Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Poluarea radioactivă - Accidentul de la Cernobîl

No description
by

Bostan Stefana

on 17 December 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Poluarea radioactivă - Accidentul de la Cernobîl

Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în Centrala Atomoelectrică Cernobîl, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare.
Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitațiile radioactive cad în Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.
Accidentul de la Cernobîl
Radiațiile au origine și natură fizică foarte variată:
Care sunt cauzele poluării radioactive?
Sursele naturale de radialii radioactive:
Ce este poluarea radioactivă?
Aceasta poate fi:
Efectele poluării radioactive asupra organismului uman:
Care sunt efectele poluării radioactive?
Efectele radiațiilor UV asupra oamenilor, plantelor și ecosistemului acvatic:
Poluarea radioactivă - Accidentul de la Cernobîl
Bostan Ștefana-Elena
Biologie, anul III, grupa 321
Cuprins
1. Ce este poluarea radioactivă?
2. Care sunt cauzele poluării radioactive?
3. Care sunt efectele poluării radioactive?
4. În ce a constat accidentul de la Cernobîl?
5. Care sunt efectele accidentului?
6. Prevenirea și combaterea poluării radioactive
Poluarea radioactivă poate fi definită ca o creştere a radiaţiilor, ca urmare a utilizării de către om a substanţelor radioactive.
- naturală - nucleul radioactiv, instabil, se dezintegrează spontan, emițând atât particule, cât și energie;

- artificială - bombardarea unor atomi cu radiații, provocând descompunerea nucleilor acestora.
Radioactivitatea reprezintă:
Proprietatea unor elemente de a emite, prin dezintegrare spontană, radiații corpusculare și electromagnetice.
Conform statisticilor, peste 200.000 de oameni au fost grav afectati de radiațiile de la Cernobîl. 25.000 dintre aceștia au murit. Victimele au făcut parte cu precădere dintre cei 800.000 de soldați, pompieri și muncitori care au fost trimiși de autoritățile sovietice să lichideze efectele dezastrului. Aceștia au fost nevoiți să intervină cu mijloace rudimentare, lipsiți de protecție adecvată.
Urmările accidentului
În România:
În ceea ce privește Centralele Nucleare Electrice (CNE), măsurile de protecție încep din faza de proiectare, prin alegerea unui amplasament adecvat din punct de vedere geologic și seismic și continuă în faza de execuție, în primul rând prin asigurarea materialelor cu calități speciale (rezistente la „bombardamentul” cu radiații) și dotarea cu utilaje cu fiabilitate apropiată de 1 pentru toată perioada de funcționare a centralei.

Există două puncte de vedere diferite în problema deșeurilor radioactive: primul recomandă stocarea permanentă, prin depozitare în straturi argiloase sau granitice, la adâncimi mai mari de 500 m, sau pe fundul oceanului planetar, la 5.000 m. Anterior depozitării, deșeurile trebuie compactate, adică transformate într-un material vitros gen sticlă, bitum, beton și încapsulate în containere de inox. Dar există riscul erodării recipientelor și poluarea mării (fenomen lent, care ajunge la suprafață în 20-50 ani). Datorită intervenției energice a oamenilor de știință, deversarea de deșeuri radioactive în Atlantic și Pacificul de Sud este interzisă, conform unor convenții semnate în 1983, respectiv 1986. Dar poluarea continuă, dacă luăm în considerare numai faptul că între anii 1962-1982 au fost depozitate în Atlantic, pe linia Tropicului, cca. 94.000 t deșeuri radioactive.
Al doilea punct de vedere recomandă tratarea deșeurilor în scopul reciclării uraniului și plutoniului; operațiunea este foarte costisitoare și riscantă, dar‑a găsit adepți în Franța, Anglia și Japonia (unde există deja uzine de retratare).
Prevenirea și combaterea poluării radioactive
-
Radiațiile alfa
sunt particule elementare ale nucleului de heliu, emise în special de substanțele radioactive naturale, având o acțiune ionizantă puternică.
-
Radiațiile beta
sunt electroni cu masă mică și cu viteze apropiate de cea a luminii.
-
Radiațiile gamma
sunt fotoni fără sarcină electrică, au o putere de ionizare mai slabă decât cele prezentate mai sus, dar sunt mult mai penetrante.
-
Radiațiile X
sunt unde electromagnetice de frecvențe foarte înalte.
-
Neutronii
rezultă din unele reacții nucleare. Neavând sarcină electrică, nu au acțiune ionizantă directă decât prin ciocnire cu nuclee, cărora le imprimă viteze destul de mari pentru ionizarea mediului.
-
Radiațiile cosmice
sunt particule ale nucleului de heliului.
- radialia cosmică - formată din protoni, neutroni si mezoni
- minereurile radioactive din sol
- emanații de radiu din roci
Surse de radioactivitate artificială:
- bombele nucleare
- experiențele nucleare
- centralele nucleare
- industria aeronautică
- deșeurile radioactive
- expunerile medicale (radiografii, tratamente cu raze X, iradieri cu cobalt radioactiv)
- accidentele nucleare
- leziuni cutanate (radiodermite);
- leziuni oculare cu opacifierea cristalinului;
- sterilitate temporară sau definitivă, în funcție de doză
- iradierea în primele trei luni de sarcină duce la malformații congenitale, retardare mintală severă;
- cancer: tiroidian, mamar, pulmonar etc
- leucemie
- Asupra oamenilor: arsuri și cancere ale pielii, cataracte și alte boli ale retinei, suprimarea sistemului imunitar, agravarea incidentelor legate de bolile infecțioase;

- Asupra plantelor: scăderea fotosintezei, scăderea schimbului eficient de apă, scăderea suprafeței frunzelor;

- Asupra ecosistemului acvatic: reducerea ratei de supraviețuire, reducerea producției de fitoplancton, reducerea capacității reproductive la pești, crabi, amfibieni și a capacității larvare.
La câteva zile de la explozie, pe 1 mai 1986, în România încep să se înregistreze valori depășite ale radioactivității. Orașele cele mai afectate erau Tulcea, Galați, Suceava, Iași și Târgu Mureș. Autoritățile au reacționat cu întârziere, președintele Nicolae Ceaușescu convocând o ședință a Comitetului executiv al Partidului Comunist Român abia la patru zile de la accident.
Bibliografie
1. Pricope Ferdinand, Pricope Laura – ”Poluarea mediului și conservarea naturii”, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2007
2. ”Enciclopedia Marshall Cavendish - Revistă de cultură generală pentru întreaga familie”, Editura Marshall Cavendish, București
3. http://www.cnaic.ro/projects/verde/Site_Romana/poluarea-radioactiva.html
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_nuclear_de_la_Cernob%C3%AEl
5. http://www.ziare.com/international/ucraina/cernobal-26-de-ani-de-la-apocalipsa-video-1163881
6. http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Prevenirea-si-combaterea-polua62481.php
Full transcript