Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Untitled Prezi

No description
by

Stanica Roxana

on 17 May 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Untitled Prezi

Interactiunea cu receptorii Efecte fiziologice -cea mai mare parte se inactiveaza la tetrahidroaldosteron care se conjuga in ficat cu ac. glucuronic si apoi este excretat prin urina, dar 10% ajunge in urina nehidroxilat
-aldosteronul sub forma libera in urina apare doar in proportie <1% Metabolizare, inactivare,eliminare Aldosteronul -biosinteza si secretia de mineralocorticoizi
-Aldosteronul si Desoxicorticosteronul DOC
-forme circulante:
-aldosteron legat (in principal de albumine): 60%
-aldosteron liber: 40%
-concentratie plasmatica normala: 5-15 ng/dl
-timp de injumatatire: 15-20 minute Glomerulara Fasciculata
Origine: mezoderm
Secreta hormoni corticosteroizi
80% din suprarenala
La nivelul ei identificam 3 zone: Corticosuprarenala Medulosurarenala -Esentiala in mentinerea homeostaziei si in supravietuirea
organismului in conditii de solicitare intensa
-Localizata deasupra rinichilor,retroperitoneal, incastrata in tesutul adipos
-Greutate: 4g/glanda GLANDA SUPRARENALA Aldosteronul difuzeaza prin membrana celulara si se leaga de MR nuclear si va activa genele specifice sintezei unor protein-enzime implicate in 3 puncte cheie ale transportului tubular de Na+:
-transport pasiv la polul luminal al celulei, stimulat prin sinteza de noi proteine cu functie de canal de Na
-activitatea ATP-azei Na/K dependente- la polul bazal al celulei-raspunde de transportul activ al Na in spatiul extracelular
-formarea de ATP -Aldosteronul intervine in controlul principalelor elemente ale mediului intern-NaCl si apa prin:
-reabsorbtie de Na la nivel renal(TCD si TC), gld.salivare parotide, colon, gld,sudoripare. Gradientul de concentratie favorabil pentru Na pentru a intra in celula este asigurat de pompa Na/K stimulata de aldosteron
-reabsorbtia de Na insotita de reabsorbtia Cl si de secretia H+, avand ca efect cresterea aciditiatii urinare
-reabsorbtia apei,consecinta a reabsorbtiei NaCl, care va creste volumul lichidului extracelular
-mentinerea homeostaziei hidro-electrolitice
-pentru mentinerea presiunii arteriale, aldosteronul creste atat volumul sanguin cat si conctractilitatea musculaturii netede alrteriale -biosinteza si secretia hh.glucocorticoizi
-Forme circulante:
Concentratia cortizolului in plasma=40-180 ng/ml
Concentratia corticosteronului=2-14 ng/ml
Origine: ectoderm
Considerata un imens ganglion simpatic
Secreta catecolamine
20% din suprarenala Reticulata -biosinteza si secretia hh. sexosteroizi Biosinteza hh.corticosuprarenalieni In mare, biosinteza are loc la nivelul organitelor celulare: in mitocondrie si in reticulul endoplasmatic, unii pasi intr-unul dintre aceste organite,altii in celalalt. Fiecare pas este catalizat de un sistem specific de enzime; o schimbare, chiar si la nivelul unei singure enzime, poate cauza schimbari majore la nivelul tipului si cantitatii de hormoni formati. De exemplu, cantitati foarte mari de hormoni sexuali masculini sau alti compusi steroizi, care in mod normal nu se gasesc in plasma, pot fi identificati in cazul alterarii activitatii unei singure enzime a acestei cai. Circula in proportie de 95% in forma legata: Cortizolul 80% legat de transcortina/ cortison binding globulin (CBG)- glicoproteina cu origine hepatica dar si extrahepatica (plamani,ovare,endometru), care este stimulata de estrogeni. Astfen, in sarcina, cresteste secretia de estrogeni placentari care stimuleaza sinteza CBG hepatic=> creste forma legata a cortisolului, scade cortisolul liber=> stimuleaza secretia de cortisol. Tot in sarcina creste cortisolul total de 2-3 ori fara de nivelul de la negravide, deoarece fatul este protejat de secretia de cortisol matern
15% circula legat de albumine.Formele legate ale cortisolului asigura un timp de injumatatire mai mare (peste 70 min).
Efectele cortisolului apar dupa 1-2 ore Forma libera a cortisolului este biologic activa -5-6% Forma libera trece cu usurinta prin membrana celulara si asigura reglarea secretiei de glucocorticoizi prin intermediul feedback-ului negativ la nivel hipotalamic si adenohipofizar. CBG are rol de tampon pentru a impiedica cresterea fractiunii libere, in caz de un varf secretor, dar si de rezervor hormonal, in caz de reducerea secretiei de cortisol. CBG participa activ la raspunsul la stres.
