Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

clima si apele Australiei

No description
by

Cristian Pogreban

on 10 May 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of clima si apele Australiei

Australia
Australia (pronunțat în engleză /əˈstreɪljə/), oficial Commonwealth of Australia este o țară ce ocupă în întregime continentul cu același nume, insula Tasmania și alte insule mai mici. Este cea de-a șasea țară în lume după mărime, ocupând 7.617.930 km², și cea mai mare țară din Oceania și Australasia. Țările vecine sunt Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee la nord; Insulele Solomon, Vanuatu și Noua Caledonie la nord-est; și Noua Zeelandă la sud-est. Pentru mai bine de 40.000 de ani[4] cu mult înaintea primelor așezări Britanice, Australia era populată de Aborigeni australieni, care au aparținut unora sau mai multor din cele 250 de grupuri de limbi. După descoperirea acestor teritorii de către exploratorii din Țările de Jos din 1606, Marea Britanie pretindea la teritoriile de est a Australiei în 1770 și a început să colonizeze aceste teritorii prin deportările penale spre colonia Noul Wales de Sud începând cu 26 ianuarie 1788. Populația creștea în mod constant în următoarele decenii. Continentul fusese explorat iar alte cinci colonii ale Coroanei au fost stabilite.
Munti si podisuri
Australia este a sasea țară din lume ca mărime și cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joasă și mai plată întindere de uscat și continentul cel mai secetos. Conține mai mult deșert decât orice alt continent: două treimi din suprafață este aridă sau semiaridă. Are o linie de coastă foarte scurtă pentru o suprafață atât de mare: în afara Golfului Carpentaria și a marelui Golf Australian, sunt foarte puține golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coastă. Continentului îi lipsesc în mod evident formele de relief: nu există râuri mari, iar munții sunt joși. Cel mai înalt vârf australian, Vârful Kosciusko din Alpii Australieni de la granița dintre New South Wales și Victoria are o înălțime de numai 2.228 m, mai puțin de jumătate din înălțimea Mont Blanc-ului.

Continentul poate fi împărțit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic și Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se suprapune în mare parte cu statul Australiei de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem și Podișul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de aproximativ 500 km, care formează Munții Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o altitudine de numai 1.500 m. Munții New England și Munții Albaștrii din sud au înălțimi între 900-1.500 m
Clima

Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. În timpul verii, care ține din decembrie până-n februarie, există valuri de căldură frecvente, iar temperaturile ating în general 38 grade Celsius. Unele părți sunt umede, în general regiunile de coastă estice și Insula Tasmania. Efectele neplăcute sunt într-o oarecare măsură atenuate de brize vestice răcoroase care suflă în tot timpul anului. În zone restrânse din Australia de Sud și Australia de Vest, iernile secetoase din iunie până în august alternează cu veri umede din noiembrie până în martie. Coasta nord-vestică tropicală are ierni secetoase și veri umede: aici ploile sunt tropicale și există condiții musonice.
Clima2
Insula Tasmania și Vârful Kosciusko au ținuturi înzăpezite în timpul iernii; totuși, în alte părți, zăpada este extrem de rară. Orașul nordic Darwin are o temperatură medie de 30 grade Celsius vara și 27 iarna, cantitatea medie de precipitații fiind de 150 cm, cea mai mare parte căzând vara. La Sydney, pe coasta de sud-est, cantitatea de precipitații este de aproape 120 cm, căzând în tot timpul anului. Partea cea mai răcoroasă a țării este Hobart din Tasmania, cu o temperatură medie de 17 grade Celsius vara și 12 iarna. În Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitații pe an și temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (în ianuarie) și 13 (în iulie).
Vegetația naturală
Vegetatia

Vegetația este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine
adaptate pentru supraviețuirea în regiuni aride. Există 600 de specii de eucalipt și 800 de specii de salcâm. Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile tropicale de pe coasta nordică și nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlaștinile de coastă. Aproximativ 9% din suprafața Australiei este acoperită cu păduri subtropicale și temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac și eucalipt.

Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene de Ape conțin păduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbuști, acoperind 9% din uscat. Câmpia, spre sud de Tropicul Capricornului și pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din continent. În regiunile cele mai aride sunt răspândite plante mici precum sfecla și arbuștii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conțin planta mulga, un salcâm cu o mare importanță furajeră. În sud-vest cresc arbori valoroși cu lemn de esență tare, precum jarra și kauri.
Istorie
Începuturile

Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de deportare a deținuților de drept comun. La data de 13 Mai 1787, o flotǎ engleză pleacǎ din Portul Portsmouth spre Australia, comandatǎ de Arthur Phillip, cel care avea să fie și primul Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. Dupǎ o cǎlǎtorie de aproape 8 luni ajung la Botany Bay, în sudul continentului, la data de 21 Ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit acolo Sydney, dupǎ numele Ministrului Coloniilor. Începutul este mai greu, provizille aduse din Anglia terminându-se rapid, iar plantele cultivate nu au reușit să se prinda datoritǎ secetei existente. O corabie este trimisǎ in Batavia pentru a aduce provizii, se impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flotǎ va ajunge în 1792 la Botany Bay.

Dacǎ la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungându-se la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea englezǎ îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este vǎzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge deținuții, iar pe de altǎ parte este vǎzut ca locul unui nou început. O importantǎ minoritate care are de la început o situație specialǎ este cea irlandezǎ, catolicǎ, în conflict continuu cu englezii. Relațiile cu aborigenii sunt la început bune, materializându-se în schimburi mǎrunte, însǎ curând vor începe masacrele de ambele pǎrți. Populația englezǎ, conștientǎ de superioritatea sa, va deveni treptat o forțǎ asimilatoare.
clima si apele Australiei
Full transcript