Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Modele epice in romanul interbelic

No description
by

alexandra ionita

on 15 June 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Modele epice in romanul interbelic

Maitreyi

Bibliografie:
Tudor Vianu – “Scriitori romani din secolul XX”

Eugen Lovinescu – “Istoria literaturii romane contemporane”
A. Manuale şi auxiliare didactice
Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a – Eugen Negrici (coordonator), Octavian Soviany, Dorica Boltaşu, Mimi Gramnea, Ana-Maria Chemencedji, Editura Niculescu, Bucureşti, 2006
Limba şi literatura română. Studiul de caz şi dezbaterea. Repere teoretice şi aplicaţii la manualele pentru clasele a XI-a şi a XII-a – Eugen Simion (coordonator), Florina Rogalski, Elena Oproiu, Editura Corint, Bucureşti, 2007
Eseul. Teme pentru bacalaureat: Studii de caz şi dezbateri – L. Paicu, M. Lupu, M. Lazăr, V. Gal, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2008
Literatura română. Clasele IX – XII – Mioriţa Got, Rodica Lungu, Editura Nemira, Piteşti, 2007
Hermeneutică şi naratologie aplicată – Emilia Boghiu, Lăcrămioara Mutoiu, Editura Eurocart, Iaşi, 2003

B. Studii critice şi teoretice
Călinescu, George – Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, Bucureşti, 1986
Crohmălniceanu, Ovid. S. – Literatura română între cele două războaie mondiale, I, Editura Minerva, Bucureşti, 1972
Glodeanu, Gh. – Poetica romanului românesc interbelic, Ed. Libra, Bucureşti, 1998
Lovinescu, E – Istoria literaturii române contemporane, Editura Minerva, Bucureşti, 1989
Manolescu Nicolae – Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, I - III, Editura Minerva, Bucureşti, 1980
Muşat Carmen – Romanul românesc interbelic, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998
Paleologu, Alexandru – Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, Editura Vitruviu, Bucureşti, 1997
Simion, Eugen – Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, Bucureşti, 1995

Enigma Otiliei
Baltagul-roman interbelic traditional-
“Hortensia Papadat-Bengescu are o experiență acută, o situație de observator excepțională, pe care poate din anume neîndemânari tehnice n-o exploatează suficient”, ”Camil Petrescu e un scriitor mai sprinten, mai rutinat decât H. P. Bengescu și decât Rebreanu”, ”Liviu Rebreanu în “Ion” e un creator mai solid.”, ”Camil Petrescu rămâne o inteligență mereu în căutare de sisteme artistice, unul din acei scriitori mai puțin înfăptuiți, poate, dar care încântă prin perpetuitate spiritele delicate.”
(George Calinescu).

Camil Petrescu s-a remarcat prin opere ca ”Patul lui Procust” sau ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi”. În aceste opere apar conflicte de idei, elemente de modernitate, concepte estetice precum autenticitatea (”Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic.”), luciditatea sau relativismul.
Tema din opera sa ”Patul lui Procust” este introspectia psihologica, prin observarea vietii interioare, iar acest roman este structurat pe o pasiune, pe un sentiment devenind astfel o ”monografie a unor idei”.

Camil Petrescu

Modele epice în romanul interbelic
Ce folos să dăm definiția romanului, arhicunoscută și atât de obiectivă? În esență, fiecare roman are definiția sa proprie, marcată de amprenta lasată de autor.
" Romanul este o oglindă purtată pe un drum principal".(Stendhal)
Pe baza acestei afirmații am încercat împreună să reunim drumurile pe care fiecare dintre voi rătăcește în căutarea definiției romanului.

În perioada interbelică, perioada în care literaturii tendințelor umaniste democratice i se opuneau formele ideologice rasiste, viața literară a cunoscut conflicte și polemici violente.
Această perioadă a adus o serie de personalități ale literaturii românesti, cei mai reprezentativi fiind: Hortensia Papadat-Bengescu ,Camil Petrescu, și Liviu Rebreanu.


Liviu Rebreanu
„Ion” este considerat primul roman modern din literatura romană pentru că aduce in fața cititorilor un personaj credibil insiprat din zbuciumata viață a satului ardelenesc. Este un roman social, de inspirție rurală, realist și obiectiv, publicat in 1920.
În romanul realist este prezentată lumea în toată complexitatea ei, creeandu-se iluzia unei vieți obiective. Naratorul obiectiv,omniscient, cu acces la toate mecanismele vieții sociale și la intimitatea vieții afective este elementul prin care se redă complexitatea societății descrise.
Tema romanului este lupta țăranului ardelean pentru avere, într-o societate în care clasele sociale sunt clar delimitate și care este stăpanită de mentalitatea întiderilor de pămant.

