Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

STILUL MUNTENESC

No description
by

Golanasha De Cartier

on 6 March 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of STILUL MUNTENESC

Stilul Muntenesc
Secolul XVI constituie faza de formatie a unei scoli locale in arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca si astfel se dezvolta asa numitul stil vechi romanesc sau muntenesc. Se formeaza o scoala de mesteri constructori, sculptori si decoratori bastinasi, care nu mai copiaza modele straine, ci recurg la imitarea vechilor constructii din tara, transformand elementele straine intr-un spirit nou, adaptat la gusturile, posibilitatile si conditiile locale. Se inalta astfel numeroase biserici mici, mai ales la tara,   si, in majoritate, ctitorii boieresti. Ca element nou apare acum, deocamdata sporadic, la fatada de apus, pridvorul pe arcade deschise.
Ctitorii care sunt precursoare ale stilului muntenesc sunt: manastirile Tismana din jud. Gorj si Vodita de pe malul Dunarii (inainte de 1374)  construite de calugarul Nicodim; Biserica Cotmeana, din  jud. Arges, (1387-1389), unicat in arhitectura romaneasca, prezentand formele unei biserici sala acoperite cu un semicilindru, cu absida poligonala decrosata.
 In  Tara Romaneasca avem doua importante monumente conservate din secolul al XIV-lea: unul pur bizantin, biserica in cruce greaca inscrisa Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges si biserica manastirii Cozia. Aceasta din urma, in secolele care au urmat, a devenit punctul de cristalizare a  ceea ce numim stilul muntenesc, desi el poate fi intalnit si in Oltenia, ba chiar la ctitorii ale domnilor munteni in Transilvania. Manastirea Cozia, jud. Valcea (1386-1388) a lui Mircea cel Batran, situata in defileul Oltului, este de o importanta primordiala pentru intelegerea arhitecturii bisericesti din Tara Romaneasca, fiind prima biserica de plan triconc pastrata pana in prezent.
Stilul muntenesc
Manastirea Dealu, jud. Dambovita,  ctitorie a lui Radu cel Mare, terminata in 1500, marcheaza un moment important in definirea stilului muntenesc. Numarul turlelor se mareste, prin inaltarea pe pronaos a doua turle mai mici decat cea a naosului, iar fatadele - aici din piatra atent finisata - se subdivid in doua registre pe care isi desfasoara ritmul arcaturi oarbe delimitate de ciubuce.
Manastirea Argesului (1512-1517) construita la inceputul secolului al XVI-lea de domnitorul Neagoe Basarab este unicat in istoria culturii romanesti atat prin influentele orientale, arabe si caucaziene din ornamentica, cat si prin unele solutii constructive. Biserica este prima care da o amploare deosebita pronaosului, caruia ii atribuie si functie de necropola. Turla centrala a pronaosului, sprijinita pe douasprece coloane, este secondata de alte doua turle mai mici, dispuse pe colturile de nord-vest si, respectiv, de sud-vest ale pronaosului, acestea din urma avand un aspect in torsada, cu sensul de rasucire convergent (una spre cealalta). Legat de acest monument exista si legenda Mesterului Manole si motivul jertfei umane pentru construirea bisericii.
Dintre bisericile mai importante de acest fel din sec. XVI, amintim, de ex.:   Biserica schitului Cetatuia din Ramnicu Valcea, jud. Valcea; biserica fostei manastiri Valea din comuna Titesti, judetul Arges (zidita de Petru Voievodul, zis Radu Paisie, la 1537), biserica din Stanesti-Valcea (zidita de boierii Buzesti), bolnita manastirii Cozia (zidita la 1542 de Radu Paisie), biserica Curtea Veche din Bucuresti (zidita de Mircea Ciobanul, inainte de 1559), biserica fostei manastiri Bucovat de langa Craiova (zidita de banul Stefan la 1570), biserica fostei manastiri Cobia din jud. Dambovita (1572) construita de clucerul Badea, Ansamblul   Curtii domnesti  de la Targoviste, jud. Dambovita, compus din Biserica Domneasca ctitoria lui Petru Cercel (1585), ruinele palatului voievodal din sec al XIV-lea, turnul Chindiei si biserica Sf. Vineri din sec al XV-lea; manastirea Caluiu, jud. Olt , ctitorie a boierilor Buzesti, terminata in 1588; biserica fostei manastiri Tutana din judetul Arges (1589), biserica fostei manastiri Marcuta de langa Bucuresti (1588-1592, cu modificari ulterioare), Biserica Sfanta Paraschiva inceputa de Patrascu cel Bun si terminata de fiul sau, Mihai Viteazul inainte de a fi ajuns domn (1587), dar mai ales biserica fostei manastiri Mihai-Voda din Bucuresti (ctitorie din 1591 a lui Mihai Viteazul).
