ca valurile
Ocluzii intestinale
- înaltă =
stenoză pilorică
(semnul Küssmaul)
- inferioară (
intestin subţire sau gros
)

Pulsaţii vizibile ale peretelui abdominal
AO abdominală, eventual anevrismală (mezogastru)
VD (epigastru) = semnul Harzer
Ficatul (hipocondrul drept) = insuficienţă tricuspidiană

Mişcări ale peretelui abdominal
sarcina în ultimul trimestru
Hernie ombilicală + ascită

Ascită, circulaţie colaterală, h. ombilicală

Ascită + circulaţie colaterală
Abdomen de batracian
Ascită + hernie ombilicală
Tumoră abdominală gigantă
Tumoră abdominală gigantă
Hepatocarcinom
Sarcom retroperitoneal operat recurent
Eventraţie + vergeturi

Eventraţie

Eventraţie
Hernie ombilicală gigantă
Hemoroizi

Palparea
poate
cea mai importantă
metodă de examen clinic abdominal

Tipuri:
1. superficială
2. profundă
Monomanuale:
clasică, acroşaj, digitală, semnul
Murphy
, semnul
Courvoisier-Terrier
Bimanuale:
clasică, acroşaj, balotare, compresivă

Indiferent de metodă –
cea mai bună este
cea care oferă cele mai multe informaţii
!
Metode
Palparea monomanuală superficială
Palparea monomanuală profundă
Palparea în hipocondrul stâng
Palparea în flancul stâng
Semnul Murphy
Palparea bimanuală
Tumori:
localizarea, mărimea, consistenţa, suprafaţa, sensibilitatea, fixitatea
Zone împăstate:
inflamaţii
Clapotajul
Fluctuenţa
Sensibilitatea prin recul
Orificii herniare


Metoda Glenard
Percuția
Poziţia
- ca şi la palpare
Digito-digitală
Normal

= sunet sonor timpanic
Patologic:
- hipersonoritate:
ocluzie intestinală, dilatatie, pneumoperitoneu
- matitate:
ascită, tumori, glob vezical, sarcină, organomegalie
Semnul valului
Semnul gheţarului


Percuţia identificării matităţii hepatice
Percuţia identificării matităţii deplasabile pe flancuri
Semnul valului
AUSCULTAŢIA

Valoare limitată
Ocluzie:

zgomote hidroaerice exagerate
Pareză intestinală:

absenţa zgomotelor
Peritonită:

absenţa zgomotelor
Anevrisme vasculare:

sufluri
Fistule arterio-venoase:

sufluri
Stenoze arteriale:
sufluri
Hemangioame gigante cavernoase:

sufluri
Carcinomatoză peritoneală:

frecatură

Tuşeul rectal
Examinare digitală
obligatorie
pentru un
examen complet
.

o
Permeabilitatea rectală (atrezie, stenoze)
o
Hemoroizi, tromboze, fisuri
o
Tumori rectale
o
Afecţiuni prostatice sau utero-ovariene
1. Examene de laborator
2. Explorări radiologice
3. Explorări ecografice
4. Scintigrafia
5. Explorări endoscopice
6. Explorări manometrice
7. Explorări pH-metrice
8. Paracenteza

1. Hematologice
2. Biochimice
3. Imunologice
4. Bacteriologice si virusologice
5. Anatomopatologice

Din:
sânge, urină, lichide biologice, LCR, scaun.
Hb, Ht, GR
GA, formula leucocitară
TR
parametrii coagulării

Sindrom hepatocitolitic
Sindrom colestatic
Sindrom hepatopriv
Sindrom de hiperreactivitate mezenchimală
Enzime pancreatice
Sindrom inflamator
Glicemie
Retenţie azotată
Echilibrul acido-bazic si hidro-electrolitic

Ac anti virusuri hepatitice
Imunograma
Ac anti leptospira….

bacteriologice şi virusologice
Examene directe
Culturi
Medii specifice
Inoculări

anatomopatologice
Citologie
Histopatologie

Din:

puncţie aspiraţie, biopsie, piese operatorii.


2. Explorările radiologice
Radiografia abdominală pe gol
Radioscopia gastroduodenală
Clisma baritată
CT cu contrast
MRI
MRCP
Colangiografii: ERCP, PTC, pe tubul Kehr, directă intraoperatorie
Pancreatografii: ERCP
Angiografii: mezenterică, splenică, splenoportografia

Radiografia abdominală pe gol
Indicaţii:

ocluzie intestinală, megacolon toxic, perforație (peritonită).

