Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Bursa de valori din Milano

No description
by

stas b

on 27 November 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Bursa de valori din Milano

Bursa de valori din Milano
Milano
I etapa. (de la naștere pină la primii 50 ani)
Bursa de valori din Milano a fost fondată în 1808 de către vice regele Eugenio di Beauharnais, si a fost apmlasata linga Palazzo del Monte di Pietà (Milano). Chiar daca negocierile erau reduse, spatiul era prea mic si déjà in septembrie 1809, sa decis de a se transfera linga Palazzo dei Giureconsulti, astazi este locul Camerei de comert din Milano, care a ospiatat bursa din Milano aproximativ pentru un secol.
Dupa perioada Napoleonica, Milano a fost controlata de Austria, o parte din regiunea Lombardo-Veneto, si un decret imperial in luna mai 1816 a redefinit sarcinile si obiectivele bursei.

II etapa ( de la unitatea Italiei pina la al 2 razboi mondial)
Cu nasterea unitatii Italiei, au fost emise titluri de debit statal, necesare pentru a rasplati eforturile financiare suportate pentru Unificarea Italiei (Italia a fost dominate de Austria și unele regiuni sau unit pentru a a unifica Italia)
A doua revolutie industriala in Italia s-a manifestat mai tirziu din cauza insuficientei materialeleor primare si capitalului mobilizat. In ciuda acestora ultimii decenii din 1800 in special din 1895 au fost caracterizati de catre o crestere economica si industrial intensive, la care a participat Banca comerciala Italiana, si credit Italian. Astfel titlurile actionare cotate la Milano au crescut de la 23 la 160 , in 1913 (1895-1913).
Cresterea rapida a pietii mobiliare din secolul 19, a facut astfel ca Palazzo dei Giureconsulti sa nu fie suficient pentru a primi toti operatorii, astfel a fost decis de a se crea o noua incapere in Piazza Cordusio. Bursa din Milano a devenit superioara asupra la Bursa din Roma, Torino, Bologna, deoarece asupra ei erau cotate principalele societati industrial italiane si datorita acesteea volumul schimburilor comerciale a crescut in mod considerent.

III-a etapa de la boom economic pina la ziua de azi.
Dupa al 2-lea razboi mondial tara a trait o perioada de boom economic si bursa din Milano in anii 50 a trait o perioada de prosperitate, chiar daca Italia nu avea acces la piata international a capitalelor. In aceasta faza sa asistat la aparitia unor speculatori precum
Michelangelo Virgillito si Michele Sindona.
Datorita responsabilitatii acestora si neatentiei guvernului cu privire la temele de investitie a titlurilor industiale in bursa. Bursa a trait o perioada de stagnare.
In 1974 a fost instituita comisia nationala pentru sociatate si bursa (CONSOB).
In 1983 au fost cotate primele fonduri mutuale de drept Italian, practica raspindiita in toate tarile occidentale.
In 1991 a fost aprobata reforma bursei, care printre noile inovatii a adus la schimburile telematice si la integrarea a tuturor pietelor financiare Italiene intr-o unica societate privata: Bursa italiana cu sediul in Milano.
Privatizarile totale precum ale societatii Telecom, si miscarile internationale ale capitalelor a oferit noi posibilitati bursei italiene.


Bursa de valori din Milano a fost instituită pe 16 ianuarie 1808, a 4 din Italia, dupa ordinea cronologică, înaintea căreia se află bursa din Venetia(1630); Trieste (1775); si bursa de valori din Roma (1802). Astazi la Milano se afla bursa italiana, societatea care se ocupa de gestiunea si funcţionarea pieţii financiare italiane.
Michelangelo Virgillito
Michele Sindona
Produsele bursiere.
Acţiuni si titluri asimilabile:
-acţiuni ordinare: au drept de vot, dar generează un dividend mai scăzut decât alte acţiuni clasice;
- acţiuni privilegiate (fără drept de vot);
- acţiuni de economisire, cu dividend mai mare, dar fără drept de vot.
Obligaţiuni si valori de tezaur
obligaţiuni la rată fixă sau/şi variabilă;
obligaţiuni convertibile;
obligaţiuni cu rambursare anticipată;
obligaţiuni cu warrant;
obligaţiuni ipotecare, emise de băncile ipotecare;
obligaţiuni ale societăţilor publice garantate de stat.


