Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Postbelic

No description
by

Jojo Blăgan

on 10 November 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Postbelic

Tipuri de roman în perioada
POSTBELICA
Destinul romanului românesc în perioada postbelică, al literaturii în întregul ei, a stat sub semnul seismelor ideologice, sociale şi politice ale epocii.
Caracterizat de „stalinism integral”, deceniul 1950-1960 este unul al schematismului ideologic. Totuşi şi în această epocă apar câteva romane, aparţinând unor scriitori ce debutaseră, cei mai mulţi, în perioada interbelică sau în timpul războiului. Aceste romane menţin o legătură plină de foloase cu romanul interbelic, în sensul creării unor tipologii viabile sau al conturării unor tablouri sociale şi personaje complexe.
A) Romanul realist-psihologic
În „Scriitorii romani de azi”, Eugen Simion prezintă tipurile de roman ale epocii, de la cel realist-psihologic, reprezentat de ”Moromeţii” şi până la proza fantastică. Peisajul nu e mult diferit de cel interbelic. Se pot identifica, aşadar, romanul de analiză, romanul eseistic sau eseul romanesc mitic. Nouă, poate fi considerată formula aşa-zisului” roman politic”. Nouă, este şi formula artistică a prozei generaţiei optzeciste .
Marin Preda
Marin Preda, important romancier posbelic, se impune în literatură prin romanele sale („Risipitorii”, „Delirul”, „Moromeţii”, „Cel mai iubit dintre pământeni”).
Tema o constituie destrămarea unei familii de ţărani din satul Siliştea-Gumeşti din Câmpia Dunării, în perioada de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Problematica celor două volume este diferită, dar tematica este unitară, reconstituindu-se imaginea satului românesc într-o perioadă de criză şi înregistrând transformări ale instituţiilor şi mentalităţilor. Romanul are mai multe niveluri de interpretare: poate fi roman de dragoste, dar şi roman al formării unei personalităţi, prin evoluţia lui Niculae.
B) Romanul pshihologic
Aducând o anume libertate de creaţie, deceniul şapte al secolului trecut se remarcă şi prin reapariţia romanelor psihologice. Sunt mai ales romane ale unor” cazuri”.
Nicolae Breban
Despre “Animale bolnave” s-a scris în câteva săptămâni aproape tot atât cât despre celelalte romane ale lui N. Breban, în câţiva ani. Cartea este, într-adevăr, excepţională. “Animale bolnave” nu este doar un excepţional roman al condiţiei umane, ci şi un roman poliţist: cea dintâi enigmă, a nefericirii şi a răului de care suferă Irina, Krinitzki şi ceilalţi, nu poate fi dezlegată, dar cea de-a doua, a crimelor, da. Mai puternică, poate, decât uimirea în faţa tainelor fiinţei umane este la Nicolae Breban înclinaţia spre rezolvarea misterului
C) Romanul ”obsedantului deceniu”
sau romanul politic
Şi după 1971, deşi presiunea ideologică asupra scriitorilor creşte, continuă să se scrie române despre obsedantul deceniu.
Marin Preda
Romanul „Cel mai iubit dintre pământeni” (1980) este un apogeu. Pe parcursul a trei volume, cu mai bine de o mie două sute de pagini, un om vorbeşte despre sine. Formula povestirii problematizate, sesizată în legătură cu „Viaţa ca o pradă”, dar potrivită în diverse măsuri şi altor cărţi ale autorului, este aplicată într-un mod total. Amintindu-şi ce i s-a întâmplat lui însuşi, precum şi ce a auzit de la diverşi oameni, naratorul se întrerupe pentru a interpreta.
Structura romanului poate fi reprezentată printr-un şir de nuclee epice, în jurul fiecăruia dintre ele gravitează, pe orbite situate la diverse distanţe, problematizări. Pe planul dialecticii interne a operei, emancipării treptate a naratorului îi corespunde tendinţa de depăşire tot mai complexă a ironiei moromeţiene. Ultimul roman al lui Marin Preda reprezintă o încununare şi din acest punct de vedere.
„Cel mai iubit dintre pământeni” exprimă, în plus, la un nivel neatins în precedentele romane, depăşirea ironiei ca formă de existenţă (prototipul acesteia este Ilie Moromete).
D) Proză postmoderna. Romanele” optzeciştilor”

