Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Medii Temperate

ASD
by

Catalin Gabriel

on 25 May 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Medii Temperate

Mediul temperat-oceanic Mediul semiarid de stepa si silvostepa Core Mediul temperat-continental Tudosie Catalin Gabriel Este un mediu de trecere spre pădurile de foioase. în aceste zone masele de aer oceanic din vest ajung sărace în umezeală. Precipitaţiile ating valoarea de 450-500 mm pe an şi cad mai mult în anotimpul de vară. Iama este rece şi geroasă iar vara este călduroasă, deseori însoţită de secete. Ă astfel de condiţii climatice are loc dezvoltarea vegetaţiei ierboase de stepă, alcătuită din specii de graminee xerofile. Debitele râurilor sunt mari în anotimpul de primăvară, când se topesc zăpezile din munţi. Mamiferele sunt reprezentate prin rozătoare (hârciog, popândău, iepure), dintre păsări sunt răspândite dropia, potârnichea. În preriile americane se întâlneşte rar bizonul. Sunt cunoscute stepa eurasiatică, pampa argentiniană, preria nord-americana. Sub vegetaţia de step s-au dezvoltat solurile de cernoziom. Fertilitatea mare a acestor soluri a determinat transformarea mediilor naturale de stepa şi silvostepă în medii agricole, constituind cea mai însemnată zonă cerealieră de pe glob. Acest mediu conţine şi o reţea mare de aşezări urbane şi rurale cu multe căi de comunicaţie. Tipurile de medii temperate Mediul temperat arid al de­serturilor Se întinde în regiunile vestice învecinate cu pornirile oceanice, ocupând spaii mai mari în Euro de Vest i mai restrînse pe rmurile vestice ale Americii, unde lanurile de muni (Cordilieri, Anzi) constituie bariere în calea maselor de aer care vin dinspre Oceanul Pacific. Clima temperat-oceanic se caracterizeaz prin veri rcoroase i ierni blânde. Cantitatea anual de precipitaii (800-1000 mm) favorizeaz creterea pdurilor de foioase alctuite din fag, carpen, gorun, tei, arar etc. Din lumea animal se întâlnesc cerbul, lupul, mistreul, pisica slbatic, etc. Solurile sunt brune i cenuii de pdure.

În partea estic a continentelor clima este influenat de circulaia musonic, cu veri umede (musonul de var) i ierni reci i uscate (musonul de iarn).
Mediile continentale sunt prezente în părţile centrale ale continentelor, la distanţe mari faţă de oceane, de cele mai multe ori fiind încadrate de sisteme de munţi înalţi. Aceste medii sunt răspândite în Eurasia şi în America de Nord. Aici predomină masele de aer temperat-continental, dar asupra climei influenţează ş alte mase de aer (arctic, tropical uscat etc.). Cantitatea anuală de precipitaţii este sub 500 mm, iar în regiunile intercalate de munţi înalţi sunt înregistraţi secete accentuate.
Mediul temperat-continental prezintă trei submedii distincte:
a) mediul semiarid de stepă şi silvostepă; b) mediul temperat arid al deserturilor; c) mediul temperat al pădurilor. Mediul temperat al padurilor Acest mediu este alctuit din pduri de foioase i de conifere.

Mediul în care se dezvolt pdurile de foioase are urmtoarele caracteristici: temperaturi moderate, precipitaii suficiente, diferene sezonale evidente. Principalele specii de arbori sunt: stejarul, fagul, ararul, ulmul, teiul, salcia i plopul. În pdurile de foioase sunt bine dezvoltate subarboretul i înveliul ierbos. Acest mediu de via este caracteristic centrului i vestului Europei. În America de Nord se întinde între Munii Apalai (în est) i pân dincolo de Mississippi (în vest), de la Marile Lacuri (în nord) i pân în statele sudice, cuprinzând un numr mare de specii vegetale. în Asia aceast zon include Manciuria, Coreea de Nord, China de Nord, partea de nord a insulei Honshu (Japonia). Pdurile de foioase, în mare parte, au fost afectate de intervenia antropic, ca urmare a defririlor masive. Fauna este bogat i variat: cerbul, lupul, mistreul, pisica slbatic etc.

Pdurile de conifere se desfoar la latitudini mari (50°-66°). Acest mediu este situat la hotarul cu regiunile subpolare i cuprinde câmpii, podiuri i muni cu altitudini moderate. Condiiile climatice sunt influenate de masele de aer temperat i arctic. Iernile sunt lungi i aspre. Temperatura minim absolut a fost înregistrat în Siberia, la Oimeakon, fiind de -77,8°C. Verile sunt scurte, r­coroase, cu precipitaii moderate, vânturi puternice. Plantele s-au adaptat condiiilor climatice {frunze mici aciculare care reduc pierderea apei prin evapotranspiraie; compactitatea pdurilor; forma conic a coroanei sub care se adun zpada; sistemul radicular situat la adâncimi mici; culoarea permanent verde a frunzelor). Pdurile de conifere sunt relativ omogene în ceea ce privete numrul de specii: pin i molid în Europa; brad, zad în Siberia; molid, pin, zad i tuia în SUA i Canada. în acest mediu procesele de pedogenez se desfoar lent, formând soluri podzolice în alternan cu turbrii spre zona de tundr. Din lumea animal întâlnim renul, elanul, ursul brun, ursul negru, zibelina, hermelina, jderul, castorul etc. Psrile sunt reprezentate de cocoul de munte (gotcanul), forfecua, ciocnitoarea etc.

Mediul pdurilor conifere, în mare parte, a fost supus aciunii antropice prin defriri masive. Cuprinde deserturile Asiei Centrale (Kara-Kum,Kîzîl-Kum) ale Chinei, Mongo­lei (Deertul Gobi) i Marele Bazin din SUA. Clima se caracterizeaz prin veri lungi, calde i uscate i ierni reci, geroase. Cantitatea anual de precipitaii este foarte redus, sub 100 mm. Vegetaia este slab dezvoltat, fiind reprezentat de un numr restrâns de specii de plante xe­rofite: rogoz, ierburi epoase, saxaul .a. În acest tip de mediu sunt rspândite câmpurile de ni­sip cu dune, vile seci, dealurile cu versani dezgolii de vegetaie. Solurile sunt cenuii de deert. Numai de-a lungul râurilor i în oaze se dezvolt o vegeta­ie mai bogat, locurile fiind valorificate ca terenuri agricole. Aezrile umane sunt situate pe malurile râurilor, la poalele munilor, unde exist izvoare cu ap.
Full transcript