In secolul XVII domnitorul Matei Basarab a construit numeroase lacasuri de cult in stil muntenesc, cum ar fi: Manastirea Arnota, jud. Valcea (1633-1636; ansamblu monastic Brancoveni, jud. Olt, rezidit si fortificat de Matei Basarab (1640);  Manastirea Strehaia, jud. Mehedinti (1645).  Actuala biserica a Manastirii Negru Voda din  Campulung Muscel, jud. Arges este tot o ctitorie a lui Matei Basarab cu refaceri din secolul al XIX-lea.
Nu doar bisericile au fost construite in stil muntenesc ci si conacele si curtile boieresti cum ar fi:  Curtea fortificata a marelui ban Mares Bajescu (1666) din Bajesti, jud. Arges care a construit si schitul Cornetu, jud. Valcea in 1666; Conac fortificat de la Golesti, jud Arges (1641-1642) si Biserica Sf. Treime (1646), construit de marele vistiernic Stroe Leurdeanu;  Casa Stan Jianu si Biserica-cula Sf. Stefan din Preajba, jud. Dolj , sec. al XVIII-lea.
Dintre bisericile integrate stilului din Tara Romaneasca in secolul XVIII amintim: Biserica de lemn cu dublu hram, Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru din Calinesti, jud. Arges, (1720-1740);  Biserica Sf. Mina, 1731; Biserica Obedeanu, 1748; Biserica Sf. Gheorghe Veci, 1752-1775; Biserica Sf. Nicolae Craiovita, 1770; Biserica Sfintii Arhangheli, 1783; Biserica Sf. Ioan Sebastian, 1783; Biserica Sfintii Apostoli, 1793-1784; Biserica Sf. Nicolae Belivaca, 1794.
In sec XIX sunt refacute mai multe biserici ca cele de la: Manastire Comana, jud Giurgiu, din secolul al XV-lea, atribuita de traditie lui Vlad Tepes, pare sa fi avut o biserica de lemn iar actuala biserica este din 1854; principalul monument medieval al Craiovei, Biserica Sf. Dumitru, a fost demolata, apoi integral rezidita de arhitectul Ch. Lecomte de Nouy la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Stil arhitectonic:
Tradiţional muntenesc
Detalii:
Prima atestare documentara in care apare Cotmeana dateaza din 20 mai 1388, din timpul lui Mircea cel Batran, care printr-un hrisov anunta existenta acestui sfant lacas odata cu ridicarea Manastirii Cozia. Se presupune insa ca Manastirea Cotmeana este mult mai veche, daca nu cumva cea mai veche manastire din Tara Romanesca, multi cercetatori sustinind ca este chiar o ctitorie a lui Vladislav Vlaicu.
Vechimea manastirii este impinsa de catre unii cercetatori pana la sfarsitul secolului al XIII-lea, data de 1292 fiind avansata pe baza trasaturilor arhitectonice ale manastirii. Insusi termenul "cotmeana" provine, pare-se, de la hoardele cumane care au trecut prin aceste locuri.
Construita in prima sa forma de domnitorul Radu I, biserica din Cotmeana a devenit una dintre ctitoriile de seama ale voievodului Mircea cel Batran. Odata cu ridicarea Manastirii Cozia, Cotmeana a apus din stralucire, devenind, timp de secole, metoc al celebrei manastiri de pe Valea Oltului.
Biserica si complexul de la Cotmeana a fost restaurat in anul 1711, de domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714. Acum se inlocuiesc ancadramentele de piatra ale ferestrelor si ale usii de intrare in naos. In timpul ieromonahilor Ilarion si Sofronie de la Cozia se largeste pronaosul si se adauga un pridvor cu arcade pe latura nordica.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a insemnat si secularizarea manastirii, care s-a vazut obligata sa devina biserica parohiala, intrand intr-un nemeritat con de umbra. Abia in primavara lui 1990, din initiativa vrednicului episcop P. S. Calinic, Manastirea Cotmeana a fost redeschisa, iar staret a fost numit parintele Ioasaf Boiciuc. Noua obste monahala era compusa din 9 vietuitori.
Intre anii 1995-2005, langa biserica veche Cotmeana si pe fostele ruine ale complexului feudal Cotmeana, a fost rectitorit un splendid ansamblu manastiresc. Cu ajutorul sponsorilor, si in special al Episcopiei Argesului, Manastirea Cotmeana a devenit un centru monahal cu viata activa.

Manastirea Cotmeana
Mănăstirea Tismana cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, având un rol primordial în menținerea credinței ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani, se află pe teritoriul orașului Tismana din județul Gorj, la 36 de km de orașul Târgu-Jiu.