Tabloul literaturii din deceniul al optulea nu poate fi nicicum complet fără proză postmoderna. Este o literatură a unui nou raport între real şi imaginar.
Mircea Nedelciu
„Zmeură de câmpie”, subintitulat „roman împotriva memoriei", este o proză excepţională. Unii comentatori se întrebau, cu îndreptăţire, dacă Mircea Nedelciu, specializat, consacrat în „proză scurtă", poate experimenta pe un câmp mai vast şi poate construi o acţiune care să satisfacă legile romanului. Naraţiunea dovedeşte că prozatorul poate vedea pe spaţii ample şi poate fixa o tipologie în mişcare.
Concluzii
În esenţă, romanul de după al Doilea Război Mondial este unul profund marcat de contextul social-politic, chiar şi atunci când adoptă formule mescate de reflectare a lumii, precum parabola şi sugestia mitică sau simbolică.
Tipurile de romane cultivate după al Doilea Război Mondial acoperă, în ciuda dificultăţilor epocii, a condiţiei scriitorului de a fi “sub vremuri”, aproape toate genurile: cel realist-tradiţional, de aventuri sau poliţist, psihologic, experimental, obiectiv sau subiectiv. De asemenea, modalităţi ale narării tradiţionale sunt completate de cele moderne, precum discontinuitatea epică şi temporală, analiza psihologică sau notaţia confesivă sub formă de jurnal
Paralelă între romanul interbelic
şi romanul postbelic
Romanul interbelic:
- - a marcat o ieşire din obişnuinţele narative prin care opera construia imaginea unei realităţi omogene, comentate de autor, într-o viziune coerentă
- devine o specie substanţială în literatura română
- este însoţit de dezbateri privind modernizarea să şi este raportat la actualitatea literară europeană
Romanul postbelic:
- redimensionează relaţia cu cititorul căruia i se cere un efort mare de cooperare
- exprimă o mai accentuată preocupare de raportare la contextul social-politic
- tematic, continuă seria romanului de inspiraţie rurală
- ca dimensiune, este predominant de întindere mare, multe dintre romanele acestei perioade desfăşurându-se în mai multe volume sau într-un număr mare de pagini
El amplifică mijloacele pe care le-a experimentat în povestirea scurtă şi adaugă altele noi, cum ar fi utilizarea discursului epistolar şi a caietului de regie. Romanul cuprinde, astfel, aproape toate formele de discurs epic. „Zmeură de câmpie” este conceput ca un dicţionar de obiecte şi, totodată, romanul poate fi socotit o ficţiune a personajului Radu A. Grinţu.
Romanul „Moromeţii” creează în manieră realist-obiectivă universul specific al satului românesc din Câmpia Dunării, aflat la răscrucea istoriei. Prin această operă Marin Preda analizează probleme legate de mica proprietate ţărănească în raport cu relaţiile capitaliste şi socialiste.
Este publicat în două volume care apar la 12 ani distanţă, în 1955, 1967. Romanul corespunde realismului prin prezentarea obiectivă a faptelor de către un narator obiectiv, omniprezent şi omniscient, prin aspectul social al prezentării vieţii rurale interbelice. Concepţia lui Marin Preda e aceea că autorul realist trebuie să realizeze o operă care să vorbească nu despre ea însăşi, ci despre om.
Un exemplu îl constituie „Animale bolnave” de Nicolae Breban, în care analiză nu e străină, cel puţin prin unul dintre personaje, Krinitzski, de universul dostoievskian, marcat de credinţa, de pătimire sau umilinţă.
B)Romanul psihologic
Explicaţia poate veni din ceea ce s-ar putea numi uzură a sistemului totalitar sau perioadă în care sistemul, în esenţa sa, dădea semne de criză structurală. Numite, pe drept sau nu, politice, seria acestor române se justifica, între altele, prin aceeaşi nevoie de adevăr.
Cele dintâi semne ale ceea ce se va numi postmodernism apăr la autori precum Mircea Horea Simionescu şi Costache Olareanu.
E) Romanul cu elemente eseistice
sau eseul românesc
Eseul este o specie literară fără reguli clar definită, o ocazie de afirmare a libertăţii de gîndire exprimate printr-o structură care neagă ordinea şi logica unei analize ştiinţifice, dar afirmă ordinea şi logica subiectivă a autorului.
Abia apariţia Moromeţilor (vol. I, 1955) a atras atenţia asupra dimensiunilor talentului său şi a noutăţii pe care o reprezintă formula sa epică. Romanul a fost întâmpinat favorabil şi nici mai târziu interesul criticii nu a scăzut. S-a pronunţat destul de repede cuvântul capodoperă şi de aici înainte toate scrierile prozatorului au avut de înfruntat comparaţia cu acest model.
"Moromeţii”, vol. II, este în unele aspecte mai dens, mai profund decât primul, însă puterea prejudecăţii e mare la acest punct şi spiritele critice care s-au obişnuit cu un stil şi o tipologie acceptă cu greu aceeaşi tipologie văzută dintr-un unghi diferit şi tratată cu altă metodă epică.
Cele două părţi formează totuşi o unitate, ele se susţin şi se luminează reciproc, impunând o tipologie necunoscută până la Marin Preda în proza românească, întâiul volum este concentrat asupra unui singur personaj, întreaga desfăşurare epică este subordonată lui Ilie Moromete. Cartea este scrisă într-un stil pe alocuri ironic,personajele au timp să gândească şi să se exprime, gesturile lor sunt libere,existenţa, în orice caz, nu-i terorizează
Marin Preda
REALIZAT DE:

