Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Globalizarea; securitatea nationala.

No description
by

Rux Ionescu

on 19 January 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Globalizarea; securitatea nationala.

Globalizarea; securitatea nationala
Banu Andreea, Buruiana Laura, Ionescu Ruxandra
Globalizarea se impune
conceptual
în anii ‘90
, în lucrările mai multor teoreticieni străini. Raportul globalizare – securitate naţională cunoaşte o amplă dezbatere internaţională la Summit-ul Mileniului, din septembrie 2000, şi, mai ales, după evenimentele din septembrie, anul următor, din SUA, care au arătat că lumea nu este pregătită să dea răspunsurile cuvenite ameninţărilor asimetrice globale, să ţină sub control actualele surse de instabilitate şi conflicte armate.
Ce înseamnă conceptul de „globalizare”?
Noile abordări privind asigurarea securităţii – naţionale, regionale şi globale - arată că
există o strânsă legătură între globalizare şi securitate.
Într-o lume caracterizată de globalizare (ameninţări, pieţe, mass-media globale etc.), securitatea naţională este marcată profund de implicaţiile acesteia.
Globalizarea
, ca manifestare a interdependenţelor multiple dintre state, a liberalizării fluxurilor mondiale de informaţii, servicii, mărfuri şi capital,
face ca riscurile interne şi externe să se genereze şi potenţeze reciproc
,
iar identificarea unor răspunsuri de securitate
, în plan naţional şi nu numai,
la noile ameninţări să pornească de la faptul că acestea din urmă apar oriunde în lumea mondializată, sunt extrem de dinamice şi de complexe
.

Tratând pe larg efectele globalizării, acest proces influenţează considerabil problema securităţii.
Eforturile complexe şi multiple de asigurare a securităţii naţionale trebuie să vizeze, deopotrivă, securitatea regională şi securitatea globală,
pentru că există o determinare globală şi regională a securităţii naţionale.
Globalizarea are
o sumă apreciabilă de
efecte
,
pozitive şi negative
. Ca
elemente pozitive
, se evidenţiază:
amplificarea şi liberalizarea
comerţului, a investiţiilor şi fluxurilor financiare,
extinderea valorilor democratice
,
apărarea identităţii individuale
,
protecţia mediului înconjurător
, dar şi
„libera circulaţie” a securităţii
. Aceasta are, în acest ultimă instanţă ,
efect de hibridizare a culturilor, păstrare, înnoire şi dezvoltare a identităţilor culturale
. Globalizarea extinde punţile de comunicare dintre comunităţi. Deţine pentru aceasta suficiente canale, cum ar fi companiile multinaţionale, ONG-urile, domeniul educaţional, Internetul, care, în era informaţională, sunt de un
real folos migraţiei internaţionale şi sporirii contactelor umane
.

Dar globalizarea are şi
efecte negative
, cum sunt:
scăderea siguranţei
la toţi indicatorii,
globalizarea fenomenelor cronice
locale şi regionale,
mondializarea
marii
criminalităţi
organizate (traficul de arme, droguri, persoane),
radicalizarea fanatismelor etnice
şi
religioase
, a
terorismului
.
Aspectele negative sunt multiple
şi pentru că
globalizarea este un proces necontrolat, necondus, neguvernat
. Scăpată de sub controlul politic, globalizarea economică duce, de exemplu, la
haos economic
şi la
devastare ecologică
în multe părţi ale lumii.
Efectele globalizarii
La sfârşitul războiului rece,
mediul instabil al continentului a stimulat regionalizarea

problematicii securităţii
. Procesul, îmbinat cu iniţiativele internaţionale, a produs o reîntemeiere a unui regim cooperativ sau comun de securitate la nivel global, în contextul reformării ONU. Se creează
mecanisme de consultare şi coordonare internaţională
cu sferă de aplicare asupra problemelor interne ale statelor membre.