Pieţele de valori mobiliare
Piaţa principală (oficială)
Până în 1990, numai 30 % din tranzacţii erau realizate pe această piaţă şi în condiţii de transparenţă mai redusă. Pentru a fi admise la cota oficială, sunt necesare anumite condiţii:
- ultimele 3 exerciţii să se încheie cu beneficii, ultimul bilanţ să fie auditat;
- 25% din acţiuni să fie distribuite la public.


Piaţa secundară (restrânsă)
La bursa din Milano şi pe alte 5 pieţe există, alături de piaţa oficială, şi cea secundară, pe care sunt cotate societăţi de interes regional. Informaţiile cerute pe această piaţă sunt mai puţin severe. Emitenţii acestor titluri cotate pe piaţa secundară sunt, îndeosebi, băncile locale. Pentru a fi admise pe piaţa secundară trebuie ca: 10% din acţiuni să fie puse la dispoziţia publicului; auditul contabil nu este obligatoriu. Piaţa în afara cotei. Piaţa în afara cotei este utilizată pentru cotarea societăţilor neînscrise în cota oficială şi funcţionează numai la Milano.


Piaţa în afara cotei (funcționează numai în Milano)

Piaţa acţiunilor. După 1987, tranzacţiile cu acţiuni emise de cele mai mari societăţi italiene (Fiat, Ferrari, Generali etc.) au început să se efectueze în bună parte pe piaţa din Londra (se apreciază 1/2 din totalul lor). De altfel, peste 20 de societăţi italiene sunt, deja, cotate pe SEAQ International. În 1992 erau cotate pe piaţa principală un număr de 240 societăţi.


Piaţa obligaţiunilor. Piaţa italiană a obligaţiunilor este foarte activă. Piaţa obligaţiunilor publice italiene ocupă poziţia a treia în lume (13% din total). Este o piaţă esenţial naţională. Importanţa sa se explică prin amploarea deficitului public şi prin marea capacitate de economisire. Ratele de dobânzi foarte atractive la valorile de trezorerie explică ponderea relativ mică a plasamentelor făcute de investitori în achiziţia de acţiuni şi obligaţiuni private.

Sistemele de negociere, plată şi livrare.
Principalele tipuri de ordine introduse de clienţi în bursă sunt:
ordinul cel mai bun; ordinul cu curs limitat;
ordinul „la discreţie", caz în care intermediarul acţionează în interesul clientului său;
ordinul „curando", unde intermediarul caută soluţiile cele mai favorabile;
ordinul „fără limită de valabilitate" (este valabilă în ziua în care a fost dat sau în ziua de lucru următoare, dacă el a fost dat după închiderea bursei).

Perioada tranzacţiilor bursiere se prezintă astfel:
prima zi de negociere se situează în mijlocul lunii;
declaraţia de opţiune cu 2 sau 3 zile înainte de lichidare;
reportul este în ultima zi a perioadei;
compensarea situată între 2 zile lucrătoare după report reprezintă debitul reglării negocierilor precedente înregistrate;
livrarea titlurilor se face prin bănci sau prin agenţii de schimb în numele clienţilor lor;
lichidarea sau ziua de plată are loc la 2 zile după livrare

Principalii indici bursieri sunt:

Indicele M.I.B., calculat de Comitetul director al agenţilor de schimb din Milano;
B.C.I., calculat de Banca Comercială Italiană, cuprinde toate acţiunile cotate oficial la bursa din Milano;
General Milan Stock Exchange publicat de Medio Banca.


Organigrama
Consiliul de administrare
Președinte
Massimo Tononi

Vice președinte
Baronessa Janet Cohen

Director general
Raffaele Jerusalmi

Consilieri:  
Alessandro Di
Michele
Nicolas Bertrand
Gian Luca Bolengo
Alessandro Decio

Consiliul de conturi
Președinte
Roberto Ruozi

Auditor
Giuseppe Levi
Mauro Coazzoli

Auditori alternativi
Arturo Sanguinetti
Nicola Frangi

Comitetul de consultare

Președinte
Giovanni Sabatini

Vice Președinte
Lucreazia Geraci


Comitetul de nominalizare

Membrii:

Janet Cohen Pietro Sella Massimo Tononi 
Full transcript