Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Hazarduri climatice și hidrologice

No description
by

Alin Benea

on 16 November 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Hazarduri climatice și hidrologice

Hazarduri climatice
și hidrologice

Piț Corina
Moș Bianca
Soboni Bianca
Csadi Denisa
Gomboș Ioana
Tomescu Raluca

Benea Alin
Șaitoș Mihaela
Andor Denisa
Creț Bianca
Micle Răzvan
Heredea Rareș

Proiect realizat de:
I. Hazardurile climatice
Cuprind o gamă variată de fenomene și procese atmosferice care generează pierderi de vieți omenești, mari pagube și distrugeri ale mediului înconjurător.

Ciclonii
Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate între 5-15° lat N și S, având viteze ale vântului de peste 118 km/h. Acestea poartă denumiri diferite de la o regiune la alta: taifun în Oceanul Pacific, uragan în Oceanul Atlantic, și ciclon tropical în Oceanul Indian și de-a lungul coastelor Australiei.
Cum se manifestă
ciclonii?
În cadrul ciclonilor, care pot să aibă un diametru
cuprins între 500 și 1000 km, mișcarea maselor de aer are un caracter circular și prezintă, uneori, traiectorii neașteptate și intensificări locale greu de anticipat.

În partea centrală, numită ”ochiul ciclonului”, vântul este slab și predomină timpul senin; coroana principală, cu un diametru de până la 200 de km, este caracteriza
prin violențe și ploi abundente. Spre exterior, viteza
vântului și cantitățile de precipitații tind să se
diminueze treptat.
Taifunul Bolaven, care are viteze de
aproximativ 213 km/h
Cel mai distrugător ciclon tropical cunscut sub aspectul pierderilor de vieți omenești a fost cel din noiembrie 1970, când, în Bangladesh, în așezările din delta fluviilor Gange și Brahmaputra și-au pierdut viața circa 1 milion de persoane, alte câteva milioane rămănând fără adăpost și hrană.
Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorată forței deosebite a vânturilor, care au un caracter turbionar. Acestea se produc pe continente între 20-60° lat. N și S.
În cadrul unei tornade, care are aspectul unei coloane îngustesau al unei pâlnii întoarse, viteza vântului este cuprinsă între 60 și 400 km/h, iar diametrul poate să ajungă la câșiva km. Aerul în mișcare antrenează cantități mari de praf care dau tornadelor o culoare cenușie, distinctă.
Structura unei tornade
Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperata și se formează la contactul dintre masele de aer polar și cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafețe uriașe.
În timpul iernii, aceste furtuni sunt asociate cu căderi abundente de zăpadă care generează viscole puternice
Secetele
Seceta este un hazard climatic cu o perioada lunga de instalare si este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu, prin micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si in sol, cu efecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole.
In conditiile lipsei precipitatiilor, pentru un anumit interval de timp, se instaleaza seceta atmosferica. Lipsa indelungata a precipitatiilor determina uscarea profunda a solului si instalarea secetei pedologice. Asocierea celor doua tipuri de seceta si diminuarea resurselor subterane de apa determina aparitia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totala a culturilor agricole.


Seceta din vara anului 2000, considerata cea mai puternica din ultimii 100 de ani in tara noastra, a afectat 2,6 milioane hectare si a produs pagube evaluate la 6500 miliarde de lei. In tara noastra, secetele se pot inregistra pe parcursul intregului an, cele mai numeroase fiind la sfarsitul verii si inceputul toamnei. Cele mai puternice efecte se inregistreaza in parte de sud-est( Dobrogea, Baragan, sudul Podisului Moldovei).
II. Hazardurile hidrologice
Hazardurile hidrologice sunt fenomene naturale, ce implica existenta apei, care au o influenta negativa directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. Cunoasterea acestor fenomene permite luarea unor masuri adecvate pentru limitarea efectelor pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si distrugeri ale mediului si pentru reconstructia regiunilor afectate.
Inundatiile sunt hazarde hidrologice cu o larga raspandire pe Terra, care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti (anual 20.000 de victime, afecteaza peste 100 milioane de persoane, spre exemplu in Bangladesh 30% din suprafata este periodic acoperita de ape). Aceste hazarede se pot produce in lungul raurilor (care dreneaza circa 70% din suprafata continenetelor).
Inundatiile sunt procese de scurgere si revarsare a apei din albiile raurilor in lunci, unde ocupa suprafete intinse, utilizate de om pentru agricultura, habiatat, cai de comunicatie etc. Producerea inundatiilor este datorata patrunderii in albii a unor cantitati mari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a zapezii si a ghetarilor montani, precum si din panzele subterane de apa. Despaduririle favorizeaza scurgerea rapida a apei pe versanti si producerea unei inundatii puternice.

