Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Untitled Prezi

No description
by

Voicu Bogdan

on 2 July 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Untitled Prezi

Inteligența emoțională și satisfația în muncă la muzicieni
Încă de la începuturile omenirii, muzica a ajutat omul să treacă peste momentele dificile.
Muzica își are originea în orice zgomot, în orice sunet care puse cap la cap dau o melodie. Muzica așa cum o știm astăzi a început fără ritm, în momentul în care oamenii au apărut pe Terra.
Văzând animalele din jur, aceștia s-au urcat în copaci pentru a se apăra. Apoi au descoperit că țipătul și zgomotul alungă animalele, speriindu-le.
La scurt timp au descoperit că țipătul la unison este mai puternic, are un volum mai mare și are un impact mai puternic asupra animalelor decât dacă fiecare din grup țipa după propria dorință.
După acest moment inițial, creația muzicală vocală a luat amploare ca formă de exprimare a sentimentelor, dorințelor și gândurilor, în special a acelora care erau dificil de exprimat prin alte modalități. (Pattison, 2013).
Vă mulțumesc!
Astfel prin exprimarea capacităților vocale în grup, la unison, oamenii au coborât din copaci și au început să exploreze lumea din jur.
Motivarea alegerii temei
Am ales acest subiect pentru lucrarea de licență datorită interesului personal crescut pentru artă și în special pentru muzică și pentru că aspectele investigate prezintă un element de noutate în cercetarea de profil la nivelul muzicienilor români.
Considerăm că muzica are ca finalitate transmiterea emoțiilor. Emoțiile exprimă sensuri stabile, pe care filosofii încearcă de secole să le elucideze.
Considerând că emoțiile satisfac un sistem de simboluri complex, coerent și constant ce poate fi înțeles și analizat cu ajutorul gândirii abstracte, am ales să investigăm influența Inteligenței emoționale asupra gradului de satisfacție în muncă.
3. Literatura de specialitate spune:

Satisfacția în muncă

-“o stare afectivă agreabilă care rezultă din consumarea unui stimul plăcut” (Larousse, 2006).
-variabilă atitudinală care reflectă modul general în care oamenii percep propriul loc de muncă, precum şi aspecte variate ale acestuia.


Abordarea globală
tratează satisfacţia în muncă precum un sentiment general spre ceea ce înseamnă muncă. (Spector, 1996)

Abordarea părţilor componente
- recompense, oportunităţi de promovare, securitate a muncii, comunicare, colegi de muncă, condiţii de muncă inclusiv specificul muncii în sine.

Studiul realizat în 2008 asupra a 13 orchestre din New York a arătat prin testarea membrilor că, muzicienii din orchestre sunt cele mai nefericite persoane în legătură cu munca lor. Acest lucru se poate datora mai multor cauze precum: numărul repetiţiilor este mare, dirijorul le poate face viaţa un calvar, părţile de solo sunt stresante din cauza atenţiei concentrate asupra persoanei în cauză, este dificil să ajungi în orchestră este şi mai dificil să îţi păstrezi locul în orchestră, majoritatea orchestrelor plătesc puţin. (Gold, 2005)



Ipoteze specifice:
Ipoteza nr. 1: Dacă nivelul Constiinței de sine este unul ridicat atunci gradul de satisfacție în muncă este unul înalt.
Ipoteza nr. 2: Dacă nivelul motivațional este înalt atunci și gradul de satisfacție în muncă va fi ridicat.
Ipoteza nr. 3: Dacă scorurile variabilei empatie sunt mari atunci nivelul satisfacției în muncă este ridicat.
Ipoteza nr. 4: Dacă nivelul inteligenței emoționale este unul ridicat atunci și unele aspecte legate de gradul de satisfacție prezintă scoruri mari.

Obiectiv general
Studierea relaţiei dintre nivelul inteligenţei emoţionale şi gradul de satisfacţie în muncă a grupului investigat de muzicieni.
Ipoteză generală:
Cu cât nivelul de dezvoltare al inteligenţei emoţionale (evaluat prin bateria de teste BTPIE) a muzicienilor români este mai ridicat, cu atât gradul de satisfacţie în muncă (evaluat prin Job Satisfaction Survey) este mai mare.
4. Obiectiv și ipoteze
Inteligența emoțională