Hortensia Papadat-Bengescu
În perioada interbelică, romancierii experimentează tehnici multiple ale romanului modern. Astfel, avem tendința de revenire la modelele tradiționale precum cel balzacian pe care George Calinescu îl folosește în “Enigma Otiliei”. El consideră absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia studiului caracterului.

Romanul interbelic cunoaște și alte orientări cum este cea lirică în opera lui Ionel Teodoreanu, estetizantă și simbolică la Mateiu Caragiale, memorialistă la Constantin Stere și fantastică la Mircea Eliade.

Pe langă roman, în proza interbelică se dezvoltă: nuvela - la Gib Mihăilescu, reportajul literar - la Geo Bogza și proza originală a lui Urmuz, deschizătoare de drumuri pentru literatura deceniilor următoare.
Perioada interbelică cuprinde anii 1918-1944.

În literatura, tendințelor umaniste democratice care domina în epoca li se opun forme de ideologie rasiste, fasciste, reacționare. De aceea viața literaturii cunoaște conflicte și polemici violente. În acest context se impun personalități ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu. În perioada interbelică disputele literare se duc în jurul modernismului și al tradiționalismului.
În romanul interbelic se continuă inspirația rurală prin operele lui Sadoveanu, și Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare și cu modalități specifice. Totodată apar și romanele citadine în care cadrul de desfașurare al acțiunii este orașul modern. Legat de mediul citadin se dezvoltă și problema intelectualului stralucit, ilustrată de romanele lui Camil Petrescu. În perioada interbelică se intensifică dezbaterile cu caracter teoretic in legatură cu romanul, astfel, Garabet Ibraileanu in studiul “Creație și analiză” constată existența a două principale tipuri de roman:


1. romanul de creație care prezintă personajele îndeosebi prin comportamentul lor,

2. romanul de analiză care este interesat de viata interioara, de psihic.

Pentru Hegel, romanul este „o epopee burgheză modernă”, în timp ce pentru Milan Kundera este o ,,proză de mari dimensiuni în care autorul prin medierea unor personaje, examinează până la capăt unele din marile teme ale existenței”. ,,Mie îmi place sa cred, ca si lui R. M. Albérès ca „romanul a înlocuit ideea de eternitate”.Romanul „Enigma Otiliei” este un roman de dragoste (este prezentată iubirea dintre Felix si Otilia), un bildungsroman (eroul unui astfel de roman nu mai este un simplu moștenitor al unei tradiții sau al unui sistem de val; este o ființă care afirma individualitatea în confruntarea cu ceilalți și cu evenimentele și uneori chiar cu sine – de unde rezultă și latura psihologică a romanului), un roman doric, de moravuri, social, un roman realist de tip balzacian.
Mihail Sadoveanu, "Ceahlăul literaturii romane", cum l-a numit Geo Bogza, “Ștefan cel Mare al literaturii romane" cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentală a cărei măreție constă în densitatea epică și grandoarea compozițională.
Viața satului romanesc este principala temă a epicii sadoveniene, întrucat "țăranul roman a fost principalul meu erou”, mărturisea Sadoveanu. Țăranul sadovenian este locuitorul de la munte, moldoveanul cu viață aspră ca și meleagurile prăpăstioase pe care este sortit să traiască (așa cum ilustrează prozatorul în legenda de la începutul romanului "Baltagul"). Puternic individualizat in literatura romană, țăranul lui Sadoveanu se particularizează prin cateva trasături specifice:
-țăranul, ca păstrător al lumii vechi, arhaice și patriarhale
- țaranii moldoveni sunt oameni blajini si intelepți, cu un acut simț al dreptății și al libertății, apărători ai unor principii de viață fundamentale statornicite din vremi imemoriabile;
- rabdători în suferință, țin în sufletul lor dureri nestinse, se retrag în mijlocul naturii sau răbufnesc cu violență, împlinindu-și dreptatea, menținand nealterat sentimentul demnității umane.