Securitatea regională este o necesitate impusă de numeroase determinări:
provocările fenomenului globalizării
,
dificultăţile mari pe care le întâmpină
, în prezent,
statele din regiune
, pe plan economic, etnic, în problemele de mediu şi nu numai. În Orientul Mijlociu, de exemplu, deficitele economice şi securitare, în opinia analiştilor, nu pot fi soluţionate pe căi şablon, prin soluţii exterioare de forţă, care să genereze fenomene de respingere, resentimentare. Problema musulmană trebuie „privită într-o perspectivă regională, mai degrabă, decât globală, şi printr-o prismă geopolitică, iar nu teologică”.

Petrolul
stă la baza
problemei securităţii regiunii Asiei Centrale şi Golfului
, în care SUA sunt puternic implicate. De aceea, soluţionarea lor solicită eforturi mari de cooperare regională şi globală. Forumuri regionale importante, ca ASEAN, OUA sau OSA, constituite pe trei continente (Asia, Africa şi America Latină), instituţionalizează cooperarea regională pe teme de securitate şi dialogul multilateral, în condiţiile globalizării.

În partea europeană a spaţiului euro-atlantic
, determinante pentru securitatea regională sunt în prezent
ameninţările terorismului global
şi
riscurile sporite transfrontaliere
, care impun promovarea nevoilor specifice ale statelor Caucazului, Asiei Centrale şi Sud-Estului Europei şi îmbunătăţirea contribuţiei statelor membre NATO la noile misiuni, acţiuni ce incumbă extinderea şi transformarea conceptului de securitate regională prin cooperare, adecvându-l evoluţiilor din interiorul Alianţei şi din planul securităţii globale.
Cercetători români ai domeniului consideră că globalizarea este un factor major al realizării securităţii naţionale şi regionale şi că aceasta din urmă nu poate fi asigurată pe deplin fără a asigura mai întâi securitatea planetară.
Pericolele viitorului
au un singur lucru în comun: ele
nu respectă frontierele naţionale
.
Carta Albă a securităţii şi apărării naţionale
subliniază
, de altfel,
nevoia acţionării
pe plan regional şi global
pentru promovarea intereselor de securitate ale României
, ceea ce relevă o înţelegere clară a implicaţiilor majore ale securităţii globale asupra securităţii naţionale; a
cerinţei oferirii de modele realiste ale noilor ameninţări la adresa securităţii proprii
,
formulării
( în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, a cărei membră este )
de tipuri posibile de răspuns la ameninţări neconvenţionale
în situaţii de asimetrie şi
în contexte diferite de cele pentru care NATO a fost proiectată.
Globalizarea
descrie
un proces multicauzal
care are drept
rezultat
faptul că
evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăților și problemelor din alte părți ale globului
.
Nu există o definiție a globalizării
într-o formă universal acceptată și, probabil, nici definitivă. Motivul rezidă în faptul că
globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe
cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societăți.
Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc
.
Procesul globalizării şi evoluţia sa actuală
Un excurs temporal în geneza şi impunerea conceptului de globalizare este localizat prin anii ‘60-‘70, procesul fiind ascuns sub noţiunea de „internaţional“ („Enciclopedia Stiintelor Sociale”, Edwin A. Seligman), pentru ca ultimele decenii să-l impună prin sintagme ca „economie globală“, „guvernare globală“ ş.a.m.d., aducându-l abia după 1990 în sfera globalist-postmodernistă, cu denumirea actuală, atât de intens dezbătută şi mediatizată.

Proces prin care lumea tinde să devină un spaţiu unic, globalizarea este fie contestată (de conservatori), promovată cu curaj (de liberali) ca măsură a prosperităţii universale, păcii şi libertăţii, fie tratată ca pe un pericol, din unghiul suprateritorialităţii şi dimensiunii planetare a relaţiilor sociale (de critici).

Definită ca proces de lărgire, adâncire şi grăbire a interconectării globale, globalizarea este situată într-un continuum spaţio-temporal al schimbării, cu legarea şi extinderea activităţii umane peste regiuni şi continente.

