Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Biotehnologii traditionale si moderne

Biotehnologia este stiinta care se ocupa cu obtinerea si producerea unor substante noi din unele deja existente.
by

Lia Cotruta

on 21 March 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Biotehnologii traditionale si moderne

Efectuat: Cotruta Lia
Clasa: XII-a "B"
Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" Orhei Biotehnologii traditionale
si moderne Definitie Biotehnologia este stiinta care se ocupa de obtinerea industriala a produselor utile omului pe contul organismelor vii, al tesuturilor sau al celulelor. De asemenea, biotehnologia urmareste perfectionarea genetica sau obtinerea a noi suse de microorganisme, soiuri de plante, rase de animale. Progresele considerabile inregistrate in ultimul secol in domeniul biotehnologiei , avand la baza o serie de descoperiri stintiifice, dintre care amintim – descoperirea ADN-ului, in 1953 si stabilirea tehnicilor de manipulare genetica in 1973, au pus bazele unei biotehnologii moderne cu considerabile efecte economice si sociale . BIOTEHNOLOGIILE POT FI DIVIZATE IN: Realizarile din ultimele decenii in domeniul ingineriei genetice, au determinat pe oamenii de stiinta sa anticipeze ca secolul XXI va fi dominat de aceasta activitate, asa cum secolul XX a fost dominat de descoperirile fizicii: tehnica informatica, fisiunea nucleara, explorarea cosmosului . Biotehnologii traditionale moderne -au o istorie indelungata(incepind cu anul 6000 i.Hr.;
-au la baza tehnicile traditionale de cultivare a microorganismelor;
-nu exclud utilizarea tehnicilor moderne(clonare cu ADN, culturile celulare etc.) -au o istorie mai scurta(circa 50-100 de ani);
-utilizeaza metode moderne(tehnica ADN-ului recombinat, culturile celulare etc.) Biotehnologiile moderne au un domeniu vast de exploatare in industria moderna. A crescut productia mondiala de enzime exogene, utilizate in aproape toate ramurile industriale, sinteza de aminoacizi esentiali cu ajutorul bacteriilor, obtinerea de alcool folosit ca substituent al petrolului sau producerea de biomasaa prin valorificarea pe calea fermentatiei a unor plante cu crestere rapida. Beneficiile biotehnologiilor moderne au impus dezvoltarea lor foarte rapida la nivel mondial. 1.Cresterea si diversificarea productiei vegetale Primele generatii de produse alimentare modificate genetic (OMG sau GMO) au fost bine primite de fermieri in SUA, prin cresterea productiei agricole. Spre exemplu, studiile au aratat ca, o specie de porumb modificata genetic, rezistent la actiunea daunatoare a insectelor, a manifestat o rezistenta crescuta si la la actiunea altor microorganisme: fungi, mucegaiuri care atacau porumbul nemodificat. 2.Beneficii nutritive si igienice Din punct de vedere al igienei alimentare, biotehnologia incearca sa rezolve si urmatoarele probleme:
- Identificarea proteinelor alergenice din lapte, soia, alune si eliminarea lor din productiile vegetale viitoare;
- Descresterea cotinutului natural de substante toxice, prezente in produsele alimentare. O mare varietate de produse biotehnologice din clasa uleiurilor sau grasimilor alimentare sunt deja pe piata.Cu ajutorul biotehnologiilor vegetale a fost redus continutul de acizi grasi saturati din cateva sortimente de uleiuri vegetale. Cercetarile biotehnologice au vizat de asemenea cresterea continutului proteic al cartofului. Acesti cartofi transgenici contin un numar important de aminoacizi, care in mod normal nu se gasesc in cartof. 3. Cresterea calitatii produselor Biotehnologiile sunt de asemenea utilizate pentru modificarea caracteristicilor materiilor prime pentru a fi mai atractive pentru consumator si mai usor de procesat. Cercetarile efectuate au determinat:
- cresterea conservabilitatii fructelor si vegetalelor proaspete;
- ardeii, morcovii si salata sunt mai crocante;
- obtinerea de soiuri cu samburi putini pentru pepeni si struguri;
