Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Legile perceptiei

No description
by

teo pintea

on 12 November 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Legile perceptiei

Legile gestaltiste ale perceptiei
Perceptia este guvernata de o serie de legi , aplicabile tuturor modalitatilor senzoriale si tuturor situatiilor reale.
Primii care au studiat in mod sistematic perceptia si au desprins legitati specifice sunt reprezentatii Scolii de la Berlin -
Gestaltismul
Sustine ca perceptia este supusa unui principiu al incluziunii, ce permite ca elemente componente sa alcatuiasca o figura unitara.
Astfel, formele incomplete tind sa fie percepute ca un intreg si avem tendinta de a completa informatia senzoriala lipsa pentru a crea forme cu sens.
Legea unificarii - Closure
Afirma ca nu exista materie neorganizata in structuri, componentele campului perceptiv avand tendinta de a se unifica in cea mai buna forma posibila.
Spre exemplu, formele geometrice, liniile, dreptele etc. tind sa se integreze intr-o forma coerenta.
La baza acestei legi sta principiul pregnantei - optimizeaza organizarea psihica a campului, stabilizeaza forma si face ca structura sa fie proeminenta, simetrica.
Acest principiu este util in a demonstra faptul ca ceea ce percepem se bazeaza in principal pe ceea ce este in mintea noastra, si nu pe ceea ce este de fapt.
Legea celei mai bune forme - Figure-ground
Arata ca elementele aflate in vecinatate in cadrul campului perceptiv sunt percepute unitar si ca facand parte din aceeasi forma. Spre exemplu, in imaginea alaturata oamenii asezati in proximitate alcatuiesc un copac.
Legea proximitatii/ a destinului comun
Sustine ca atunci cand sunt prezentate elemente intr-o serie, creierul continua sa le perceapa ca parte a unei unitati
Legea bunei continuitati - continuity
Legea similitudinii
Demonstreaza ca elementele similare tind sa fie supuse principiului celui mai bun destin, fiind percepute in mod unitar, atunci cand actioneaza impreuna in cadrul campului perceptiv.
Legile generale ale perceptiei
Legea selectivitatii perceptive
Pune in evidenta raporturile dintre obiect si fond in procesul perceptiei, fiind o relatie dinamica. Cea mai buna dovadaa selectivitatii o reprezinta raportul dintre obiect si fond de perceptie, obiectul fiind decupat din fond. Un exemplu este reprezentat de figurile duble.
Defineste orientarea perceptiei spre surprinderea obiectului in integralitatea insusirilor lui. Astfel, figura lacunara este intregita iar in plan mintal este elaborata o imagine perceptiva integrala si semnficativa. Pentru acest lucru este necesara o anumita cantitate de informatie utila, relevanta. Informatia relevanta este dispusa pe zonele cu incarcatura informationala maxima, pe structura.
Legea integralitatii perceptive
Exprima dispunerea informatiei relevante in puncte de concentrare informationala maxima aflate pe structura obiectului stimul, ce sunt amplasate in general in zonele de modificare a directiei de explorare perceptiva. Spre exemplu, figura oamenilor privita din fata prezinta buzele si ochii, ce sunt "citite" de catre interlocutor pentru a asigura contactul vizual si comunicarea. In schimb, profilul prezinta elemente de identitate precum forma nasului, barbia, etc.
Legea structuralitatii perceptive
Exprima capacitatea perceptiei de a-si mentine parametrii functionali de receptare obiectiva a informatiei, in conditiile producerii modificarilor datorita distantei, formei, luminozitatii, culorii etc. Este esentiala deoarece astfel omul poate recepta adecvat forma, configuratia, culoarea etc. in conditii dificile.
Legea constantei perceptive
Legea proiectivitatii perceptive
Constanta formei si a marimii
Are la baza mecanismele specifice analizatorului vizual si capacitatea acestuia de a realiza acomodari, la care se adauga experienta tactilo-kinestezica ce confera certitudine in explorarea perceptiva.
Experienta anterioara joaca un rol foarte important in cazul iluziilor perceptive.
Spre exemplu, pentru persoanele care locuiesc la oras si se afla in blocuri inalte percep oamenii si masinile ca avand dimensiuni cunoscute.
Experiment
Condus de antropologul Colin Turnball in 1961, a dovedit faptul ca oamenii din alta cultura pot percepe oamenii si masinile ca fiind intr-adevar niste insecte daca privesc dintr-un avion.
Un Pigmeu African pe nume Kenge credea ca bivolii aflati la capatul indepartat al unui camp deschis erau insecte. Chiar si ajuns langa bivoli, subiectul inca se mira cum acestia au putut creste atat de repede. Explicatia este faptul ca acesta nu a avut ocazia de a privi animale de la o distanta atat de mare, deci lipsindu-i experienta perceptiva.
Cand o usa este deschisa, datorita constantei marimii, o percepem ca fiind tot dreptunghiulara, desi o vedem in forma de trapez.
Constanta marimii
Explica disponibilitatea perceptiei de a recepta adecvat culorile obiectelor. Ne permite de asemenea sa atribuim obiectelor culoarea lor reala, fara a accepta modificari.
Constanta culorilor si a luminozitatii
Exprima proprietatea de a elbaora imaginea obiectului in plan mental si apoi de a o proiecta asupra acestuia. Paradoxul poate fi explicat prin faptul ca informatia captata si procesata, realizandu-se imaginea mentala, ce este apoi proiectata pe obiectul sursa.
Alte mecanisme ce stau la baza proiecti -vitatii tin de capacitatea analizatorului vizual si de experienta tactilo-kinestezica.
Insusirile obiectului sunt semnalate in interrelatii complexe, alcatuind o imagine unitara ce cuprinde atat insusirile principale, cat si pe cele secundare. De asemenea este cuprins si contextul spatio-temporal in care se afla obiectul.
In virtutea acestei proprietati, daca un obiect cunoscut este vazut numai partial, ne comportam ca si cum l-am vedea in intregime.




