Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Intervenții cognitiv-comportamentale

No description
by

Delia Carmen

on 30 November 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Intervenții cognitiv-comportamentale

Intervenții cognitiv-comportamentale
în domeniul muncii-organizaţional
Cercetări asupra emoțiilor în organizații
Reglarea emoţională (Diefendorff, Richard şi Yang, 2008)
- Surface acting şi deep acting ( studii asupra emotional labor)

- Supresie şi reevaluare ( strategii de reglare emoţională, Gross)


Leadershipul
proces de influenţă socială prin care un leader influenţează comportamentele, percepţiile şi sentimentele subordonaţilor. În acest proces emoţiile leaderilor şi competenţele emoţionale asociate, pot influenţa subordonaţii prin două modalităţi: direct (prin contagiune emoţională) şi indirect (prin intermediul percepţiilor subordonaţilor) (Kafetsios, Nezlek şi Vassilakou, 2012).
Contagiunea emoţională
pentru a lua control asupra procesului
de contagiune emoţională, este nevoie
ca leaderii să folosească emotional
labor şi tehnici de reglare înspre a-şi
controla propriile reacţii emoţionale
şi sentimente.
( Humphrey şi colab., 2008 apud
Ashkanasy şi Humphrey, 2011).
- > varietate de teme:

- Inteligenţa emoţională
- Contagiunea emoţională
- Emotional labor
- Strategii de reglare emoţională4

Studiu: Relationships between leaders’ and subordinates’ emotion regulation, satisfaction and affect at work” de Kafetsios, Nezlek, şi Vassilakou, (2012)

Scopul studiului: - investigarea consecinţelor utilizării strategiilor de reglare emoţională asupra satisfacţiei şi afectelor pozitive de la locul de muncă:
-la nivel intrapersonal
-la nivel interpersonal

Rezultate:
- ipotezele s-au confirmat
Explicație:

De ce supresia are consecințe
pozitive asupra satisfacției
angajaților?
Implicaţii:

conform autorilor aceste
rezultate, pun sub semnul
întrebării impactul şi utilitatea
unor metode de training
care ţintesc competenţele
emoţionale de la locul de
muncă.
Argumentare
- Legătura cu cercetarea prezentată

- Testarea ipotezelor cercetării = confirmarea faptului că subordonații sunt satisfăcuți

- Aplicarea Chestionarului de Identificare a Nivelului de Satisfacție din Organizațiile Studențești

- Concentrarea atenției pe dezvoltarea anumitor abilități ale liderului

Date de identificare
ONG
Date de identificare lider
- Andra -
Prezentarea cazului
Ședinta 5
Scop- prezentarea stilurilor
de comunicare și identificarea
stilului de comunicare a Andrei
pe baza temei de casă
- Care este stilul tău?
- Cum se caracterizează la
propria ta persoană?
- Ce efecte are acest stil asupra
stării tale emoționale?

Şedinţa 1

• Setarea agendei
• Evaluarea stării curente
• Educaţie/ informaţii despre modul de
petrecere a următoarelor întâlniri
• Aplicarea interviului semistructurat şi
a scalelor cu scopul identificării problemelor
• Evaluarea expectanţelor pentru tratament
• Sumar al şedinţei şi feedback

• Update şi verificarea dispoziţiei
• Reamintirea şedinţei anterioare
• Agenda terapeutică
• Verificarea temei
• Exerciţii şi tehnici de intervenţie
• Sumarizare
• Tema pentru acasă
• Feedback

Şedinţa 2:

• Conceptualizarea clinică general
• Stabilirea şi negocierea listei de probleme
• Se discută obiectivele intervenţiei
• Tema de casă pe modelul ABC

Şedinţa 3-4:

• Verificarea temei de casă şi discuţii pe baza ei
• Explicarea modelului ABC şi a implicaţiilor pe care acesta le are
• Ierarhizarea situaţiilor prezentate în jurnal (tema de casă)
• Diferenţierea între gânduri/emoţii funţionale/disfuncţionale
• Discutarea legăturii B-C
• Restructurare cognitivă
• Temă de casă diferită pentru sedinţa 3 şi 4

Şedinţa 5:

• Discutarea stilurilor de comunicare (asertiv, pasiv, agresiv)
• Identificarea propriului stil de comunicare pe baza temei de casă
• Dezvoltarea atitudinii pozitive în adoptarea unui stil asertiv de comunicare
• Tema de casă


Şedinţa 6 - 7 :

• Antrenament asertiv- etape
- Examinează modul în care interacţionezi cu ceilalţi (recapitulare sedinţa 5)
- Selectarea situaţiilor în care ar fi util să te comporţi asertiv
- Concentrarea pe un eveniment specific din trecut
- Crearea unei noi rubrici “Cum reacţionez?”
- Construirea unei alternative de răspuns asertiv
- Utilizarea jocurilor de rol, (sedinţa 7)
- Discutarea aşteptărilor şi normalizarea lor
• Tema de casă

Şedinţa 8:

• Reevaluare
• Aplicarea scalelor pentru a identifica
efectul terapiei
• Date calitative
• Creşterea autoeficacităţii în a pune
în practică ce a învăţat

Şedinţa 9:

• Follow-up

Evaluarea
Andra - discomfort psihic provocată de furia îndreptată spre ea.

