Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Latinitate si Dacism

Proiect realizat de Boit Ramon, Has Daniel, Ilyes Rosza, Kadlecz Bogdan, Precup Arnold
by

Daniel Has

on 23 October 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Latinitate si Dacism

FONTS
Dacism
Dacismul este un curent în istoriografie, afirmat la jumatatea secolului al XIX-lea, prin absolutizarea (mitizarea) contribuției dacilor la formarea poporului român.

Care este originea poporului si a limbii române?
Originea latină ce atrage prin prestigiul istoric al Imperiului Roman și care compenseaza o serie de complexe de inferioritate față de puterile din jur?

Latinitatea
Latinitate este un termen care denumește acțiunea de impunere a limbii latine și a civilizației latine în urma cuceririi Daciei de către romani.
Boiț Ramon,
Haș Daniel,
Ilyes Rozsa,
Kadlecz Bogdan,
Precup Arnold
Latinitate și Dacism
Ideea de latinitate începe să fie afirmata la noi de generația cronicarilor – secolele XVI – XVIII (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), apoi de stolnicul Constantin Cantacuzino și de Dimitrie Cantemir.
Acesta își face simțită prezența odată cu interesul romanticilor pentru etnogeneza și pentru mitologia din spațiul traco-dac. Se conturează ca un curent de idei, mai mult sau mai puțin unitar, mai ales în perioada interbelică, de multe ori fiind asimilat cu orientarea tradiționalistă.

SAU
Originea dacă a cărei popularitate se
explică prin misterul unei civilizații
prea puțin cunoscute dar și
prin fascinația arhaicului?

Cuprins:
Definirea conceptului de latinitate şi dacism
Care este originea poporului si a limbii române?
Cele două mituri fondatoare
Susţinători ai latinităţii
Susţinători ai dacismului
Concluzie
Anexe

Limba românã este limba latinã vorbitã neîntrerupt
în partea orientalã a Imperiului Roman cuprinzând
provinciile dunãrene (Dacia, Panonia de Sud, Dardania, Moesia Superioarã si Moesia Inferioarã),
din momentul pãtrunderii limbii latine în aceste provincii si pânã în zilele noastre.”
(A. Rosetti- Istoria limbii române literare)
Ne-am propus să elucidăm misterul originii noastre. Suntem daci? Suntem romani? Vom afla acest lucru analizând argumente lingvistice, etimologice şi istorice dar şi literatura română care se referă la acest subiect.
Latinitatea și dacismul sunt concepte care desemneaza două curente de idei ce străbat cultura și literatura română.
Atinge apogeul prin
reprezentanții “Școlii Ardelene” (Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior).
Astâzi se acceptă în general că istoria veche a românilor este expresia unui proces de sinteză daco-romană a unui proces adiacent de integrare și de asimilare a elementului migrator. Potrivit majorității cercetătorilor (istorici, lingviști, etnologi etc.), limba română este rezultatul acțiunii conjugate a mai multor straturi : elementul dac, roman și migrator.
Originea limbii române este legată de originea poporului și a unității limbii române în diverse zone în care se vorbește până astâzi. Limba română s-a format din limba latină populară adusă în Dacia și dezvoltată până în zilele noastre.


Latina s-a impus în Dacia în urma colonizarii, după cucerirea Daciei de către romani în urma războiului din 105-106. Latina s-a impus rapid deoarece romanizarea a fost un proces intens, viu, dinamic; bastinasii erau interesați sa învețe acest idiom pentru că limba latină era limba oficială. Romanii erau interesați ca localnicii să știe limba latină pentru a putea stapâni.
Limba dacilor nu ni s-a păstrat. Nu știm cum vorbeau dacii. Nu avem nicio propoziție. A fost descoperită o inscripție în 1912 pe inelul de la Iezerov (inel cu un disc); pe patru rânduri sunt 76 de litere grecești; nu sunt semne între cuvinte; nu știm de unde începe și unde sfârșește cuvântul.
S-a păstrat din dacă o lista de nume de plante, nume de persoane, nume de locuri, nume de ape (Dunare, Olt, Argeș, Buzău, Prut, Nistru, Cerna, Siret, Someș, Criș, Timiș, Motru, Jiu etc).

"Dochia și Traian" povestește despre formarea poporului român: unirea dacilor cu romanii,
Dochia fiind o frumoasă fată pe care împaratul roman voia
să o ia de soție.
Cele două mituri fondatoare
Sustinatori ai latinitaţii
Letopisetele lui Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.

„Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” de Dimitrie Cantemir

“[…] a Dachii adevarați moștenitori i-au pus și cu curat sângele fiilor săi, pre Dachia, care mai denainte varvara iera, au evghenisit-o.”

Anexa 1
Școala Ardeleană
care susținea latinitatea
prin exagerări,
deoarece nu
recunoștea originile
dace ale românilor.
Anexa 2
Lucian Blaga prin articolul „Revolta fondului nostru nelatin” din revista”Zamolxe”.

"Avem însă și un bogat fond slavo-trac, exuberant și vital,care, oricât ne-am împotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului răsărind puternic în conștiințe.”
Anexa 3
Mândria de a fi dac - Napoleon Săvescu

Etnogeneza română a fost una dintre preocupările majore ale primilor noștri cronicari, Grigore Ureche notând în Letopisețul Țării Moldovei: »Rumanii, câți sa afla locuitori în Țara Ungureasca și la Ardeal și la Maramorosu, de la un loc sântu cu moldovenii și toți de la Râm se trag ».
Această glorificare a latinității noastre a devenit, dupa Grigore Ureche, un adevărat laitmotiv în cultura română, fiind întâlnit la Miron Costin, la stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Samuil Micu, la Gheorghe Sincai și la alții.

În perioada interbelica, cele două curente de idei sunt percepute de pe poziții adesea opuse, aflându-se în confruntare directă și sunt folosite, direct sau indirect, ca suport argumentativ pentru diferite antinomii: tradiție-modernitate, spirit național-cosmopolitism.

Concluzie
Limba română provine din limba latină vorbită în părțile de est ale Imperiului Roman, dar nu continuă direct limba latină clasică, ci latina populară. Ea face parte din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi naționale, altele au ramas limbi regionale sau chiar au disparut. În timp, limbile se modifică, iar când se acumulează modificări ale limbii, astfel încât varianta de origine nu mai e înțeleasă de vorbitori, se poate vorbi de o limbă nouă. Deci limba română vorbită azi este rezultatul modificării, limbii latine vulgare în decursul anilor ce au trecut, este o limba vie ce va suferi modificări și în anii ce vor urma, dar originea sa va rămâne întotdeauna limba latină populară.
Dacii în regia lui Sergiu Nicolaescu
Full transcript