Romanul Maitreyi de Mircea Eliade , a apărut în 1933 , este un roman al experienței și al autenticității , pentru că valorifică trairea cat mai intensă , în plan interior , a personajelor , a unei experiențe definitorii cum este iubirea .

În romanul modern se remarcă, din punct de vedere al construcției romanești, o formulă aparent fară logică,mizand pe subiectiv,intuiție, incertitudine, pe orientarea spre “eu”, acesta fiind singura realitate verificabilă, autentică. Se pune accent pe răsturnarea cronologiei și pe romanul ca “mic dosar de existente”.
Prozator, dramaturg și poet, Camil Petrescu este o personalitate marcantă a literaturii romane. În vizunea lui Camil Petrescu trebuie depăsit modelul realismului critic fundamentat de Balzac si înlocuit de modelul oferit de Proust prin “În căutarea timpului pierdut”. Elementele structurale ale romanului proustian sunt: narațiunea la persona I , relativismul perspectivei, relatarea evenimentlor în voia memoriei afective, nu în scuccesiunea lor cronologică. Un astfel de roman presupune tehnici de creație specifice cum ar fi: analiza psihologică, introspecția, fluxul conștiinței, memoria involuntară. “Patul lui Procust” este una dintre cele mai originale romane din literatura romană ca structură și personaje. Ca structură, romanul se constituie într-o serie de dosare de existentă, toate fiind confesiuni de conștiință. Vocea autoriala se exprimă prin înregistrearea fluxului conștiinței personajelor-narator care se confesează (Fred Vasilescu, Ladima, Doamna T., Emilia Rachitaru), a personajelor secundare (Peniculescu), a autorului însuși. Astfel perspectiva narativa este una complexă: actorială si auctorială. Perspectiva temporală este discontinuă, bazată pe alternanța temporală a evenimentelor și pe dislocări. Perspectiva spațială se reflectă mai ales în spațiul real (casa Emiliei, apartamentul lui Fred Vasilescu, redacția ziarului, magazinul de mobilă cubistă).

Criticul Eugen Lovinescu teoretizează în literatura romană două tipuri de roman : romanul tradițional și romanul modern
La capătul opus, în romanul doric, avem de a face cu o construcție raționalizată, deductivă, mizand pe relația cauză-efect, este echilibrată și uneori rotundă. Se urmarește cu predilecție cronologia faptelor. Astfel romanul tradițional este un roman polifonic, un roman frescă deoarece realizează monografia unei comunitați sau a unei epoci.
Ca formulă literară, “Ion” este o scriere complexă: roman realist ce conturează veridic imaginea satului romanesc și a țăranului într-un anumit moment istoric; după locul acțiunii este un roman rural; după substanță epic, este un roman frescă, pentru că oferă imaginea complexă a satului romanesc de la începutul secolului XX. Conform împărțirii propuse de Ibrăileanu este un roman de creație, deoarece se bazează pe zugrăvirea comportării personajelor, pe o privire din exterior; în clasificarea propusă de Nicolae Manolescu în “Arca lui Noe”, “Ion” este un roman doric în care un narator omniprezent si omniscient povestește întamplarile în ordine cronologică și creeaza tipuri.
Structurile celor două tipuri de romane diferă de asemenea .

fiica aristocratului indian Narendra Sen “ Mircea Eliade a sporit cu unul seria miturilor erotice ale umanității” , (Perpessicius) , amintind de cupluri precum Romeo și Julieta sau Tristan și Isolda .
Cei doi aparțin unor culturi diferite (orientală și occidentală) , iar incompabilitatea se datorează diferențelor de mentalitate , civilizație și religie .
Prin povestea iubirii imposibile dintre inginerul englez Allan și exotica Maitreyi
,
Perioada interbelică a romanului este o perioadă de efervescență spirituală nemaiîntalnită în cultura noastră. Viața culturală cunoaște înfăptuiri strălucite, multe dintre ele cu ecou mondial. Niciodată literatura romană nu a avut într-o singură perioadă atația reprezentanți ilustrii (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Balga, G. Calinescu, Camil Petrescu), niciodată nu a trăit o mai aprinsă dispozitie la contestarea valorilor.
Tabloul activității scriitoricesti prezintă, prin urmare, o mare varietate si complexitate, înregistrandu-se dintr-o țesătură deasă de lumini și umbre puternice.

Proiect realizat de:
Boșcu Oana Georgiana
Frigea Elena Iuliana
Ioniță Ionela Alexandra
Pană Theodora
Full transcript