Mănăstirea, reprezintă un monument de reculegere și închinăciune, de cinstire a credinței noastre strămoșești, un edificiu de prea frumoasă artă străveche. Ea a fost și un post de apărare al țării în vremuri de război, de găzduire a multor personalități pătrunse de un înalt patriotism.
Maănăastirea Tismana
Ușile împărătești
Chiliile
Mănăstirea Tismana, județul Gorj
Maănăastirea Tismana
Manastirea Vodiţta
Manastirea Vodita este cea mai veche ctitorie voievodala atestata documentar si, totodata, primul asezamant monahal din tara noastra administrat autonom, dupa regulile specifice Bisericii Ortodoxe, stabilite in canoane de Sfantul Vasile cel Mare.
Manastirea Vodita - scurt istoric:Manastirea Vodita a fost intemeiata in secolul al XIV-lea, pe teritoriul comunei Varciorova, in apropierea granitei dintre imperiul Austro-ungar si Tara Romaneasca. Manastirea a fost ridicata intre anii 1370-1372, de catre Sfantul Cuvios Nicodim cel Sfintit de la Tismana, pe cheltuiala domnitorului Vladislav I - Vlaicu Voda.Inca de la infiintare, manastirea a fost inzestrata cu toate odoarele bisericesti necesare, cu bani si cu alte venituri. Toate daniile facute manastirii de voievodul Vladislav au fost intarite ulterior, de catre urmasii acestuia: Dan I, Mircea cel Batran, Dan al II-lea, Vlad Dracul si Radu cel Frumos. Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei (1387-1437), recunoaste si confirma avutul Manastirii Vodita, iar Stefan Lazarovici, despotul Serbiei, ii daruieste acesteia, in anul 1406, zece sate sarbesti.
Mănăstirea Curtea de Argeş este o mănăstire din România, situată în oraşul Curtea de Argeş. Printre altele, ansamblul cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente arhitectonice medievale din Ţara Românească. A fost ctitorită de către Sfântul Voievod Neagoe Basarab între anii 1515 - 1517.
Manastirea Cetatuia Negru Voda
Manastirea Corbii de Piatra, Manastirea Namaiesti si Manastirea Cetatuia Negru Voda alcatuiesc un triunghi echilateral cu latura de 20 de kilometri. Prima se afla in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, a doua se afla la zece kilemetri de Campulung Muscel, iar a treia se afla pe soseaua Campulung-Targoviste, in comuna Cetateni.
Manastirea Cetatuia Negru Voda - scurt istoric
Potrivit traditiei locale, pe culmea abrupta de piatra, care se inalta intre raul Dambovita si paraul Cetatuia, a existat o cetate de rezistenta zidita pe vremea ocupatiei romane. Cetatea ar fi fost loc de refugiu si pentru domnitorul Negru Voda al Tarii Romanesti, care isi avea aici si o pestera de taina, numita pana astazi "Pestera lui Negru Voda". De la aceasta cetate si-ar fi luat numele, atat muntele, cat si satele din apropiere.
Valea stancoasa a paraului Cetatuia este plina de pesteri, unele naturale, iar altele scobite de sihastrii locului. In aceste pesteri s-au nevoit numerosi calugari sihastri, mai ales intre secolele XIV-XVIII, cand acestia au fost la fel de renumiti ca pustnicii din Muntii Buzaului.
Unul dintre acesti sihastrii a fost descoperit in ultimele decenii, intr-o pestera suspendata in peretele abrupt al muntelui. Moastele acestui Cuvios, galbene precum ceara, frumos mirositoare si nemiscate de mana omului, erau asezate intr-o scobitura de piatra, in forma de mormant, iar deasupra, pe perete, era scris in piatra: "Ioanichie Schimonah 1638." Acestea sunt singurele Moaste intregi ale unui Cuvios roman din secolul al XVII-lea, pastrate pana in zilele noastre.
Ctitorul manastirii nu a fost inca stabilit cu certitudine. Se crede, totusi, ca principalul ctitor al manastirii a fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I. Acesta apare in al treilea strat de fresca, in naos. Cu toate acestea, traditia locala sustine ca primul ctitor a fost Negru Voda, urmele pasilor acestuia ramanand imprimate in piatra muntelui, alaturi de ale doamnei sale, Margareta. Biserica din pestera, atribuita voievodului Negru Voda, a fost construita in secolul al XIII-lea, odata cu cetatea Campulung Muscel, care a fost prima capitala a Tarii Romanesti.