- cresterea sezonalitatii soiurilor de tomate, capsuni;
- cresterea aromei rosiilor, ardeilor, perelor;
- crearea de specii de ceai si cafea fara cofeina. Microbiologia industrialăa Microbiologia industrial (tehnic) reprezint un compartiment al biotehnologiei care are ca scop obinerea pe cale industrial a diferitor produse necesare, cu participarea nemijlocit a diferitor microorganisme. Utilizarea microorganismelor în calitate de obiecte de studiu are următoarele avantaje: - repartizarea variataă a microorganismelor (apa, sol, temperaturi ridicate si scazute);
- dimensiunile microorganismelor (diametrul bacteriilor în mediu atinge 1-2µ, lungimea 5-500 µ, iar masa unui gram este echivalentaă cu masa a 100 miliarde de bacterii);
- viteza de multiplicare a microorganismelor (se divid la fiecare 15-20 min., ceea ce permite obtinerea unei biomase considerabile într-o perioadăa limitataă de timp);
- diversitatea specăilor metabolice (microorganismele pot fi autotrofe, pe contul energiei solare (fotoautotrofe) sau a energiei reactiilor chimice (chemoautotrofe) sşi heterotrofe). Ingineria genică poate fi definităa drept ansamblu de metode sşi tehnici prin care este posibilaă manipularea materialului genetic la nivel celular şsi molecular pentru a obtţine specăii netradiţionale, produşsi utili omului sşi genotipuri noi, având la bazăa tehnologia moleculelor recombinate (hibride) de ADN. Ingineria genica Ingineria genica se profileaza ca directie stiinifica si tehnologica în anii '70. Aparitia ei a fost determinata, în primul rând, de aprofundarea cunostinelor de genetica la nivel celular si molecular, de dezvoltarea cunostintelor privind materialul genetic al organismelor vii, si anume:
- descoperirea mecanismelor principale de transmitere a informaţiei ereditare;
- descoperirea structurii moleculei de ADN ;
- descoperirea şsi izolarea enzimelor de restrictţie şsi legarea fragmentelor de ADN;
- descoperirea fenomenului transcriptţiei inverse a informatţiei genetice de la ARN la ADN;
- descoperirea sintezei chimice a genelor . Sfarsit! Aplicabilitatea
biotehnologiei
împarte
aceasta stiina în: În acest domeniu se realizeaza prin metode biotehnologice rezistenta contra insectelor, ciupercilor, virusilor si contra
ierbicidelor. Deosebit de important pentru domeniul biotehnologiei verzi este tehnica genetica. Ea reprezinta baza pentru a putea transfera anumite gene de acelasi fel, la alte plante, astfel realizându-se o mai mare rezistenta a acestora; Procesele biotehnologice ajuta
la asanarea solului, la tratarea apelor
reziduale,
la purificarea gazelor arse i a
noxelor si la valorificarea reziduurilor; Sarcina biotehnologiei albe
este productia de substante cum
ar fi alcoolul,
vitaminele, aminoacizii,
antibioticele sau enzimele
tinându-se cont de resurse si protejând mediul ; – reprezintăa un domeniu important de aplicare a biotehnologiei. Procedeele biotehnologice au un rol din ce în ce mai important în cazul realizăarii de noi medicamente sŞi pentru stabilirea diagnosticului (cipuri DNA, biosenzori) biotehnologia are o mare importantaţă; Biotehnologia rosie (în medicina) Biotehnologia verde (se referaă la domeniul de aplicare din cultura modernaă a plantelor) Biotehnologia gri (se ocupaă cu domeniul ingineriei mediului) Biotehnologia albăa (cuprinde domeniul de aplicare a biotehnologiei din cadrul industriei chimice) Biotehnologia albastrăa se concentreaza pe aplicarea tehnica în
cadrul proceselor si al
organismelor biologiei marine. Biotehnologiile sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri desşi nu au fost denumite asşa (prepararea pâinii, producerea vinului, berii, produselor lactate). Microorganismele incluzând bacteriile, drojdiile, fungii filamentoşsi şsi algele unicelulare au fost folosite în culturi submerse pentru obtţinerea diferitelor produse printre care sşi biomasa proteicăa.
Full transcript