Blăgan Georgiana:
“Din punctul meu de vedere, nu am întâmpinat nicio greutate în a fi liderul echipei sau în a distribui sarcini specifice fiecărui membrui în funcție de calitățile fiecăruia, deoarece am mai avut experiențe de acest gen în trecut. Responsabilitățile mele au fost strângerea de informații de la colegi și realizarea documentului Word al dosarului.”
Cozma Gabriel:
“ Ca și la studiu trecut, cele mai bune părți au fost întâlnirile de la Nevi’s, unde am lucrat cu mult drag dar și cu spor. A fost prima dată când am lucrat în programul Prezi așa că am întâmpinat câteva greutăți inițial și a fost o adevărată provocare, apelând și la ajutorul colegilor. Am adunat informațiile de la colegi și le-am transpus în prezentarea proiectului.”
Forcaș Cătălin:
“ Consider că acest studiu de caz a reușit să ne mobilizeze, să ne formeze ca și o echipă dar în același timp să ne și distreze. Înfrumusețat de momentele în care lucru în echipă devenea o comedie bine regizată, proiectul a reușit să stârnească o serie de noi curiozități. Informațiile obținute ușor, ne-au dat bătăi de cap în ceea ce privește sintetizarea lor. Am ajutat la corectarea word-ului și activități.”
Pîsu Elena-Cristina:
“Încă de la început am fost încântată cu privire la tema studiului de caz. Am știut că ne vom descurca, deoarece am avut o echipă eficientă, am reușit să ne împărțim sarcinile și să ne înțelegem. Eu m-am ocupat cu structurarea informațiilor și realizarea unor fișe pentru clasă. Consider că rezultatele vor fi pe măsura muncii depuse.”
Apostu Maria-Cristina:
“ Studiul de caz mi-a dat oportunitatea să descopăr lucruri la mine și la colegii mei pe care nu le-aș fi cunoscut cu altă ocazie. Mă bucur că a avut o asemenea echipă alături de care am lucrat eficient și în condițțile cele mai bune. În afară de strângerea de informații pentru dosar, am realizat rezumatul informațiilor pentru prezentarea realizată de către colegul meu, Gabriel.”
Caragață Andreea Georgiana:
“Obsedată fiind de gălăgia și dezordinea din clasă, am hotărât să mă ocup de activități care să le stârnească interesul colegilor și totodată să învețe din clasă ceea ce noi prezentăm, A fost complicat pentru că am avut foarte multe idei dar nu le puteam pune în practică.
1. Cosma, Anton – “Romanul românesc şi problematica omului contemporan”, Editura Dacia, 1977

2. Manolescu, Nicolae – “Istoria literaturii române”, Editura Aula 2002

3. Manolescu, Nicolae – „Literatura română postbelica vol. II” ,Editura Aula, 2002

4. Marino, Adrian – “Dicţionar de idei literare”, Editura Eminescu, 1973

5. Negrici, Eugen – “Literatura română sub comunism”, Editura Fundaţiei Pro, 2002

6. Simion, Eugen – “Scriitori români de azi”, Editura Internaţional, Bucureşti, 2002

7. Ştefănescu Alex – “Istoria literaturii române contemporane”, Editura Mașina de scris, București, 2005

8. Ungureanu Cornel – “Proza românească de azi”, Editura Mașina de scris, București, 2005
BIBLIOGRAFIE:
Alte surse:
1. http://articole.famouswhy.ro/eseu_despre_particularitatile_unui_roman_psihologic_prin_referire_la_o_opera_literara_studiata_apartinand_perioadei_interbelice/
2. http://invatamromana.blogspot.ro/2010/01/roman-al-experienteiroman-psihologic.html
3. http://www.observatorcultural.ro/Prima-virsta-a-eseului-romanesc*articleID_20341-articles_details.html
4. http://www.scritub.com/literatura-romana/Romanul-realist-Trsturi-ale-ro8216211123.php
5. http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/c/c9/Mircea_Nedelciu.jpg
6. http://static.cinemagia.ro/img/db/actor/06/66/08/marin-preda-322968l.jpg
7.http://www.contemporanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Nicolae-Breban.jpg
Full transcript