Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Adolescența

No description
by

Stefania Niculicioiu

on 15 January 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Adolescența

Mă numesc Popescu Ioana, am 15 ani și sunt elevă în clasa a 9-a F la Colegiul Național "Mircea cel Bătrân". Am ales acest profil și aceasta clasă pentru că mi s-a părut o mare oportunitate pentru pregatirea mea pentru facultatea de medicină. Sunt o persoană introvertită și ambițioasă, tot ceea ce îmi propun reușesc. Îmi place să ascult muzică, să stau cu pietenii și să merg în drumeții pe munte. Nu suport oamenii falși, egoiști și nepăsători. Cartea mea preferată este ''Minunea'' de R.J.Palacio
Ioana
Echipa:
Mă numesc Mihalcea Miruna Elena, am 15 ani şi m-am născut într-o zi caldă de iulie. 14 iulie 1998. Dacă ar fi să aleg un cuvint care să surprindă cel mai bine cum sunt eu, aş alege: organizată. Prefer muntele în loc de mare, vremea înnorată în loc de prea mult soare, frigul în loc de căldură, fructele în loc de ciocolată. Cel mai mult timp din viaţă îl petrec pe internet, îmi plac mult blogurile despre cărţi sau modă. Ascult mult muzică, şi ador să citesc. Cartea mea preferată momentan este "Portocala mecanică" de Anthony Burgess. Îmi doresc să învăţ limba rusă şi turcă, şi mai bine limba germană.
Miruna
" Nimic nu grăieşte mai tare decât succesul. Depinde de tine daca esti dispus sa munceşti pentru el. Eu sunt o mică parte din infinit ce işi doreşte să reuşeaşcă să atingă fericirea. Nu-mi garantez reuşita căci nu orice este menit sa fie dar cu siguranţa orice merită o incercare."
-Teodora Panța-
Teo
Mă numesc Colgiu Ștefania Adriana și am 15 ani. Sunt o persoană optimistă, sinceră și sociabilă. Îmi place vara deoarece iubesc căldura, zilele lungi, întâlnirile cu prietenii și absolut tot ce ține de ea, însă iarna este un anotimp mai frumos deoarece îmi place să fac oameni de zapadă și să mă dau cu saniuța . Pot spune că cel mai multi îmi place să călătoresc,să văd locuri noi și să descopăr lucruri interesante despre diferite statui sau muzee .De asemesea ma simt bine când am prietenii și verișorii alături de mine și ador să îi fac să râdă. În timpul liber îmi place să mă uit la filme ,să ascult muzică ,să citesc și să ies în oraș cu prietenii. Carțile îmi dau o stare de relaxare iar preferatele mele sunt: ‘’Elevul Dima dintr-a șaptea’’,’’ Invitație la vals’’ și ‘’Maitreyi’’
Adriana
Bună! Mă numesc Niculicioiu Ștefania ,am 15 ani și sunt elevă la Colegiul Național "Mircea cel Bătrân" în clasa a 9-a.Îmi place să citesc, să ascult muzică, să mă plimb, să ies cu prietenii, să râd și multe alte lucruri. Nu suport falsitatea, răutatea și să mi se vorbească flegmatic. Cartea mea preferata este "Chimie perfecta" de Simone Elkeles.
Motto-ul după care mă ghidez în viață este: "Tot ce mă "ucide" mă face să ma simt în viață! "