Activarea imuna duce la eliberarea de interleukina-6 (IL-6) care stimuleaza secretia de cortisol prin ativarea neuronulor CRH din hipotalamus si inhibarea sintezei de CBG.
Reducerea concentratiei de CBG cu 50% =>cresterea fractiunii libere de cortisol=> creste activitatea glucocorticoida.
In stres, fractiunea libera a cortisolului creste mult. Metabolizare, inactivare, eliminare Sediul metabolizarii este in ficat. Metabolitii sunt eliminati prin rinichi, conjugati cu acid glucuronic, dar si pe carel digestiva.
Excretia urinara a acestor metaboliti este folosita ca biomarker al metabolismului glucocorticoizilor. Prin urina este excretat si cortisolul liber, nemetabolizat. Dupa ce capacitatea de legare a CBG este depasita, progresiv creste eliminarea urinara a cortisolului liber.
Determinarea cortisolului urinar poate fi un teste de diagnostic al excesului de cortisol. Interactiunea cu receptorii Glucocorticoizii, avand proprietati lipofile, trec usor prin membrana celulara si ajung la receptorii nucleari GR (receptorul glucocorticoidic) si MR (mineralocorticoidic) , care vor activa transcrierea genetica, realizandu-se astfel actiunea genomica. Exista agenti blocanti ca actinomicin D.
Astfel, actiunea hormonala se manifesta mai tarziu, dupa ore sau zile. Efecte fiziologice In metabolismul intermediar Glucidic Cresc productia de energie in tesuturi.
Produce hiperglicemie prin conservarea glucozei pentru necesitatile sistemului nervos, scazand consumul ei la nivel muscular
Favorizeaza gluconeogeneza hepatica din aminoacizi, piruvat, lactat, glicerol ,crescand sinteza de glucoza de 6-10 ori
Este antagonic al actiunii insulinei, produce rezistenta la insulina. Proteic Stimuleaza anabolismul hepatic, sinteza enzimelor implpicate in gluconeogeneza,ureogeneza, glicogenogeneza, glicogenoliza.
Mobilizeaza aa. prin catabolizarea proteinelor din tesuturi extrahepatice (muschi, tes.adipos, piele,oase) Lipidic Stimuleaza lipoliza in tes. adipos, cu eliberare de acizi grasi si glicerol, care va servi ca precursor gluconeogenetic
Creste concentia AGL plasmatici Pe sistemul osos -inhiba sinteza de colagen
-diminueaza absorbtia intestinala de calciu
-creste ritmul reabsorbtiei osoase
-excesul de glucocorticoizi produce osteoporoza prin inhibarea diferentierii osteoblastelor Pe organele hematopoietice si sistemul imun -stimuleaza eritropoieza
-produc leucocitoza(scade migrarea in afara vaselor a polimorfonucleatelor neutrofile)
-produc reducerea limfocitelor,monocitelor si eosinofilelor
-reduc inflamatia si raspunsul imun prin inhibarea sintezei de mediatori proinflamatori si stimularea secretiei de mediatori antiinfamatori Pe sistemul nervos -secretia adecvata de cortisol este necesara functionarii normale a sistemului nervos
-hipercortisolemia produce insomnie, depresie si perturbarea memoriei
-cresc apetitul si aportul alimentar, prin inhibarea actiunii leptinei
- cortisolul induce sinteza leptinei in tes adipos, care va inhiba apetitul prin feedback negativ Pe vase -prin inhibarea sintezei de colagen din vasele sanguine si piele, cortisolul creste fragilitatea capilara si duce la echimoze Pe tesutul adipos -produce redistribuirea tes. adipos, cu sporirea celui visceral Pe rinichi - creste rata filtrarii glomerulare Asupra dezvoltarii fetale - favorizeaza maturarea plamanilor si producerea de surfactant necesar functionarii acestora postnatal, prin cresterea nivelului de SP-B (surfactant protein B) Actiunile permisive ale glucocorticoizilor =cresterea efectului altui hormon.
-adrenalina si noradrenalina nu isi pot realiza efectul glicolitic in absenta glucocorticoizilor
-cortisolul creste glicogenoliza produsa de glucagon
-creste contractilitatea musculaturii netede arteriale sub actiunea catecolaminelor
- cortisolul este permisiv si la actiunea vasoconstrictorie a angiotensinei II
-cortisolul in concentratie ridicata creste biosinteza angiotensinogenului la nivel hepatic. Mecanisme de reglare -adecvarea secretiei de cortisol la nevoi se realizeaza prin axa hipotalamo-hipofizo-CSR, hipotalamusul fiind un integrator al influentelor externe si interne. Acesta secreta CRH-hormonul eliberator al corticotropinei, principalul initiator al raspunsului la stress, care va ajunge pe cale sanguina in adenohipofiza unde ia contact cu celulele secretoare de ACTH, care va creste secretia de cortisol, in cateva minute.