Prin urmare, imaginea perceptiva este organizata ierarhic si explorarea perceptiva este influentata de aceasta.
In perceptie, orice obiect isi dezvaluie o anumita structura, un sistem(invariant) de relatii si raporturi intre partile componente.


Aceasta lege exprima caracteristica omului de a fi o fiinta activa si de a realiza raporturi diferentiate si variate cu lumea.
Obiectul perceptiei nu este fix, ci in functie de necesitatile activitatii, orice obiect poate fi intr-un moment al perceptiei, iar in altul, element al campului perceptiv.
Foarte pregnant, actiunea legii se evidentiaza in cazul asa-numitelor figuri duble.
Factori de influenta:
interesul pentru obiect/persoana atunci cand trebuie descoperita in multime
conturarea speciala a unui obiect sau a unei parti dintr-o imagine
asigurarea contrastului cromatic dintre obiect si camp
producerea miscarii obiectului in timp ce toate celelalte raman neschimbate
actualizarea prealabila a schemei perceptive
indicarea verbala prealabla a unor insusiri
Legea face ca imaginea interna sa fie permanent raportata la obiectul perceput, ce se datoreaza functiei de delimitare a Eului de lumea externa.
Neuro-functional, imaginea se realizeaza la nivel cortical, iar psihologic este proiectata la nivelul sursei.

Daca presam usor asupra unuia dintre ochi, constatam o dublare a imaginii, adica aparitia ei este produsa de ochiul agresat alaturi de cea proiectata corect.
Experiment
Legea semnificatiei
Exprima legatura interna si necesara a perceptiei cu trebuintele, scopurile si interesele subiectului. Astfel, reflectam obiectele asa cum exista independent de noi, dar si prin prisma utilitatii sau valorii pe care o pot avea pentru satisfacerea anumitor motive.
Intr-un act concret de perceptie va fi extrasa si constientizata acea latura a obiectului care are semnificatia cea mai inalta.
Bibliografie
"Fundamentele psihologiei" - Mihai Anitei
"Psihologie" - Mihai Golu, Mihaela Pais-Lazarescu
"Psihologie" - M. Zlate coordonator
"Fundamentele Psihologiei"- M. Zlate – Ed a 4-a
"Bazele psihologiei generale" - M. Golu
Full transcript