Uneori pe vai se inregistreaza inundatii catastrofale, in urma ruperii unor baraje naturale sau construite de om. Din moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface.
Ele pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren si chiar incendii.
Inundarea intinederilor mari de pamant din spatele barajelor poate sa provoace probleme. Comunitati intregi pot fi distruse, mi de oameni fiind obligate sa se mute in alta parte.E posibl ca fauna sa moara sis a piarda terenuri agricole.De asemenea, ca si in cazul Nilului, se pot scufunda in apa monumente antice, sau, ca in cazul barajului Yang-Tse din China care se construieste acum, se pot pierde peisaje minunate.
Pe masura ce numarul barajelor din lume creste, ele sunt adesea asezate in locuricare inainte erau considerate inacceptabile. Multe astfel de locur se afla n zone seismice, unde constructia structurilor sgure este deosebit de dificila. Unii oameni de stiinta au sugerat ca presiunea exercitataasupra suprafetei Pamantului de aceste lacuri artificiale poate sa duca la cutremure mici.Au existat cutremure mic in zone in care inainte de constructia barajului, acest fenomen nu era cunoscut.

I
n Surinam, la nord de Brazilia, Barajul Afobaka a fost construt in 1964 pe cursul superior al raului Surinam, creean un lac pe aproximativ 1.500km patrati de padure tropicala virgina.
Arborii scufundati au inceput sa se descompuna, producand hydrogen sulfurat gazos cu miros putred.Apele au devenit acide s au corodat carcasele de otel ale turbinelor retelei hidroelectrice. Substantele nutritive in descompunere au creat conditii ideale pentru cresterea zambielelor de apa si a altor ierburi.
Aceste plante au format un covor dens pe suprafata si au otravt pestii. De asemenea, ele au impiedicat patrunderea luminii solare la plante cu care se hraneau in mod normal pestii.
Problema s a agravat atunci cand ierburiile din apa au oferit locur ideale de inmultire pentru malaria s sistotomiaza- doua bolii foarte periculoase. Aceste rezultate dezastruoase pot fi evitate daca inainte de construirea unui baraj expertii efectueaza un studiu detaliat al mediului, si sunt urmate cu grija procedurile si masurile de precautie recomandate

Tsunamiul sau valul mareic reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupții subacvatice, sau și a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pescara Richter).

Prăbușirea unor asteroizi în oceane.
Seisme sau alunecări submarine.
Dislocări abrupte de roci (de exemplu alunecarea bruscă în trecutul geologic a unei părți a insulei Réunion în ocean).
Dislocări bruște de ghețari în oceane.

Valul tsunami (din limba japoneză: val de port) se propagă diferit față de valul obișnuit. În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300 la 700 Km/h, și se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafață ca valul obișnuit creat de vânturi. Înălțimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câțiva metri. El se înalță spre coastă, căpătând aspectul unui mal teșit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvălește pe uscat. Un tsunami poate provoca pe țărm în câteva minute victime umane numeroase și pagube majore.

Furtunile extratropicale
Inundatiile
locul de pătrundere a aerului
Baza de presiune
Pâlnie ascendentă în spirală
Nor Cumulonimbus
Nor negru, cu impurități
Zona de acumulare
Tsunami
Cauze
Propagarea
Full transcript