Se efectuează în ortostatism!
Ocluzie şi perforaţie
Nivele hidroaerice
Aparatura
Radioscopia gastroduodenală
Cu
sulfat de bariu

sau dublu contrast:
bariu
+
aer


Stenoză esofagiană şi ulcer gastric
Acalazia cardiei
Diverticul esofagian
Cancer esofagian
Stenoză esofagiană
postcaustică
Stenoză pilorică
Stenoză gastrică
postcaustică
Nişă benignă
Nişă malignă
Polip gastric
Cancer gastric
Linită plastică
Cancer de bont gastric
Ulcer duodenal
Clisma baritată
Explorare laborioasă
Necesită pregătire prealabilă cu evacuare intestinală
Contrast: sulfat de bariu
Se efectuează cu contrast: în plenitudine
după evacuare
dublu contrast


Cancer sigmoidian
Diverticuloză colonică
Polipoză colonică
Cancer cecal
Cancer sigmoidian
"Cotor de măr"
Rectocolită ulcerohemoragică
Computertomografia
Secţiuni în orice plan
Varianta spirală – optimă
Reconstrucţii tridimensionale
Este util contrastul iodat i.v.

Indicaţii
Leziuni tumorale ale organelor parenchimatoase
Aprecierea invaziei externe şi MTS tumorilor organelor cavitare
Boli ischemice ale tractului digestiv
Traumatisme abdominale
Abcese, colecţii intraparenchimatoase sau peritoneale


Aparatura
CT cu contrast
MRI

Principiul de bază
încărcătura de apă a ţesuturilor
depistează ionii de H+ din apa tisulară

Imagini:
hipodense (os)
hiperdense (fluide)

Indicații
Leziuni focale ale organelor parenchimatoase
Aprecierea extensiei la tumorile abdominale
Recidive tumorale, mai ales postradice
Inflamaţii localizate: abcese, colecţii, necroze


MRCP
PET
Necesită un ciclotron
Costuri mari
Principiu: detectarea unei perechi de fotoni formaţi prin unirea substanţei radioactive din ţesuturi cu pozitronul emis de aparat

PET - metastaze
Colangiografia
contrast iodat cu administrare i.v., transpapilară (
ERCP
), percutană transhepatică (
PTC
), intracanalară (intraoperatorie) sau
pe tub Kehr
necesită echipe experimentate de endoscopişti şi radiologi


ERCP: calculi coledocieni
Pancreatografie: pancreatită cronică
Angiografia
Angiografia prin rezonanţă magnetică
3. Explorările ecografice
Principiul de bază:

emisia de ultrasunete
.
- reflectarea la interfeţe
- recaptarea
- prelucrarea datelor
- afişarea

Frecvenţe mari: 3,5-7,5 MHz

Aparatura
Ecografia - variante:
o
Standard (US)
o
Endoscopică (EUS)
o
Intraductală (IDUS)
o
Intraoperatorie (IOUS)
o
Doppler
o
Power Doppler
o
Tridimensională
o
Cu contrast


Indicaţii
Explorarea morfologică a organelor
parenchimatoase
(
ficat, pancreas, splină, rinichi, uter, ovare, prostată
)
Explorarea
vasculară
(
aorta abdominală, aarterele şi venele mezenterice, trunchiul celiac, vena portă, venele suprahepatice, VCI, vasele iliace şi femurale
)

Adenom hepatic
Metastaze hepatice
Litiază biliară veziculară
Ecografia endorectală (EER)
Ecografia endorectală (EER)
Ecografia endorectală (EER)
transductor

balonaş cu apă
1
2
3
4
5
1)
mucoasa
(interfaţa cu balonaşul)


2) muscularis mucosae
3) submucoasa

4) musculara proprie

5) seroasa/interfaţa cu grăsimea perirectală

Cancer rectal (EER)
4. Scintigrafia
investigaţie morfologică şi funcţională
captarea impulsurilor secundare la administrarea unei substanţe radioactive concentrată într-un ţesut
minim invazivă
Tc, I, In, Zn, Au, Mo
roz Bengal cu I (biliară)


99
131
113
69
198
199
131
5. Explorările endoscopice
Digestivă superioară
Digestivă inferioară
Enteroscopia
Laparoscopia
Colangioscopia, pancreatoscopia