-CRH se elibereaza si extrahipotalamic,chiar in gld. suprarenala, unde, pe cale paracrina, influenteaza steroidogeneza corticala Ritmul circadian al secretiei Secretia cortisolului este variabila, cu un maxim secretor dimineata (10.00-12.00) si cu un minim seara tarziu, realizandu-se astfel un ritm circadian. La acesta sunt adaugate mai multe cicluri de crestere si scadere de scurta durata=> ritm ultradian datorat pulsatilitatii secretiei.
Ritmul circadian al productiei si secretiei de glucocorticoizi se datoreaza unui pacemaker situat in hipotalamus (nucl. suprachiasmatic) si unuia in cortexul suprarenal care controleaza sensibilitatea celulelor steroidoigenetice la actiunea ACTH Reglare Sistemul renina-angiotensina Renina->Angiotensinogen=>Angiotensina I=>AngiotensinaII
ATII regreaza:
-secretia steroidica in zona glomerulara CSR
-proliferarea si marimea celulelor din aceasta zona
-efectul secretagog de lunga durata prin reglarea expresiei enzimelor steroidogenetice precum si al StAR (proteina steroidogenetic acute regulatory protein)
-stimuleaza eliberatea de catecolamine
- determina senzatia de sete
- stimuleaza secretia de ADH

Concentratia extracelulara a potasiului -cresterea valorii potasiului seric stimuleaza productia de aldosteron
-efectele K+ si ATII sunt sinergice asupra secretiei de aldosteron
Concentratia extracelulara a sodiului -scaderea concentratiei Na este un stimul secundar. Pragul minim pentru stimularea secretiei de aldosteron este o scadere a natremiei cu 20 mEq/L
ACTH creste secretia de aldosteron prin intermediul receptorilor specifici membranari Ritmul circadian al secretiei: secretia aldosteronului prezinta o variatie diurna cu un varf secretor dimineata si un nivel scazul in timpul zilei. -DHEA(dehidroepiandrosteron) si androstendion au actiune masculinizanta redusa in raport cu testosteronul
-rol fiziologic in timpul vietii intrauterine si la pubertate (contribuie la aparitia caracterelor sexuale secundare
-pot fi convertiti in estrogeni sub actiunea aromatazelor fiind principala sursa de estrogeni la barbat
-sunt metabolizati in ficat la 17-cetosteroizi, conjugati si eliminati prin urina. Implicatii patologice Insuficienta globala Excesul de glucocorticoizi Excesul de mineralocorticoizi Boala Addison (insuficienta adrenala primara)-manifestarile clinice ale bolii se declanseaza cand 90%din volumul gld.suprarenale este distrusa.
Cauze: distrugerea autoimuna a suprarenalei sau suprarenalita bacilara (tuberculoza). Actiunile conjugate ale deficitului de aldosteron (hiponatrenie, hiperkalemie) si cortizol(hipoglicemie) vor determina:
-oboseala si anorexia
-hipotensiune arteriala, hiponatremie. hiperpotasemie(lipsa aldosteron)
-hiperpigmentarea pielii (hipesecretie ACTH=mecanism compensator al secretiei deficitare si concentratiei plasmatice scazute a cortizolului, prin lipsa unui feedback negativ asupra secretie de CRH si ACTH)
-pierderea parului axilar si pubian( lipsa sexosteroizilor)
-hipoglicemie, pierdere in greutate, scaderea rezistentei la infectii (lipsa glucocorticoizilor) Sindromul Cushing- endogen este cauzat de o secretie excesiva de ACTH, in 80% din cazuri printr-un adenom hipofizar( boala Cushing) si 20%in cazuri de o tumora extrahipofizara (sindr. ACTH ectopic)si foarte rar de o tumora cu secretie ectopica de CRH.
Manifestari:
-reducerea masei musculare la nivelul membrelor
-modificari cutanate (vergeturi),osteoporoza (cauzate de hipercatabolismul proteic)
-toleranta scazuta la glucoza si diabet meta-suprarenalian
-hipercatabolismul lipidic si redistributia grasimii de rezerva, predominant la nivelul abdomenului, fetei (aspect de "luna plina" si ceafa"de bizon")
-hisutism(pilozitate excesiva), tulburari ale ciclului menstrual datorate androgenilor Hiperaldosteronism primar/ boala Conn- cauze: adenom adrenal, hiperplazie adrenala,
Hiperaldosteronism secundar- manifestari asemanatoare cu cele ale hiperaldosteranismului primar, dar activitatea sist. renina-angiotensina este crescuta.
