Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

modelul planetar

No description
by

mihai sorin gabriel

on 4 January 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of modelul planetar

Modelul Planetar Modelul lui Thomson Modelul planetar al lui Rutherford
Postulatele lui Bohr O serie de fenomene şi procese din fizica electricităţii demonstrează că atomilor trebuie să li se atribuie proprietatea de a accepta şi de a ceda electroni. Astfel de fenomene sunt: efectul fotoelectric, emisia termoelectrică. Un model atomic bazat pe echilibrul dinamic al sarcinilor este analog sistemului solar în care forţele centrifuge echilibrează forţele de atracţie gravitaţională. Atomul are o parte centrală numită nucleu, încărcaţi pozitiv, în jurul căreia se rotesc electronii. Deci sarcinile sunt separate spaţial. Concordanţa modelului planetar atomic cu experianţa este foarte bună. E. Rutherford a fost capabil să calculeze care va fi numărul de particule deviate sub un unghi dat şi a dedus din datele experimentale că partea centrală pozitivă se întinde pe o zonă cu dimensiunea de 10-13 – 10-12 cm. 1)Electronul se poate mişca în atom, fără să emită radiaţii, numai pe anumite orbite. Aceste orbite se numesc staţionare. Mişcarea electronilor pe orbitele staţionare se face fără emisie sau absorbţie de energie. Stările corespunzătoare ale atomului se numesc stări staţionare. Într-o stare staţionară energia atomului este constantă în timp.
2)Atomul poate să emită sau să absoarbă energie radiantă (sau de altă natură) numai la trecerea (tranziţia) de pe o orbită (stare) staţionară pe alta, iar energia emisă sau absorbită să fie cuantificată. Primul model de atom a fost cel al lui Thomson, în care electronii sunt fixaţi elastic în interiorul unei sfere umplute uniform cu sarcini pozitive. Dar acest model nu poate explica cum stau sarcinile pozitive, uniform distribuite, fără să se respingă între ele şi nu poate explica satisfăcător nici emisia radiaţiei luminoase. În principiu, sarcinile din interiorul atomului nu pot fi distribuite decât în două moduri: grupate în locuri
Electronul este o particulă elementară având sarcina electrică qe = -e = -1,6*10-19 C, masa sa fiind foarte mică: de fapt, ea este mult mai mică decât masa unui atom. Cercetările experimentale efectuate de E. Rutherford au condus la următoarele rezultate:

a. în mod obişnuit se observă doar deviaţii mici ale particulelor de la direcţia traiectoriei iniţiale (unghiuri de deviaţie mai mici de 30);
b. la aproximativ 8.000 de particule slab deviate revine în medie o particulă care suferă o deviaţie puternică (unghiuri de deviaţie 900 … 1800); 1. Modelul atomic al lui Rutherford a fost denumit modelul planetar al atomului datorită analogiei imaginii sale cu imaginea sistemului solar.
2. Prin modelul atomic imaginat de Rutherford a fost introdusă în fizică, pentru prima oară, noţiunea de nucleu atomic. Observatii Primul postulat afirm c electronii se mic în jurul nucleului numai pe anumite orbite numite orbite staionare.
Al doilea postulat al lui Bohr afirm c la tranziia unui electron de pe o orbit staionar se emite o cantitate de energie, numit cuant de energie Modelul atomic al lui Bohr Modelul atomic planetar al lui Rutherford are o serie întreg de deficiene constatate de Niels Bohr. Acesta modific concepiile teoretice clasice, folosind cunotinele pe care descoperirile epocii sale i le puneau la îndemân: cuantele de energie i observaia lui A.W.Conway (1907) c emisia luminii nu este un proces continuu, fiecare linie spectral fiind efectul însumrii radiaiilor emise de diveri atomi la diverse momente. Pe baza lor el trage concluzia c atomul nu trebuie s emit sau s absoarb continuu, ci numai în anumite cazuri speciale, procesul având un caracter discontinuu. Modelul Bohr-Sommerfeld Încercrile de perfecionare a modelului Bohr, fcute între anii 1915 – 1925 au culminat cu construirea unei noi mecanici, mecanica cuantic, care s îmbrieze toate fenomenele la scar atomic în mod unitar. Principala contribuie a avut-o fizicianul A. Sommerfeld care a generalizat modul de cuantificare, încercând s aplice modelul Bohr cazului mai general, de micare pe orbite eliptice. În acest caz trebuia cuantificat micarea care acum depindea de dou mrimi variabile. Într-o micare circular variaz doar poziia electronului pe arcul de cerc, raza fiind constant. În cazul micrii electronului pe o orbit eliptic variaz atât poziia electronului pe orbit (exprimat printr-o coordonat unghiular () cât i distana electron – nucleu (r). Va multumim pentru atentie Elevii:
-Mihai Sorin Gabriel
-Mateescu Andrei
-Neicu Maruis
-Maria Alin
-Macesanu Gabriel
-Mihai Eduard
Clasa a XII-a C Prof. Coordonator:
Mocioi Mariana
Full transcript