Între cauzele globalizării trebuie să situăm, în primul rând, progresul tehnic, valoarea globală a informaţiei, caracterul transfrontalier al economiei, al sistemului educaţional, al relaţiilor sociale, în ofensiva frontierei democratice care depăşeşte frontierele politice limitate. Globalizarea mai rezultă din imperativul combaterii ameninţărilor, care ele însele sunt globale.
Securitate globală, securitate regională, securitate naţională
Necesitatea edificării unei securităţi de nivel global a apărut în condiţiile războiului industrializat, când nici un stat nu se simţea capabil, de unul singur, să dispună de resursele necesare obţinerii victoriei sau evitării înfrângerii. În acest context, doar alianţele militare au fost capabile să facă faţă ameninţărilor grave la adresa securităţii, coagulând eforturile statelor componente în organizarea şi ducerea războiului.

În faţa riscurilor şi ameninţărilor majore actuale, statele se găsesc complet descoperite şi realizează adevărul că securitatea de nivel global are puţini sorţi de realizare prin creşterea tradiţională a puterii militare naţionale sau a aliaţilor. Extensia globală a terorismului şi terorii armelor de distrugere în masă, post 11 septembrie, a determinat statele lumii să înţeleagă că lupta cu acestea ar putea fi dusă la modul cel mai eficient prin sporirea eforturilor de promovare a securităţii prin cooperare.

Securitatea cooperativă
oferă o nouă perspectivă, mai optimistă, securităţii globale. Ea se sprijină pe
prevedere
şi pe
parteneriat
,
se opune recurgerii la forţă
şi este
deschisă participării tuturor statelor interesate
.
Are ca obiective prevenirea războiului
şi
posibilitatea de constituire a mijloacelor necesare pentru iniţierea şi desfăşurarea unei agresiuni
. Securitatea cooperativă se realizează prin organizaţii internaţionale şi regionale (ONU, Grupul de la Shanghai, ASEAN, Liga Arabă etc.), guverne şi organizaţii neguvernamentale.
Securitatea naţională
Anul 2001 a adus în spaţiul securităţii Americii, schimbări de rezonanţă care au influenţat viziunea analiştilor despre securitate, în general, şi securitatea naţională, în special.

Mai mult decât atât: în condiţiile actuale, securitatea naţională nu poate fi „total detaşată de condiţiile sistemice globale”. Interconectarea strategică mondială, existenţa factorilor sistemici, a acţiunii marilor puteri influenţează decisiv statutul militar al fiecărui stat în parte, potenţialul său militar, ca şi securitatea acestuia.

Războiul contra terorismului
a demonstrat că
securitatea naţională
, în calitate de componentă a securităţii globale,
îşi poate susţine interesele mult dincolo de spaţiul de interes strategic
. Aceasta pentru că terorismul nu are graniţe. Într-o măsură importantă, apreciază specialiştii, conflictele interetnice şi tendinţele separatiste, asociate cu naţionalismul extremist şi extremismul religios, pot afecta securitatea naţională şi genera un potenţial de conflict cu influenţe mari asupra securităţii unor regiuni întregi sau chiar a lumii.

Analiza raportului actual securitate naţională – securitate globală a determinat guvernele şi organizaţiile internaţionale să conştientizeze faptul că prevenirea şi stăpânirea conflictelor şi crizelor, controlul, menţinerea şi impunerea păcii nu mai sunt posibile fără implicarea conjugată a tuturor formelor de securitate, de la cei mai mari până la cei mai mici.
Bibliografie
Paşcu, I.M. –
Combating Terrorism. NATO and Transatlantic Dimension
, Bucuresti,
Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara, 2002;
Năstase, A. -
Batalia pentru viitor
, Editura New Open Media, 2000;
International Center for Migration Policy Development,
The Organised Crime
, Raport pregatit de Secretariatul Grupului de la Budapesta, iunie 1999;
Held, D. -
Transformari globale. Politica, economie si cultura
, Ed. Polirom, Iasi, 2004;
Buzan, B. -
Popoarele, statele si teama. O agenda pentru studii de securitate internationala in epoca de dupa Razboiul Rece,
Ed. Cartier, Chisinau;
Albu, N. -
Globalizarea - echilibru sau dezechilibru?
, Chisinau, 2005;
Popa, V. -
Implicatiile globalizarii asupra securitatii nationale
, Ed. Universitatii Nationale de Aparare "Carol I", Bucuresti, 2005.
Full transcript