THE END
OBIECTIVE TURISTICE
1. Litoralul Românesc cu staţiunile (în ordine de la nord la sud): Năvodari, Mamaia-Constanţa, Eforie Nod, Eforie Sud,Techirghiol, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, Vama Veche-2 Mai;
2. Cetăţile greco-romano-bizantine: Histria, Tomis, Callatis, Enisala, Argamum, Libida, Carsium, Axiopolis, Arrubium, Noviodunum, Aegyssus, Păcuiul lui Soare;
3. Mânăstirile ortodoxe: Peştera Sfantului Andrei, Dervent, Cocoş, Celik Dere, Dervent, Niculițel;
4. Mânăstirile de rit vechi: Uspenia, Vovidenia;
5. Moscheile: Ali Gazi Paşa din Babadag, Esmahan din Mangalia, Geamiile din Constanţa, Ovidiu, Hârşova, Azzizie din Isaccea;
6. Canalul Dunăre-Marea Neagră cu sistemele de ecluze de la Cernavoda și Agigea;
7. Muntii hercinici ai Măcinului;
8.Peşterile din sudul Dobrogei și Canaraua Fetii;
9. Limanurile maritime și lagunele de pe litoral: Razim, Sinoe, Zmeica, Golovița, Siutghiol-Mamaia, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia.
Densitatea populației:50 locuitori/km2;este mai mare în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră și pe litoral(între Midia și Mangalia).
Grad de antropizare:aproximativ 70-75%;pe litoral între Midia și Mangalia există un întins spațiu ameliorat si turistic.
SUBDIVIZIUNI
Cuprinde urmatoarele etape mai semnificative:
- In Proterozoic si inceputul Paleozoicului sudul Dobrogei (impreuna cu fundamentul Campiei Romane si fundamentul Campiei Moldovei) era un uscat continental supus unei eroziuni subaeriene;
- Orogeneza caledoniana (din Silurian) a creat un sistem montan (situat in zona Podisului Casimcei), adaugat uscatului sud-dobrogean, erodat apoi pana la stadiu de peneplena;
- Orogeneza hercinica (din Carbonifer si Permian) a construit zona Muntilor Macinului (prin cutare si magmatismul granitic), adaugata ariei caledoniene si ulterior erodata;
- In Mezozoic se sedimenteaza substratul peneplenizat cu sedimente triasice, cretatice si jurasice;
- In Neozoic se incheie sedimentarea Dobrogei (prin depunerea stratelor de calcare si gresii sarmatiene) si transformarea ei integrala in uscat.
Subdiviziunile principale sunt: Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de linia Harsova-Capu Midia.
- Masivul Dobrogei de Nord este mai inalt, cu un relief mai variat si o inclinare generala de la Dunare spre mare. Este format din Muntii Macinului (cunoscuti si sub denumirea de Culmea Pricopanului), Culmea Niculitelului, Dealurile Tulcei (continuate cu prispa Agighiol), Depresiunea Nalbant, Podisul Babadagului (alungit de la Dunare la Mare, cu altitudine maxima de 401m), Podisul Casimcei, format din sisturi verzi (cu 325m altitudine maxima), continuat cu prispa Hamangia; Calcarele jurasice intersectate de raul Casimcea au generat un mic areal carstic (pesterele de la Gura Dobrogei si "cheia" Dobrogei).
Uneori Podisul Casimcei este considerat o subdiviziune majora separata a Dobrogei, de acelasi rang cu celelalte doua si denumit Dobrogea Centrala.
- Podisul Dobrogei de Sud este mai jos (sub 200m), este larg ondulat dupa cutele calcarelor sarmatiene si inclina de la mare spre Dunare. Vaile au un pronuntat caracter endoreic. Extremitatea sud-vestica, cu altitudini maxime de 204m, poarta denumirea generica de "Deliorman" (continuandu-se in Bulgaria).
Subdiviziunile sunt: zona litorala inalta, Podisul Medgidia (cu Valea Carasu), Podisul Negru Voda si Podisul Oltinei.
- Suprafețe de modelare ciclică-Podișul Casimcei
- Relief structural si petrografic-Munții Măcinului
Tipuri de agricultură:
Agricultură comercială pe exploatații preponderent de stat.
VEGETAȚIA
Zone de vegetatie:
- Zona pădurilor: et. stejarului la 200 – 500m
- Zona stepei și silvostepei la 200 – 300m
Fauna: veverita, bursucul, lupul, jder, rozatoare, vipere, păsări
Soluri: argilovisoluri si molisoluri( cernoziomuri si soluri bălane dobrogene),ambele cu fertilitate ridicată.
LACURI:
TECHIRGHIOL
BABADAG
TATLAGEAC
MANGALIA
TAȘAUL
LACURI:
RAZIM
SINOE
SIUTGHIOL
HIDROGRAFIA
Râuri:
TAIȚA
TELIȚA
CASIMCEA
SLAVA
TEMPERATURA
Factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest si dinspre nord –est; Marea Neagră;
- temp. medii anuale - 10° - 11° C şi sub 10° în zonele mai înalte;
-vara:23-24° C;temperatura este mai ridicata in interiorul podisului si mai coborata spre mare
-iarna:-3° C in partea de N,intre -2 si -3° C in partea centrala si de aproximativ -1° C in S
- precipitatii medii anuale – 400 – 500 mm/an si sub 400 mm in sud;
- vânturile: Vânturile de Vest; brizele marine, crivăţul;
- nuanţe climatice: de ariditate si pontice;
- etajul de climă : climat de dealuri joase si climat de campie în sud si climat de litoral(climat continental).
Aspecte specifice ale reliefului:
-culmi joase dispuse sub forma unui evantai în nord;
-altitudinea maximă 467 m M. Măcinului (Vf Greci-Țuțuiatu) și 204 în sud, în Podisul Oltinei;
-relief îmbătrânit cu altitudini mici iar în sud, ușor ondulat si abrupt pe margini;
-alcătuirea geologică complexa: granit în Măcin,calcare în Dealurile Tulcei, șisturi verzi în Podisul Casimcei, calcare și loess în Dobrogea de Sud;
-Relief litoral cu faleze și plaje;
-M-tii. Măcinului s-au ridicat în orogeneza hercinică;
-Pod Casimcei format din şisturi verzi, s-au ridicat în orogeneza baikaliana;
-Podisul Dobrogei de Sud s-a format prin depunere de sedimente.
ECHIPA:
- JACOTĂ MĂDĂLINA-GABRIELA
- ARMEANU BEATRICE ALEXANDRA
FACTORII COMPLEMENTARI:
FACTORII DE NUANȚARE:
FACTORII DETERMINANTI
Existența bazinului Mării Negre și circulația maselor de aer frecvent din direcția nordică si nord-estica.
Poziția latitudinală și situarea regiunii spre interiorul masei continentale.
Altitudinea reliefului(mai ridicata in partea de nord),dispunerea diferitelor unităti de relief,prezența Mării Negre.
Dobrogea se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite) si structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea indelungata a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300m).
POZITIA GEOGRAFICA
Podisul Dobrogei este situat în sud-estul țării.
Limite:
- N-Lunca Dunării si Delta Dunării;
- S- Granița cu Bulgaria;
- V- Lunca Dunării( Bălțile Dunării);
- E- Complexul lagunar Razim și Platforma continentală a Marii Negre;