Cauze: stenoza arterei renale sau o tumora secretatnta de renina.
Manifestari majore:
-hipokalemie-determina pierderea capacitatii rinichiului de a concentra urina
-alcaloza cu risc de tetanie
-astenie musculara.
-HTA si expansiunea spatiului extracelular Generalitati Medulosuprarenala= parte integranta din SNV simpatic. Situata in mijlocul gld.suprarenale, reprezentand aprox. 10% din greutatea totala a glandelor.
Sistemul vascular tip port cu dubla capilarizare, cortico si meduloSR, asigura o concentratie ridicata de cortizol in MSR cu efect stimulator asupra secretiei de adrenalina.
Substratul de la care porneste biosinteza catecolaminelor: dopamine, Nadr si Adr este tirozina. Forme circulante In plasma 70%CA(catecolamine) si 95%DA(dopamina) se afla in forme conjugate, in special cu sulfati, inactive biologic, ce se vor excreta.
CA libere circulante prezinta mari variatii: 25-50pg/mL in conditii bazale si clinostatism, pana la 200pg/mL in ortostatism si hipoglicemie. Metabolizare, inactivare, eliminare Metabolizarea CA se poate realiza pe doua cai pana la acid vanilmandelic.
In urina umana apar atat produsii de degradare (ac.vanilmandelic, metanefrine), cat si CAurinare libere, reflectand activitatea MSR.
Pentru a limita in timp efectele CA ele sunt inactivate dupa eliberare prin degradare sau redepozitate in cel. cromafine. Interactiunea cu receptorii si efectele CA Nadr are o afinitate mare fata de R de tip alfa.
Adr are o afinitate mai mare pentru R de tip beta.
Mecanisme de reglare Reglarea secretiei CA este preponderent nervoasa, dar intervin si factori umorali: ioni de K si CO2.
Productia de hh.CA depinde de:
-intensitatea stimulului nervos
-nivelul secretiei de CA
-influente hormonale.
Sindr. general de adaptare al organismului 3 stadii:
-stadiul de alarma
-stadiul de rezistenta sau adaptare
-stadiul de epuizare
In starile de stress activarea SNV simpatic si cresterea secretiei unor hh. vor forma un cadru functional pentru a face fata la factori care tind sa pericliteze homeostazia organismului.
Adr si cortisolul, hh. ai stresului, sunt intens secretati pentru a asigura un raspuns eficient la stresor.
Stadiul de alarma: secretia catecolaminelor din MSR va creste nivelul CA circulantem potentand si prelungind astfel actiunile prompte ale stimularii nervoase vegetative simpatice.
Stadiul de rezistenta: in activarea axei hipotalamo-hipofizo-CSR, prin secretia crescuta a cortizolului va asigura suportul metabolic necesar al raspunsului la stres.
Stadiul de epuizare: resursele energetice ale organismului sunt epuizate, iar mentinerea acelor modificari metabolice care reprezentau suportul rezistentei la stress devine imposibila.
"Bolile adaptarii" datorate stresului: HTA, colita ulceroasa, sdr. colonului iritabil, depresia, etc. Stimularea R alfa 1-adrenergici produce vasoconstrictie coronariana, vasoconstrictie in piele, in teritoriul gastro-intestinal si in rinichi, reduce tonusul si motilitatea tractului digestiv, creste contractilitatea uterului gravid, produce midriaza, creste agregarea plachetara. Stimularea R alfa 2-adrenergici produce vasoconstrictie, la nivelul circulatiei coronariene predominant in microcirculatie, creste agregarea plachetara, contracta sfincterele gastro-intestinala, produce hiperglicemie, prin inhibarea secretiei de insulina. Stimularea R beta 1-adrenergici creste debitul cardiac, atat prin cresterea frecventei cadiace, cat si prin cresterea debitului-bataie, deci si prin cresterea fortei contractile a miocardului. Stimularea R beta 2-adrenergici produce dilatarea arterelor din musculatura scheletala, ale arterelor coronare si cerebrale, relaxarea musculaturii bronhiolare, relaxeaza uterul negravid, contracta sfincterele gastro-intestinale, relaxeaza mm. detrusor al vezicii urinare, au efect hipoglicemiant (stimuleaza GNG si glicogenoliza), gresc lipoliza in tes. adipos, inhiba eliberarea histaminei din mastocite, la nivelul gld.salivare stimuleaza secretie bogata in mucus Stimularea R beta 3-adrenergici cresc lipoliza in tes. adipos, la nivelul miocardului determina forta contractila sporita
Full transcript