Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Enigma Otiliei

No description
by

Marius Mihai

on 16 May 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Enigma Otiliei

Enigma Otiliei
Contextul operei
Opera literară Enigma Otiliei de George Călinescu a apărut în perioada interbelică (anul 1938) si este primul nostru roman citadin modern, obiectiv, de tip clasic si balzacian.

Enigma Otiliei, este un roman realist de tip balzacian, cu elemente moderniste, apartinând prozei interbelice. De asemenea, este un roman social si citadin.
Tema
Tema romanului este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucurestene de la începutul secolului XX, ceea ce determină caracterul citadin si social al operei. Romanul prezintă formarea si maturizarea unui tânăr care, înainte de a-si face o carieră, trăieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.
Titlul
Titlul inițial a fost ”Părintii Otiliei”, întrucât fiecare personaj se comportă oarecum patern cu aceasta, determinându-i destinul.
Structura compozițională
Romanul este alcătuit din 20 de capitole iar prin tehnica planurilor narative paralele este urmărit destinul mai multor personaje: destinul Otiliei, destinul lui Felix cât si destinul clanului Tulea. Secventele narative sunt prezentate prin alternantă, iar succesiunea evenimentelor este redată prin înlăntuire.

Un plan urmăreste lupta membrilor clanului Tulea pentru înlăturarea Otiliei si obtinerea averii lui Costache. Cel de-al doilea plan prezintă destinul tânărului Felix Sima care, rămas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele său si trăieste iubirea adolescentină pentru Otilia Mărculescu. Autorul acordă interes si planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii ample a societătii citadine.
Conflictul
Conflictul romanului se bazează pe relaţiile dintre celor două familii înrudite, cea a lui Costache Giurgiuveanu si cea surorii lui Costache, Aglae. Acestea sugerează universul social prin tipurile umane realizate.

Istoria moştenirii determină conflicte succesorale iar rivalitatea dintre adolescentul Felix şi maturul Pascalopol pentru mâna Otiliei iscă un conflict erotic.
Felix Sima
Otilia Mărculescu
Otilia Mărculescu este personajul principal feminin al romanului si unul din cele mai complexe personaje feminine din literatura română. Autorul spune despre ea că ”Otilia este eroina mea lirică, proiectia sa în afară, o imagine lunară si feminină”.
Felix si Otilia
Relatia dintre Felix si Otilia este cea mai interesantă relatie între personajele romanului. Ea este constituită de povestea de dragoste dintre cei doi tineri. Acestia alcătuiesc un cuplu de personaje care ilustrează tema iubirii, în acest roman realist.

Cocheta si ambitiosul, din tipologia clasică, fata exuberantă si tânărul rational, personaje ce pun în evidentă antiteza romantică, dar si atractia contrariilor, au în comun conditia socială – adolescenti orfani care au încă nevoie de protectori - si statutul intelectual superior.

Între cei doi se naste, încă de la început, o afectiune delicată. Impulsiv si încă imatur, Felix percepe dragostea la modul romantic, transformând-o pe Otilia într-un ideal feminin. El are nevoie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei îl descumpăneste.
Caracterul de frescă al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte ale societătii burgheze: avaritia, lăcomia, parvenismul, cât si de prezentarea unor aspecte ale familiei burgheze: relatia dintre părinti si copii, relatia dintre soti, căsătoria.
Caracterizarea directă este realizată de către autorul încă de la început, din momentul sosirii lui Felix în Bucuresti: ”un tânăr de vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean”. Portretul fizic ilustrează, prin detaliile descrierii directe, trăsăturile morale ale tânărului, care rezultă în mod indirect: ”fata îi era juvenilă si prelungă, aproape feminină” sugerează delicatetea sufletească. Nasul ”de o tăietură elenică” îi dă o ”notă voluntară”, iar îmbrăcămintea, desi o ”uniformă de licean”, îi dă un aer bărbătesc si elegant.

Felix Sima este unul dintre personajele principale al cărui destin este urmărit de-a lungul romanului.

Drama erotică a lui Felix provine din faptul că, desi vede în Otilia o fată admirabilă, superioară, el n-o poate întelege în momentele sale de luciditate, când operează ratiunea si nu sentimentul.



Caracterizarea indirectă rezultă din comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele sale si denotă o fire ratională, lucidă, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitică si un spirit de observatie foarte dezvoltat.

Dacă pe plan sentimental el esuează, el se va realiza, în schimb, pe plan profesional, iar experienta erotică îi este benefică, determinând o oarecare maturizare pe plan afectiv.
Otilia este fiica vitregă a lui mos Costache, pe care acesta vrea să o înfieze.
Prin caracterizare directă este realizat portretul ei fizic, din perspectiva lui Felix, care sugerează tineretea, delicatetea si distinctia: ”părea să aibă optsprezece-nouăsprezece ani”, ”Fata măslinie, cu nasul mic si ochii foarte albastrii”, ”trupul subtiratic, cu oase delicate”.
Otilia însăsi se autocaracterizează astfel: ”Sunt foarte capricioasă, vreau să fiu liberă!”, ”Eu am un temperament nefericit: mă plictisesc repede, sufăr când sunt contrariată”.

Caracterizarea indirectă este realizată printr-o serie de trăsături contradictorii: copilăroasă si matură, expansivă si interiorizată, ratională si impulsivă.
George Călinescu
George Călinescu a fost o personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, critic, istoric literar, scriitor, publicist, membru titular activ al Academiei Române.

S-a născut la 19 iunie 1899, în București, ca fiu al Mariei Vișan, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iași.
Leonida Pascalopol
Leonida Pascalopol, personaj secundar si realist, este tipic pentru categoria mosierilor si, mai nou, a burgheziei aflate in plina ascensiune la inceputul secolului al XX-lea.