Schitul Cetatuia este amintit in timpul lui Mihai Viteazul care, in anul 1595, dupa lupta de la Calugareni, a trecut prin aceste locuri. In primavara anului 1658, pentru o vreme, domnitorul Constantin Serban s-a refugiat in acest loc retras, din cauza tatarilor. In anul 1690, insotind oastea turco-tatara, spre Ardeal, Sfantul Constantin Brancoveanu se adaposteste si el in acest loc, biserica si chiliile fiind in buna stare la acea vreme. Pe atunci, schitul era metoc al Manastirii Negru Voda, din orasul Campulung Muscel.
In anul 1775, amintind de o carte de scutire de taxe mai veche, intocmita de Constantin Racovita, voievodul Alexandru Ipsilanti scuteste si el de taxe pe cei trei schimnici de la Cetatea Negru Voda. Traditia orala consemneaza faptul ca trei mari sihastri, care au pustnicit in acest loc, au facut un juramant pe care l-au lasat, ca regula, vietuitorilor din Manastirea Cetatuia. Despre acesta, gasim scris si in icoana Cuviosului Ioanichie cel Nou: "Si legamant va fi, de randuiala se va tine, nimic nu va lipsi."
In timpul rascolei din 1821, turcii au distrus schitul si chiliile. Mai tarziu, la cererea credinciosilor din satul vecin, in data de 19 iunie 1859, Mitropolia incuvinteaza ca acestia sa repare schitul de pe stanca. Dupa o vreme, acesta se va ruina din nou, ajungand chiar adapost pentru vite. Intre anii 1915-1916, schitul lui Negru Voda este renovat de catre preotul econom Gheorghe Moisescu, de la Biserica Domneasca din Campulung, ajutat de ieromonahul Agatanghel Andritoiu, de la Pestera Stanisoara, din Arges, si de monahul Nicolae Bacioiu, de la Pestera Ialomicioara.
Manastirea Dealu
Printre monumentele de seamă ale patriei noastre, la loc de cinste se află şi biserica Mănăstirii Dealu – împreună cu întregul ansamblu arhitectural restaurat cu mai bine de cincizeci de ani în urmă. Ea îmbogăţeşte patrimoniul cultural românesc, numărându-se printre cele mai vechi ctitorii domneşti, suferind puţine modificări de-a lungul timpului, deşi nu a fost cruţată de vremurile vitrege ce au afectat Ţara Românească.
Prima biserică datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, din timpul lui Mircea cel Bătrân. Pe locul ei domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) a construit o prea măreaţă biserică din cărămidă placată cu piatră şi împodobită în chip deosebit.
Ea avea să fie luată ca exemplu de către urmaşul lui Radu, Neagoe Basarab (1512-1521), atunci când a ridicat biserica episcopală din Curtea de Argeş. Numai că sobrietatea clasică a vocabularului decorativ întâlnit la Dealu avea să fie abandonată în favoarea unei încărcături de tip baroc – dar care a încântat în chip deosebit pe contemporanii lui Neagoe şi pe urmaşi deopotrivă.
Acesta a fost unul dintre motivele pentru care biserica Mănăstirii Dealu, comparativ cu cea a Mănăstirii Argeşului sau a altor ctitorii, s-a bucurat de mai puţină publicitate şi este mai puţin cunoscută. Dar, în toate studiile consacrate, este subliniată importanţa acestui locaş de rugăciune, puternic centru de artă şi de cultură, care a jucat un rol de seamă pe scena istoriei Ţării Româneşti, dovedindu-se demnă de atributul de ctitorie domnească.
Manastirea Cozia
Controverse au existat si in ceea ce priveste data zidirii.Izvoarele istorice consemneaza stiri diferite si chiar in cuprinsul celor doua inscriptii de la biserica mare a Coziei anii nu concorda intre ei.Prima data din textul pisaniei scrisa pe piatra,ce se gaseste deasupra usii,indica valeatul 6809, adica 1300,ceea ce este cu totul gresit.In inscriptia zugravita in pronaos apare insa data 6894(1395-1386),anterioara momentului suirii pe tron a lui Mircea cel Batran ,fapt petrecut abia in toamna anului 1386.Data acesta,scrisa printr-o copiere gresita a celei vechi,cu ocazia refacerii picturiiin 1704-1705,este totusi mai aproape de adevar.
Intr-unul din primele documente referitoare la Cozia (20 mai 1388), in care Mircea cel Batran intarea manastirii diferite posesiuni,se afla citate si daniile facute mai inainte de tatal sau,Radu I voievod.Pornind de la acesta informatie,cercetatorii din trecut au apreciat ca inceputul lacasului de la Cozia trebuie pus in legatura cu domnia lui Radu I,Mircea cel Batran refacand doar un edificiu mai vechi.
Manastirea Cozia
Maănăastirea Curtea de Argeşs
THE END
Full transcript