Interviu Semistructurat (IS)
- Pentru a evalua C-ul
- Pentru a ne familiariza cu specificul problemelor cu care se confruntă (A-ul) - identificat condiţiile în care apare furia îndreptată spre propria persoană
- Identificarea cogniţiilor raţionale şi iraţionale, generale şi specifice (B-ul).
- Andra apelează la un stil de comunicare pasiv.
Instrumentul ERQ - identifica strategiile de reglare emoţională (supresia)
Scala de cogniţii raţionale şi iraţionale (BAGS-SF)
- scor ridicat la subscala - evaluarea globală a propriei valori (11),
- nevoia de realizare (13),
- nevoia de aprobare (8) iar la
- nevoia de confort (17 - foarte ridicat).
Chestionar ONG - pentru a măsura satisfacţia bordului de conducere

CONCEPTUALIZAREA cazului cu ajutorul unei diagrame (Beck, 1995)

Cogniţie centrală – “Indiferent de ceea ce fac sunt fără valoare.”

Cogniţii intermediare

Atitudini – “Nu pot să suport să-i fac pe oameni să se simtă prost.”

Asumpţie pozitivă – “Dacă mulţumesc pe toată lumea, simt că sunt o persoană bună.”

Asumptie negativa – “Dacă nu-i mulţumesc pe toţi, simt că nu mi-am făcut datoria de om.”

Regula – “Trebuie să-i mulţumesc pe toţi.”

Strategii compensatorii

Andra apelează la supresie ca şi strategie de reglare emoţională pentru a evita să-i dezamăgească pe ceilalţi (pentru a mulţumi pe toată lumea), mulţumindu-i pe toţi ea evită sentimentul de inadecvare

Ipoteza de lucru:

Andra a dezvoltat o stare de
distres emoţional din cauza furiei
intense îndreptată spre propria
persoana deoarece credinţele ei
centrale (factorii predispozanţi)
o fac să interpreteze modul în
care reacţionează şi-şi
suprimă emoţiile în situaţiile
cu care se confruntă în rolul de
leader (factorul declanşator)
ca fiind inadecvate.

Lista de probleme:
 Starea de distres resimţită
 Emoţia de furie intensă în legătură cu
propria persoană
 Abilitatea de comunicare asertivă scăzută

Obiective terapeutice
 Reducerea stării de distres resimţit
 Scăderea nivelului de furie
 Dezvoltarea abilităţii de comunicare asertivă în vederea îmbunătăţirii modului în care îşi exprimă emoţiile

Ședinta 6
În această etapă a antrenamentului asertiv
ne propunem să examinăm modul în care Andra interacţionează cu ceilalţi. Pentru a face acest
lucru am rugat-o să îşi reamintească de data trecută informaţii despre stilurile de comunicare şi să ne povestească despre caracteristicile propriului ei stil.
EXEMPLE

Etapa 1: Selectarea situaţiilor în
care ar fi util să se comporte asertiv
- Identificarea situaţiilor în care s-a
comportat politicos
- Identificarea situaţiilor în care a fost
timidă sau şi-a asumat sarcini care
nu îi aparţineau, trăind în acelaşi timp
sentiment de jenă, furie, autocritică,
lipsa curajului

Etapa 2:

Concentrarea pe un eveniment
specific din trecut

Etapa 3: Crearea unei noi rubrici “Cum reacţionez?” în jurnalul ei pentru examinarea diferitelor caracteristici ale comportamentului pe care îl are:
- Identificarea caracteristicilor referitoare la contactul vizual
- Identificarea caracteristicilor referitoare la gestică
- Identificarea caracteristicilor referitoare la postura corpului
- Identificarea caracteristicilor referitoare la volumul şi tonul vocii
- Identificarea caracteristicilor referitoare la fluenţa vorbirii
- Identificarea caracteristicilor referitoare la timpul scurs între eveniment şi reacţia avută
- Identificarea caracteristicilor referitoare la conţinutul mesajului
- Identificarea caracteristicilor referitoare la credibilitatea mesajul
Etapa 4:

Construirea unei
alternative de răspuns
asertiv pe baza primei
situaţii din
conceptualizarea cazului

Recapitularea ședinței 6
Jocuri de rol- cu scopul de a exersa acest comportament până când persoana se simte confortabil cu acest comportament

Sedinta 7
Rezultate
Discuții și întrebări
Full transcript