Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

METAMORFOZELE LUI OVIDIU

No description
by

Andreea Ioana

on 12 May 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of METAMORFOZELE LUI OVIDIU

METAMORFOZELE LUI OVIDIU
Publius Ovidius Naso
Publius Ovidius Naso (n. 20 martie, 43 î.Hr., Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila - d. 17 sau 18 d. Hr., Tomis, azi Constanta) a fost un poet roman, cunoscut în română sub numele de Ovidiu. Datorită perfectiunii formale a stilului, umorului fin si fanteziei creatoare a devenit unul dintre clasicii literaturii latine, alături de Horatiu si Virgiliu.

Ovidiu a excelat în forma distihului elegiac, cu exceptia Metamorfozelor, scrise în hexametru dactilic, după modelul Eneidei lui Virgiliu sau epopeelor lui Homer.
"Metamorfozele" constituie un amplu poem epic, o"istorie" mitologica a genezei lumii, a metamorfozei fiintelorsi lucrurilor. Prima metamorfoza cuprinde explicatia genezeisi se resimte de influenta lui Hesiod, Lucretius si a filozofilormaterialisti greci.Ovidiu prezinta aproape 250 de legende ce ilustreazametamorfoze. Chiar in primele versuri din "Metamorfoze",Metamorphoses, poetul cere zeilor sa-l ajute sa infatisezecum au luat corpurile forme noi in timpurile in care traiesteel. De fapt, el deruleaza transformarile petrecute in cosmossau suferite de personaje legendare ori istoriece, de lainceputurile lumii pana la apoteoza lui Caesar.Prin "metamorfoza" Ovidiu intelege si devenire sievolutie. Totul se transforma in natura, cele patru elementecare-si urmeaza ciclul vesnic, timpul datorita schimbariianotimpurilor si varstei oamenilor, mediul geografic, destinulpopoarelor.
Zeul Bachus porni, înconjurat de bacante şi de satiri, către Frigia, unde domnea regele Midas. Silen, învăţătorul lui Bachus, ajunsese mai înainte la regele Midas. Acesta, ştiind cât de mult ţinea zeul la învăţătorul lui, îi întinsese masă mare, timp de zece zile şi zece nopţi.În a unsprezecea zi ajunse şi Bachus. Bucuros că şi-a regăsit învăţătorul şi că acesta fusese tratat atât de bine, îi spuse lui Midas să ceară o răsplată. Regele Midas ceru ca tot ce va atinge el să se transforme în aur. Pofta lui nebunească de aur i-a adus însă numai nenorociri.Pe loc văzu regele Midas că pe ce punea mâna se transforma în aur. O piatră, o ramură, un spic de grâu, atinse de mâna lui se transformau în aur, iar el se bucura şi era foarte mândru. La palat, regele Midas văzu că toate mâncărurile pe care voia să le mănânce şi toate băuturile pe care voia să le bea se transformau şi ele în aur, aşa că rămase flămând şi însetat. Până la urmă, nesocotitul rege se rugă de zeul Bachus să îl scape de acest dar pe care singur şi-l alesese. Pe lângă oraşul de scaun al regelui curgea râul Pactol. Bachus îi spuse să se ducă la izvorul acestui râu şi să se scufunde în apa lui. Undele înspumate îi vor curăţa capul şi trupul de aurul care îi luase minţile. Midas a făcut aşa cum i-a spus zeul, apele i-au curăţat corpul de aur şi se spune că, de atunci, nisipul de pe fundul râului s-a transformat în aur
Regele Midas capata urechi de magar
Regele Midas se lecuise de pofta lui nebunească de aur, dar nu căpătase mai multă minte. Nu departe de cetatea regelui Midas, Sardes, se afla muntele Timol. Zeul Pan, mândru de instrumentul la care cânta, naiul, îl chemă la întrecere pe zeul Apolo, care cânta minunat din liră. Judecător trebuia să fie însuşi muntele Timol, care luă pentru aceasta chip de om. Pan începu să cânte din nai şi pădurile răsunară de cântecul lui. Sunetele ajunseră până la regele Midas, care veni să asiste şi el la întrecere. Zeul Apolo sosi de pe muntele Parnas, unde sălăşluia împreună cu cele nouă muze. Înveşmântat în mantia sa de purpură, cu lira încrustată în pietre preţioase şi în fildeş, cântă fermecător. Timol socoti că Apolo este câştigătorul întrecerii. Toţi cei care fuseseră şi ei martori la întrecere încuviinţară această alegere. Regele Midas singur lăudă cântarea zeului Pan şi o socoti mai presus de a zeului Apolo. Mânios, zeul Apolo socoti că numai nişte urechi de măgar pot fi atât de nesimţitoare la ceea ce este frumos şi melodios. Şi pe loc urechile regelui Midas se transformară în urechi de măgar, lungi şi mişcătoare.
Concluzie
Amploarea povestilor lui Ovidiu le-a asigurat popularitatea chiar si atunci cand autoritatatile crestine s-au incruntat vazand continutul pagan. Cu 15 carti cuprinzand doar astfel e povesti Ovidiu eeste cu siguranta regele metamorfozelor.
Nisipul din raul Pactol devine aur
Full transcript