Indicaţii:
- HDS
- suspiciune de neoplazie
- disfagie
- anemii
- sindroame dureroase abdominale

CI:

refuzul pacientului, stare terminală
EDS
gastroscopie
duodenoscopie
Indicaţii:
- HDI
- suspiciune de neoplazie
- sindroame dureroase abdominale
- tulburări de tranzit
- anemie
- HO+

CI:

suspiciunea de perforaţie, refuzul pacientului, stare terminală


EDI
Colonoscopie
6. Manometria
Indicaţie
:
tulburări de motilitate
(
esofag, rect
)


De elecţie

în

achalazia cardiei


7. ph-metria
Indicaţie
:
BRGE
-
înregistrare de pH esofagian pe intervale lungi de timp (ore)


Dovedeşte:
1. caracterul acid al refluatului
2. durata şi numărul de episoade cu pH < 4
8. Paracenteza
= puncţia peritoneală

Scopuri:
1. Diagnostică
2. Evacuatorie
3. Terapeutică

Materiale necesare
Tehnica
dezinfecţie
ac gros, lungime adaptată grosimii peretelui
perpendicular la perete
până la bizou
aspiraţie în seringă

Tehnica paracentezei
Analiza lichidului de ascită
Aspect macroscopic
Examen biochimic
Examen citologic
Culturi
Însămânţare

Lichid de ascită hemoragic şi purulent
Cauze de ascită
A. Transsudate:
anasarca
B. Exsudate:
1. Inflamatorii
:
septice
(
peritonite primitive sau secundare
) sau
aseptice
(
imune
)
2. Neoplazice
:
secundare
sau
primitive
3. Hemoragice
:
traumatice, SEU ruptă

Principalele sindroame digestive
1. Sindromul esofagian
2. Sindromul ulceros
3. Sindromul insuficienţei evacuatorii gastrice
4. Sindromul hemoragic
5. Sindromul peritoneal acut
6. Sindromul ocluziv
7. Sindromul diareic
8. Sindromul constipaţiei
9. Sindromul algo-dispeptic biliar
10. Sindromul pancreatitic
11. Sindromul icteric
12. Sindromul ascitic
13. Sindromul de HTP
Sindromul hemoragic digestiv
Hematemeză
Melenă
Rectoragie
Hematochezie
Ocult

Sindromul peritoneal acut
Durere difuză abdominală atroce
Pozitie antalgică
Apărare şi contractură musculară “abdomen de lemn”
Pneumoperitoneu la Rx pe gol

Sindromul ocluziv
Durere difuză abdominală
Distensie abdominală
Vărsături
Oprirea tranzitului pentru gaze şi materii fecale
Nivele hidro-aerice la Rx pe gol

Sindromul diareic
Peste 3 scaune/zi
Consistenţă redusă
Produse patologice: mucus, sânge, puroi
Repercursiuni nutriţionale
CRONIC
= peste 3 săptămâni

Sdr. insuficienţei evacuatorii gastrice
Vărsături alimentare postprandiale hipertardive
Dureri calmate de vărsături
Scădere ponderală
Clapotaj pe nemâncate
Semnul Küssmaul
Sindromul ulceros
Durere epigastrică relaţionată meselor
Greaţă
Vărsături acide precoce

Sindromul pancreatitic
Dureri de etaj superior abdominal cu iradiere dorsală stângă sau circumferenţială
Tablou acut
Postprandial
Vărsături
Ileus
Şoc

Sindromul icteric
Coloraţia galbenă a tegumentelor şi
mucoaselor

Sindromul ascitic
= lichid în cavitatea peritoneală
abdomen mare, difuz, simetric
matitate declivă şi deplasabilă pe flancuri
semnul valului
semnul ghetarului

Sindromul de hipertensiune portală (HTP)
Varice esofagiene şi gastrice
Splenomegalie
Ascită
Hemoroizi
Circulaţie venoasă colaterală abdominală

Cauze

pre-, intra- sau posthepatice

Sindromul constipației
Sub 1 scaun la 3 zile
Dureri
Consecinţe: fisuri anale, indispoziţie
Sindromul algo-dispeptic biliar
Dureri biliare colică
Gust amar
Vărsături bilioase
Sindromul esofagian
Disfagie
Pirozis
Regurgitaţii acide şi alimentare

Cauze:
- CH
- cancere (MTS peritoneale)
- anasarcă
- tuberculoză
Full transcript