Inteligența emoțională și Eq au fost votate de Societatea Americana de Dialecte în 1995 ca fiind "cele mai utilizate cuvinte sau expresii noi". Impulsul pentru acest interes susținut față de inteligența emoțională a plecat de la două articole publicate în 1990 în reviste științifice și de la studiile de urmărire, care în mare parte au fost popularizate într-un volum bestseller intitulat "Inteligența Emoțională" (Goleman, 1995).
Apoi conceptul de inteligență emoțională a ajuns pe coperta revistei "Times".
Inteligența emoțională este folosită astăzi cu diferite sensuri. Studiind literatura de specialitate, am ales sa definim acest concept ca fiind "set de aptitudini legate de procesarea informației emoționale" (Mayer, Salovey, Caruso, 2011).
Cele patru mari dimensiuni ale acestui concept sunt: percepția emoțiilor, integrarea emoțiilor, înțelegerea și gestionarea acestora. În modelul Inteligenței emoționale al acestor autori I.E. este considerată o modalitate de eliminare a emoțiilor dificile din relațiile umane, care determină controlul emoțiilor.
Mayer, Salovey și Caruso (2011) consideră că I.E. ca tip de inteligență este un concept nou, care ar putea ajuta în a explica mai bine funcționarea personalității umane.
5. Populație
1.Bateria de teste pentru aflarea profilului inteligenţei emoţionale – BTPIE (Wood, Tolley, 2003).
2.Chestionarul de satisfacţie în muncă Job Satisfaction Survey (P. Spector, 2001)


Instrumente
Procedură
6. Rezultate
7. Concluzii
8. Limite, deschideri
- Fața în față și electronic
- populație de aproximativ 500 de persoane, dintre care 70 au răspuns, 67 dintre ei completând integral instrumentele.
-
Primul pas
: rețelele sociale existente, abordând persoanele cunoscute din mediul artistic.
- Consecință: rată de răspuns foarte mică.
- Motivul principal fiind timpul liber limitat.
-
Al doilea pas
: accesarea resurselor din cadrul facultăților de specialitate: studenți și profesori.
- Consecință: rată de răspuns mai bună
- Acordul participanţilor a fost exprimat verbal
- Participanţii au fost informaţi verbal şi în scris cu privire la confidenţialitatea datelor şi modalitatea de completare a chestionarelor.
Scop: cristalizarea unei imagini cât mai fidele a influenței Inteligenței emoționale asupra Satisfacției în muncă a membrilor grupului investigat de muzicieni.
Conștiința de sine
- respect de sine ridicat
- se valorifică
- sunt conștiente de calitatea muncii lor
- adoptă o atitudine pozitivă
- folosesc capacitatea de a transmite și de a recepta emoții eficient și clar
- asteptări obiective legate de remunerație, de relațiile cu colegii, cu liderii de trupă și/sau mentorii
- abilitatea de a se face plăcuți celorlalți
- relațiile cu mentorii se bazează pe respect, pe o atitudine pozitivă și pe ascultarea activă și reciprocă a părerilor și sentimentelor
- percep ca recompense și beneficii, lucruri mărunte pe care alte persoane le pot trece cu vederea
- optimismul și folosirea emoțiilor ca filtru perceptiv ajută subiecții să treacă mai ușor peste unele neajunsuri și să observe lucrurile plăcute lor.
Empatie
- receptează și înteleg mai profund persoanele din jur
- sunt sensibili la nevoile altor oameni
- sunt dispuși să negocieze nivelul remunerației pentru a obține satisfacție atât ofertantul cât și clientul
- raportare pozitivă și optimistă la ceilalți, identifică mai ușor oportunități de câștig personal discrete, fie la nivel spiritual, fie la nivel material
Muzicieni: 61,19%,
Altele: 38,81%

Perioada realizării cercetării: februarie 2012- aprilie 2013

- 18-56 de ani
- până în 20 de ani 29,9%
- 20 - 25 de ani 47,7%
- 25 - 30 de ani 9%
- 30 - 41 de ani 5,9%
- 41 - 56 de ani 7,5%
- 35,8% gen masculin
- 64,2% gen feminin
-
5.97% studii liceale de profil
- 17,91% cursuri de pregatire profesională a școlilor de muzică acreditate
- 40,3% studii superioare de muzică
- 35,82% autodidacți
Limite
- numărul subiecților este unul restrâns (67)
- găsirea subiecților a fost mai problematică decât am anticipat
- instrumentele folosite necesită autoraportare
Deschideri:
- aplicarea pe o populație mai largă
- efectuarea unor analize compartive între muzicienii amatori și muzicienii profesioniști
-
Absolvent: Voicu Bogdan- Cristian
Coord. Prof. univ. dr. Marcela Rodica Luca
Full transcript