Ștefi.
Iubire. Uitare. Singurătate. Durere. Pierderi. Frământări. Oameni. Întâmplări. Tristețe. Amăgire. Iluzii. Șanse. Victorii. Măreție. Decădere. Gânduri. Speranță. Rugăciuni. Lovituri. Putere. Slăbiciuni. Dorință. Iubiți și iubite. Plăceri. Bucurii. Nesiguranță. Familie. Prieteni. Petreceri. Întâlniri. Trădări. Dezamăgire. Cărți. Amintiri. Filme. Poze. Conversații lungi.
Despre asta e adolescența !
"Cine sunt eu?! "
Ce ne place..
Cartea autorului Grigore Băjenaru a fost un best-seller pentru o lungă perioadă de timp, încă din anul apariției 1942.
Povestea începe cu protagoistul-narator ce lenevește pe o bancă în parcul Cișmigiu așteptându-si domol colegii pentru reuniunea de 20 de ani de la terminarea liceului . În timp ce acesta aștepta, diverse întâmplări revin în amintirea lui încă din timpul gimnaziului cât și al liceului. Romanul surpinde esența vieții de licean, totul folosindu-se de un limbaj simplu, un ton cald și mult umor.
Miruna: "Chiar dacă se adresează unui public țintă consider că este o carte care ar trebui să fie obligatoriu citită de toți și nu o dată de cel puțin trei ori o dată înainte de liceu, o dată la terminarea liceului și o dată la 20 de ani de la terminarea liceului.
Cișmigiu et. company
Din textul citit am reușit să fac o comparație puternică între adolescența de atunci și cea de acum. Am reținut că această perioadă se manifestă la fel reprezentând perioada schimbărilor și a dezvoltării personale însă din păcate situațiile diferă cu mult. Noi, la fel ca Mircea am ajuns să ne punem întrebări ale căror răspuns par a rămâne o continuă dilemă. Este o enigmă pentru noi dacă adolescența va reușii să ne schimbe, să ne maturizeze dându-ne un scop în viață.
Citat:"Știu ca sunt ca toți ceilalți: adolescent, sentimental și visător. Zadarnic încerc să mă ascund. Sunt sentimental. Sunt ridicol.
Adriana: "M-am regăsit în Mircea, poate nu pe deplin dar suficient să-l înțeleg. Romanul, citit cu atenție, constitue cu adevărat o operă de artă pentru orice om capabil de întelegere.
Romanul adolescentului miop
Ioana:"Textul a reușit să mă cuprindă complet, am simțit o conexiune foarte puternică între mine și fata ce mi se arăta printre rânduri. Am cunoscut-o și mi-am dorit ca în final aceasta să scape și să ducă acum viața liniștită pe care nu i-a fost posibil să o aibe."
Citat: ¨Atâta timp cât poţi privi cerul fără teamă, ştii că eşti curat pe dinăuntru şi că vei fi din nou fericit. Şi atâta timp cât există această mulţumire interioară, mulţumirea pentru natură, Dumnezeu şi multe altele, atâta timp cât o porţi în tine, vei putea deveni din nou fericit. Poţi pierde totul: bogaţia, prestigiul, dar mulţumirea interioară poate fi doar ascunsă şi te va face, atâta timp cât trăieşti, din nou şi din nou fericit. ¨
Jurnalul Annei Frank
"Iubire, am auzit despre tine atât de multe lucruri incât acum mă simt slabă in căutarea ta. Te-am pierdut prin filele unei cărţi, te-am zărit in spital, te-am simţit in inima mea dar asta a fost prea puţin pentru golul ce-mi formează sufletul. Ţi-am greşit? Te-am speriat? Ce s-a întâmplat? Simt cum fugi şi te indepărtezi de mine."
"In mintea mea erai doar o iluzie, o iluzie ce s-a întins pe ani grei. Te caut in continuare. Dacă aş putea aş pune un afiş, insă nu ştiu sigur ce ar trebui să scriu. Caut iubirea ce mi-o poate oferi un om sau iubirea ce eu o pot dărui altcuiva ? Ambele incă-mi sunt noţiuni văzute inceţoşat, ştiu doar că există o diferenţă, un om mi-a dezvăluit asta odată. Dar dacă acel om minţea? Dacă iubirea ce ţi-o pot oferi ţie nu este in egală măsură cu cea pe care tu mi-ai oferi-o, ai indrăzni să mă iubeşti?"
Iubire
"Concluzia este relativ simplă... noi suntem adoleşcenţi de azi. Fiinţe ce işi caută cu disperare telefonul la fiecare respiraţie, ce sunt in mare parte uituci sau dezordonati, care mint din când in când şi işi doresc să fie pur şi simplu observaţi de alţi oameni. Suntem diferiţi insă ne aseamănă mai mult decât ne-am închipui. Fiecare decizie trebuie luată în felul fiecăruia
, să iţi trăieşti viaţa bine urmându-ţi calea şi să nu uităm vreodată să zâmbim, să învăţăm căci in continuare noi vom fi adulţi de mâine."
Adolescența..
Adolescența..
Ne place să ne îndrăgostim, să ne distrăm, să râdem,să fim în centrul atenției, să socializăm, să încercăm lucruri noi, să vorbim ore în șir la telefon,să stam pe facebook/tumblr/twiter/whats app, să ne hrănim cu mâncare nesănatoasă, să încălcăm regulile, sa fim liberi, să fim ascultati, să ni se dea dreptate. Ne place să fim fericiți, să bârfim, să ne prostim,s ă ascultăm muzică, să citim, să ne plimbăm, să sperăm.Ne place vacanța, iubim pauzele. Ne place să visăm cu ochii deschiși, să ne gândim la tot felul de lucruri imposibile.
“Cine sunt eu? Ştiu cum mă cheamă, ştiu câţi ani am, dar ce se ascunde în interiorul meu, ce pot eu să fac în realitate?
Am descoperit că dacă nu mă mint pe mine însămi şi ştiu cu adevărat ce vreau şi ce îmi place, pot să fiu cea mai fericită persoană de pe lumea aceasta.
Totul se află “în mine”, eu decid, eu sunt cel care trebuie să se cunoască. Trebuie să iau fiecare parte, fiecare gând, fiecare dorinţă şi să le analizez.
Un alt element important este acela de a face ceea ce simţi, ceea ce crezi tu că este mai bine pentru tine.Nu trebuie să te ascunzi de nimeni, nu trebuie să eviţi persoanele care îţi plac, nu trebuie să refuzi să fii cine eşti tu de fapt. Spune lucrurilor pe nume, fără nicio frică, găseşte acea picătură de curaj de care ai nevoie pentru a da un sens vieţii tale. Poate eşti o persoană specială, dar tu te ascunzi. Lasă lumea să te descopere, acceptă toate ajutoarele, visează şi fă din lumea asta în care trăim o lume doar a ta.
Tu trebuie să decizi ce este bine şi ce este rău, tu trebuie să ştii cine te poate face să te simţi bine, doar tu. Lasă imaginaţia să te ducă acolo unde tu îţi doreşti. Eliberează-te de falsitate, lasă adevărul să preia controlul, lasă acele părţi din tine să iasă la lumină.
În fiecare seară, înainte de a adormi, trebuie să îţi pui întrebarea: “Ce s-a schimbat azi? ” . Stăm toată ziua în faţa calculatorului şi nici nu avem şansa să ştim cine suntem. Nu mai ieşim, nu mai socializăm, nu mai ştim să legăm două cuvinte, dar vrem ca ceva să se schimbe în bine în viaţa noastră.
Tu eşti de vină dacă eşti singur, tu eşti de vină dacă nu primeşti ceea ce îţi doreşti, tu eşti de vină pentru tot răul care ţi se întâmplă. "

Bibliografie
www.google.com
www.tumblr.com
Cișmigiu et company-G.Băjenaru
Romanul adolescentului miop-Mircea Eliade
Jurnalul Annei Frank
Full transcript