Desfiinţarea pactului de la Varşovia

NATO și Pactul de la Varșovia nu au intrat niciodată în conflicte armate directe, dar au fost părți în Războiul rece pentru mai mult de 35 de ani. În decembrie 1988, Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice din acea perioadă, a propus așa-numita Doctrină Sinatra, care statua că Doctrina Brejnev avea să fie abandonată iar țările din Europa Răsăriteană erau îndreptățite să facă ceea ce doreau. Când a fost clar că Uniunea Sovietică nu va mai folosi forța pentru a controla Pactul de la Varșovia, au început să apară o serie de schimbări rapide în Europa Răsăriteană în 1989. Noile guverne din țările din Europa Răsăriteană au început să fie din ce în ce mai puțin interesate de menținerea Pactului de la Varșovia, iar în ianuarie 1991 Cehoslovacia, Ungaria și Polonia au anunțat că se vor retrage din organizația militară până la 1 iulie al aceluiași an. Bulgaria a luat o decizie asemănătoare în februarie și era clar că pactul era practic mort. Pactul de la Varșovia a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga din 1 iulie 1991.

În schimb Vaclav Havel a subliniat, „ca

reprezentant al ţării care deţinea, la vremea

respectivă, preşedinţia Tratatului de la Varşovia”,

că a prezidat ultima reuniune a Tratatului de la

Varşovia, la Praga, şi că este este cel care a

anunţat lumii „sfârşitul Pactului”.

Dizolvarea acestei alianţe militare a consolidat securitatea în Europa, permiţând „reunificarea

Germaniei şi, mai ales, cea a continentului,

un proces care nu este, încă, încheiat”, a

declarat, la rândul său, ministrul ceh al

Afacerilor Externe, Karel Schwarzenberg.

Fondat în 1955, Tratatul de la Varşovia a fost dizolvat la 1 iulie 1991, după un val de mişcări populare în ţările blocului comunist. Participanţii la o conferinţă care a marcat 20 de ani de la sfârşitul Războiului Rece, au subliniat că dizolvarea paşnică a Tratatului de la Varşovia, alianţa militară a blocului comunist condusă de Moscova, a adus securitatea în Europa şi a condus la reunificarea continentului .

Mai mult, într-o scrisoare adresată conferinţei, fostul disident anticomunist Vaclav Havel, devenit preşedinte al Cehoslovaciei, iar ulterior al Republicii Cehe, după prăbuşirea comunismului spune că „era clar că trebuia să facem ceva, că trebuia să luăm o hotărâre şi că nu aveam mult timp să reflectăm”. Vaclav Havel, în vârstă de 74 de ani, un dramaturg celebru şi un simbol al luptei pentru libertate, nu a putut să asiste la această conferinţă, din cauza unor probleme de sănătate.

Desfiinţarea pactului de la Varşovia

Cele mai importante figuri ale Pactului de

la Varşovia la o întrunire în Bucureşti

(07.07.1989)

Ţările blocului comunist – Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, dar şi în Germania de Est, România şi Albania.

Potrivit ministrului ceh al apărării, Aleksandr Vondra, un fost disident anticomunist, Tratatul de la Varşovia îşi „pierduse raţiunea de a fi”, după prăbuşirea comunismului în Europa Centrală şi de Est. „De la crearea sa, în 1955, Tratatul a fost mai ales un instrument care a permis Moscovei să menţină sub control ţările-satelit” ale fostei Uniuni Sovietice, a subliniat Aleksandr Vondra.

Proiect realizat : Corduneanu Paula

Obreja Andreea

Ozcan Denis

Pleşca Simina

Simionescu Alexandru

Stan Mălina

Nicolae Ceasusescu , la o adunare

Tratatul de prietenie,

cooperare și asistență mutuală