STEPA SI SILVOSTEPA

Fauna stepa si silvostepa

Dropia

Ciocarlia

Câmpii stepice lipsite de vegetație în regiunea Dobrogea, România

În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele(popandaul, harciogul, iepurele de camp, soarecele de camp, etc.), diverse specii de antilope, cai sălbatici, lama, cămila cu două cocoașe, bizonul,s.a.m.d.Totodata sunt reprezentative speciile numeroase de reptile, soparle si serpi, iar dintre pasari se remarca ciocarlia,graurul, , acvila sudica , sorecarul incaltat, eretele alb,vulturul, pivighetoarea, pitpalacul, dropia, etc.. La acestea se adauga broastele testoase si numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: lacustele , cosasii , greierii grasi si calugarita . Caracteristic acestui mediu este vulpea cu urechi de liliac un mamifer interesant din sudul Africii care are urechi remarcabil de mari. Termitele constituie una dintre speciile cele mai interesante de furnici prezente in aceasta zona. În Asia de Est, componentă și ea a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni, ursul panda uriaș (în munții din estul Tibetului).

Clima

Erete alb

Antilopa cu coarne rasucite

Localizare

Clima este austeră. Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase. Cad puține precipitații, nu mai mult de 400-600 mm/an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C...-5 °C, iar vara poate ajunge până la 30...35 °C. Vânturile calde sunt frecvente în timpul verii. În funcție de intensitate și direcție, acestea pot conduce la fluctuații bruște de temperatură chiar și pe durata unei singure zile.

Zonele de stepă sunt cel mai răspandite în Europa de Est, centrul Asiei, centrul Americii de Nord,America de Sud, estul Argentinei , sudul Uruguayului si sudul Africii .Zona de Stepă a României cuprinde o mare parte a Dobrogei,estul Munteniei şi sud-estul Moldovei.

Sorecarul incaltat

Vulpea cu urechi de liliac

Lama

Stepa

Munții Măcin, România

Pelin

Stepa reprezintă o zonă de vegetație în care flora este reprezentată de plante ierboase și condițiile climaterice sunt semiaride.

Solurile

Pajiște de silvostepă

Clima

Solurile sunt reprezentate de cernoziomuri tipice slab humificate si carbonice.

Vegetatia

Lumânărică

Climatul este uscat, dar nu atât de secetos ca în stepă. Climatul din nordul Moldovei se caracterizează printr-un regim termic mai scăzut și cu trăsături continentale mai pronunțate. În restul silvostepei temperaturile sunt printre cele mai ridicate din țară. În regimul pluvial se resimte influența sub-mediteraneană, prin cel de-al doilea maxim de precipitații din toamnă.

Localizare

Silvostepa din regiunea Volgăi, lângă Saratov, Rusia

Silvostepele se găsesc mai mult în Europa de Est, la granița dintre pădurile de foioase și stepa europeană. Silvostepa ocupă o mare parte din câmpiile periferice ale Carpaților, între 50-150 m, din podișurile Moldovei și Dobrogei, între 50-250 m.

Flora este dominată de graminee şi din plante cu rizomi dar şi din tufărişuri şi plante spinoase, cum ar fi ovăzul,salvia,păiușul,piciorul cocoșului și spinul vântului. Zona de stepă ocupă regiunile de campie și dealuri joase unde rocile sedimentare sunt bine mărunțite. Stepa fiind o zonă care prin definiţie este lipsită de arbori, în condiţiile schimbărilor climatice actuale, este cea mai expusă fenomenul de deşertificare.În Romania, flora stepei este diversificată grație solului brun deschis și soarelui puternic. Arbuștii sunt rari, dominând iarba. Primăvara, stepa, deși aparent neospitalieră, prezintă un covor multicolor din care nu lipsesc stânjeneii de stepă, cu frunze liniare și flori violete sau galbene. Deși pârjolită de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie, stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase specii de ciulini și viguroasele candelabre de lumânărică sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ,de tulpinițele zvelte ale linariţei și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă .

Silvostepa

Ciulini

Image by Tom Mooring

Silvostepa este o zonă de vegetație intermediară între o stepă și o pădure de foioase.

Stanjenel de stepa

Solurile

Solurile sunt reprezentate de cernoziomuri moderat humificate si levigate, rar soluri cenusii tipice.

Vegetatia

Medicago

Stanjenei de stepa

Gradul de antropizare

Vegetația lemnoasă din silvopstepă este reprezentată de păduri de stejar, adesea poienițe, cu arbori scunzi, având trunchiuri sinuoase și scheletul de ramuri foarte dezvoltat, cu mulți arbuști care alcătuiesc desișuri de nepătruns. În nordul Moldovei specia edificatoare a acestor păduri este stejarul .În sudul Moldovei, în Dobrogea, Muntenia și Oltenia locul acestei specii europene este luat de stejarul brumăriu specie balcano-anatolică, la care se poate adăuga, în unele situații, stejarul pufos, cerul și gârnița .Pajiștile de silvostepă sunt în mare măsură asemănătoare celor de stepă. Se pot întâlni aproape toate asociațiile menționate la stepă, mai frecventă fiind cu Medicago și Festuca valesiaca.

Arealul specific plantelor sălbatice din zona de stepă este relativ restrâns, suprafeţele cele mai mari fiind ocupate de terenurile agricole.Datorita solurilor cele mai fertile, zona de stepa constituie astazi cea mai importanta zona agricola a Terrei. Se cultiva in special cereale( grau, porumb ,ovaz etc) si predomina cresterea bovinelor si porcinelor(primul loc fiind ocupat in acest domeniu de China). Acest mediu conţine şi o reţea mare de aşezări urbane şi rurale cu multe căi de comunicaţie.Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pasuni si unele terenuri agricole. Acestea sunt concentrate in sud, unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale. Sunt zone foarte populate cu orase mari si sate intinse adesea in lungul unor rauri.

Stejarul pufos

Festuca valesiaca

STEPA SI SILVOSTEPA