Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

CĂLĂTORIA ŞI AVENTURA

No description
by

Gabriela Galatanu

on 11 June 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of CĂLĂTORIA ŞI AVENTURA


Calatoria presupune un demers iniţiatic, o evadare din concret într-o lume exotică, indepartată, simbol al paradisului pierdut. "Călătoria exprimă o dorinţă profundă de schimbare interioară, o nevoie de noi experienţe, mai degrabă decat o deplasare locală."(Jean Chevalier).
Din punct de vedere spiritual, călătoria constituie "seria de incercări pregătitoare iniţierii"(Jean Chevalier) şi presupune o deplasare spre centrul lumii (un Tărâm al Făgăduinţei), echivalent cu un pelerinaj.
Călătoria - tema literară
Sensurile profunde ale călătoriei ca demers iniţiatic nu s-au pierdut. Revin în poezie simboluri cu semnificaţii sacre precum calea regală sau calea dreaptă, prezentată în opoziţie cu drumuri întortocheate.
Calea spirituală, dreaptă şi implacabilă cere sacrificiul suprem, fiind asumată de emirul din poezia lui Alexandru Macedonski ("Noapte de decemvrie"). În antiteza evidentă, este prezentată calea întortocheată pe care porneşte cerşetorul, simbol al degradarii morale.
Călătoria - tema literară
" Literatura universală ne oferă numeroase exemple de călătorii care, fară a avea deschiderea simbolurilor tradiţionale, se dovedesc semnificative în grade diferite, chiar şi numai statice şi moralizatoare."
(Jean Chevalier)
Călătoriile spirituale nu se împlinesc decăt înăuntrul fiinţei, iar "călătoria ca fuga de sine nu-şi va atinge niciodată ţinta."
(Jean Chevalier).
Sensurile profunde ale căutării de sine se pierd treptat din literatură, fiind înlocuite de aspiraţia evadării în lumi fantastice, populate de fiinţe stranii, pretext literar pentru ironizarea unei societăţi corupte, respingătoare.


Călătoria - tema literară
Călătoria - tema literară
Jurnal de calatorie
Între cele două războaie mondiale, literatura de călătorie a devenit un gen foarte apreciat. Aflate la graniţa dintre literatură şi reportaj, aceste scrieri răspundeau curiozităţii unui public cât mai mare de a cunoaşte spaţii exotice pe seama cărora se puteau ţese la nesfârşit poveşti stranii. Reprezintă abilitatea scriitorilor de a prezenta într-o maieră personală din unghiuri noi, locuri pitoreşti sau stranii, precum şi impresiile pe care acestea le pot trezi.

Ca temă literară, călătoria apare înca din "Epopeea lui Ghilgames" cu profunde semnificaţii spirituale, date de cautarea nemuririi, care se va converti în cautarea inţelepciunii. Astfel, peripetiile lui Ulise, personajul lui Homer devin simbolul căutarii pământului natal, dar mai ales al căutarii de sine.
Despre călătoria personajului lui F. Rabelais, Pantagtuel, s-a spus că ar fi o reinterpretare, în cheie parodică, a epopeii lui Homer, dar putem reţine, mai ales fascinaţia pentru exotismul Orientului.


În romantism, călătoria presupune o evadare din cotidianul sufocant ("Pelerinajul lui Childe Harold de Byron) şi răspunde unor necesitaţi interioare ale omului, fiind rezultatul unor nostalgii profund spirituale sau al refugiului în imaginar.
Evadarea în concret într-o lume exotică, extraordinară şi miraculoasă explică aspiraţia spre tărâmuri indepărtate, insule miraculoase sau munţi măiestuoşi, spre tărâmuri neatinse de civilizaţia modernă sau chiar în paradisuri imaginare: "Robinson Crusoe" de Daniel Defoe şi "Călătoriile lui Gulliver" de Jonathan Swift.

Călătoria şi aventura
Călătoria devine cadrul aventurii, care presupune menţinerea suspansului, precipitarea evenimentelor, loviturile de teatru (ele dau nota facilă a acestui tip de scriere, cinsiderată, de multe ori, literatura populară). Protagoniştii înfruntă obstacole la tot pasul şi se află în pericol de moarte. În încercarea lor de a dobândi obiectul care constituie raţiunea de a fi a călătoriei, se cristalizează atât visul omului de a depăşi limitările condiţiei sale, dar şi teama de necunoscut. Nu de puţine ori, acest tip de proză devine roman de iniţiere.

Sugestiv în acest sens este titlul primului volum din romanul lui Mihail Sadoveanu, "Fratii Jderi". Mezinul familiei, Ionut Jder, amintind de eroii de basm, porneşte într-o călătorie iniţiatică, la capătul căreia şi-ar dori să găsească persoana iubită, pe domnişa Nasta. "Ucenicia lui Ionuţ" se dovedeşte însă o iniţiere în moarte, pentru ca adolescenţa personajului se incheie atunci când îşi dă seama că fiinţa iubită nu mai este.
Călătoria, dincolo de a fi o formă de evadare din concret, presupune o căutare a unui obiect miraculos (carte, potir, artefact, o plantă miraculoasă etc) şi, în egală măsură, o căutare de sine: "Călătoria simbolizează deci o aventură şi o cercetare, fie că este vorba de o comoară sau de o simplă dorinţă concretă sau spirituală." (Jean Chevalier)
Călătoria şi aventura
CĂLĂTORIA ŞI AVENTURA
elevi:
Cucu Alexandra-Mădălina
Cutean Paul Cristian
Gălăţanu Alexandra Andreea
Iftimescu Gabriela
Mândrilă Andrei
Tîrşu Cătălina
Full transcript