Mosierul are capacitatea de a se adapta noilor conditii economice si, fara a fi tributar uzantelor traditionale, cultiva pamanturile mosiei sale din Baragan (situata la vreo cincisprezece kilometri de Ciulnita, spre Dunare) cu tot felul de plante ori cereale pe care le exporta, aceasta abilitate in afaceri incluzandu-l in burghezia epocii.
Costache Giurgiuveanu
Costache Giurgiuveanu este personajul central al romanului pentru ca, direct sau indirect, el hotaraste destinele celorlalte personaje care se concentreaza in jurul averii sale, in goana dupa mostenire. El este unchiul lui Felix, cumnat cu doctorul losif Sima, care avusese o singura sora, casatorita cu Giurgiuveanu, dar aceasta murise demult.
Stănică Rațiu
Stănică Rațiu este personajul care se agita mult, care vorbeste mult si care, prin faptele sale, prin gandurile exprimate se inscrie in lungul sir al arivistilor. Isi gaseste filatiuni cu Dinu Paturica, cu Tanase Scatiu si cu Lica Trubadurul. Dar este, in acelasi timp si tipul demagogului, alaturi de Nae Catavencu al lui I. L. Caragiale.
Familia Tulea
Mult mai tarziu, dupa moartea doctorului, Costache devenise tutorele lui Felix Sima. Giurgiuveanu este tatal vitreg al Otiliei, deoarece fusese casatorit,a doua oara, cu mama acesteia, care murise si ea, dar batranul n-o infiase oficial pe fata.
Stanica Ratiu este sotul Olimpiei, fiica mai mare a Aglaei, sora lui Costache Giurgiuveanu. Este avocat, dar fara clienti si este dornic de a se imbogati. Ca si pentru Aglae, pentru Stanica banii reprezinta totul.
(AGLAE, SIMION, AURICA, TITI, OLIMPIA)
Personajele tipice, proprii realismului, sunt reprezentative pentru categorii sociale si psihologice, depasind astfel posibila trimitere catre clasicism datorata trasaturii dominante a personajelor.
Eroii lui George Calinescu se inscriu in tehnica moderna a realismului, definita prin utilizarea detaliului in trasaturi fizice, gesturi, atitudini, comportament, mentalitate, limbaj si, nu in ultimiul rand, prin evidentierea elementului genetic, toate aceste procedee artistice fiind definitorii in construirea caracterului personajelor.
Actiunea romanului începe cu venirea tânărului orfan Felix Sima, la Bucuresti, în casa unchiului si tutorelui său, pentru a studia medicina. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar, care o creste în casa lui pe Otilia Mărculescu, fiica sa vitregă, cu intentia de a o înfia. Aglae o consideră un pericol pentru mostenirea fratelui ei.
În expozitiune, realizată în metoda realist - balzaciană, sunt prezentate, cu exectitate, principalele personaje, timpul si spatiul, ceea ce conferă veridicitate romanului realist.
Ajuns în locuintă, Felix îl cunoaste pe unchiul său, pe verisoara Otilia si asistă la o scenă de familie: jocul de table.
Intriga se dezvoltă pe două planuri care se întrepătrund: lupta membrilor clanului Tulea pentru obtinerea moştenirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tânărului Felix Sima.
Planul destinului tânărului Felix, a formării sale, urmăreşte experienţele trăite în casa unchiului său, în special iubirea adolescentină pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, fiindcă dorinţa de a-şi face o carieră primează. Otilia îl iubeşte pe Felix, dar după moartea lui moş Costache îi lasă tânărului libertatea de a-şi împlini visul şi se căsătoreşte cu Pascalopol, bărbat matur, care îi poate oferi înţelegere şi protecţie.
Caracteristicile arhitectonice ale străzii si ale casei lui mos Costache sunt surprinse de ”ochiul unui estet”, din perspectiva naratorului specializat, desi observatia îi este atribuită personajului. Familarizarea cu mediul, prin procedeul restângerii treptate a cadrului, este o modalitate de pătrundere a psihologiei personajelor din acest spatiu, prin reconstruirea atmosferei.
Strada si casa lui mos Costache sugerează, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretentia de confort si bun gust a unor locatari bogati si realitate – acestia sunt inculti, zgârciti, snobi si delăsători. Arhitectura sugerează imaginea unei lumi în declin, care a avut cândva energia necesară pentru a se îmbogăti, dar nu si fondul cultural.
Sunt realizate portretele fizice ale personajelor cu detalii vestimentare si fiziologice. Atmosfera sugerată este neprimitoare, iar replicile Aglaei anticipează conflictul.
Competiţia pentru moştenirea bătrânului avar devine un prilej pentru observarea efectelor, în plan moral, ale obsesiei banului. Bătrânul avar, bogat, din dorinta de a nu cheltui, nu asigură în nici un fel viitorul Otiliei. Clanul Tulea urmăreşte succesiunea totală a averii lui, plan pus în pericol, ipotetic, de înfierea Otiliei. Deşi are o afecţiune sinceră pentru fată, bătrânul amână înfierea ei, de dragul banilor şi din teama de Aglae. Iniţial într-un plan secundar, Stănică Ratiu urmăreşte să parvină, vizează averea clanului Tulea, dar smulge in final banii lui moş Costache. El susţine în fond intriga romanului, până la rezolvarea din deznodământ.
În epilog, aflăm că Pascalopol i-a redat cu generozitate libertatea de a-şi trăi tinereţea, iar Otilia a devenit soţia unui conte exotic; ea rămâne pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o enigmă. La final, simetric, Felix se întoarce pe strada Antim si revede casa lui Mos Costache, lăsată în paragină, amintindu-si de replica bătrânului, acum adevarată :"Aici nu stă nimeni".
Full transcript