Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
SATUL ŞI ORAŞUL ROMÂNESC MEDIEVAL
183
SATUL ŞSI ORASŞUL ROMÂNESC MEDIEVAL
STIATŢI CĂ…
• În epoca medievală ţtăranii foloseau
plugul vechi dotat cu brăzdar, cormană
sau răsturnătoare şsi rotile.
• În Transilvania medievală orasşele
erau numite “BURGURI” sşi erau întărite
cu ziduri de piatră.
Bistrita
• Brasşov
În epoca medievală oraşsele erau locuite de:
Caransebes
a) MEŞSTEŞUSGARI (prelucrau metal, sticlă, lemn, piei, ţtesături);
b) NEGUSTORI (se ocupau cu negotţul).
• Dintre marile orasşe ale vremii în ŢTĂRILE ROMÂNE amintim:
Dar si:
Cluj
• Suceava
• Târgovişste
• Bucureşsti
• Dezvoltarea mesşteşsugurilor şsi a comerţtului în centrele urbane a permis
dezvoltarea relatiilor de schimb între Ţtările Române:
a) ŢTara Românească sşi Moldova trimiteau: animale mari sşi mici, pui, peşte, ceară, lână;
b) Transilvania trimitea: postav, pânzeturi, îmbrăcăminte, încălţăminte, piese de harnasşament, metale şi obiecte din metal, sticlă, hârtie.
Sibiu
• În epoca medievală satele erau locuite de:
a) ŢTĂRANII LIBERI-participau la lucrările de constructţii;
b) ŢTĂRANII DEPENDENtŢI (numtiţi şsi iobagi, rumâni, vecini) :
– aveau venituri proprii, de pe pământurile pe care le deţtineau;
- plăteau dări statului;
– erau obligatţi să muncească pe moşsia boierului , nobilului sşi să plătească dijmă în
produse sşi bani;
c) BOIERII (în Ţtara Românească sşi Moldova) sau NOBILI (în Transilvania)
– erau proprietarii unor moşsii întinse care cuprindeau mai multe sate;
- îl sprijineau pe domn (voievod) în conducerea statului.
• Principalele ocupatţii ale ţtăranilor erau cultivarea pământului, cresşterea animalelor, pescuitul, apicultura, mineritul sşi meştesşugurile casnice.
Dicţtionar:
SAT = aşsezare umană, a cărei populatţie se ocupă îndeosebi cu agricultura, este alcătuit dintr-o aglomerare de case sşi construcţtii gospodăreşti (“vatra satului”)
sşi dintr-un teritoriu de pe care se obtţine producţtia agricolă (“hotarul”);
DIJMĂ = dare (pe care o dădeau ţtăranii în evul mediu şsi în epoca modernă), reprezentând a zecea parte din produse, percepută de stăpânii feudali;
TÂRG = denumire a aşsezărilor