REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ ŞI AGRARĂ

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicarescrisă sau orală;

3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice;

3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii din surse istorice.

• Este un proces istoric prin care munca manuala este inlocuita cu munca masinilor din fabrici.
• Masinile erau puse in miscare de forta aburului si erau manevrate de muncitori deveniti, astfel, lucratori industriali.

• Simbolul revolutiei industriale il reprezinta masina cu abur inventata de James Watt.
• Masinile care functionau pe baza de abur foloseau drept combustibil carbunele.
• Care este astazi cel mai folosit combustibil?

• Accelerarea revolutiei industriale a incurajat CAPITALISMUL
• Este un sistem economic ce are la baza urmatoarele elemente:
• Proprietate privata
• Piata libera
• Obtinerea profitului (bani obtinuti in plus peste suma investita)

• Lucrau in fabrici in schimbul unui salariu (o suma de bani primita lunar)
• Treptat s-au organizat in sindicate (organizatii ce la reprezentau interesele in raport cu patronii)
• In caz de nemultumire intrau in greva (incetarea lucrului)

• Revolutia industriala a cuprins doar o parte din Europa Occidentala, in Europa centrala si de est patrunzand la sfarsitul secolului XIX sau chiar mai tarziu

• Este un proces istoric prin care agricultura ce producea doar pentru consumul propriei gospodarii este inlocuita cu agricultura pentru profit (ferme agricole specializate).

• S-a dezvoltat prin:
• Ingradirea proprietatilor
• Disparitia ogoarelor lasate in parloaga
• Folosirea ingrasamintelor artificiale
• Aparitia masinilor agricole

• Masinile de tors si de cusut mecanice
• Razboaiele mecanice de tesut
• Motorul cu abur
• Locomotiva cu abur
• Vaporul cu abur
• Caile ferate
• Obtinerea otelului

URMARILE REVOLUTIEI INDUSTRIALE SI AGRARE

• O zi de lucru obisnuita avea 13-14 ore de munca, iar duminica se lucrau 4 ore. Singurele sarbatori erau Craciunul si Vinerea Mare. Orele suplimentare erau ceva obisnuit si adesea obligatorii. Uneori se lucra si in timpul pauzelor de masa.
• Zgomotul era atat de mare ca trebuia sa citesti pe buze sau sa te intelegi prin semne. Temperatura era de 15-32 grade in sãlile tesatoriei. Cei care puneau cap la cap firele parcurgeau pana la 43 Km pe zi.

Trebuia sa ne sculam la ora 5 dimineata pentru a merge la fabrica si a fi gata sa incepem lucrul la 6, apoi munceam pana la 8, cand ne opream o jumatate de ora pentru micul dejun, apoi lucram pana la 12; pentru masa de pranz aveam o ora, apoi munceam pana la 4. Aveam o jumatate de ora pentru ceai, dupa care munceam din nou pana la 8,30. apoi ne duceam la ceea ce se numea casa.

De multe ori am adormit in timp ce imi mancam ultima lingura de mancare – nici nu ne spalam, atat eram de obositi si prost hraniti. Obisnuiam sa blestem drumul pe care mergeam.

• Analizati documentele primite si imaginea de mai sus si raspundeti la intrebarile:

• Ce program de munca aveau muncitorii de atunci si cum il au acum?
• Cum era viata copiilor din fabrica?
• Era suficienta hrana raportata la programul de lucru?

VIATA IN FABRICA

• S-au dezvoltat transporturile, bancile, chimia, etc.
• Oamenii incep sa plece de la sat la oras pentru un loc de munca
• Productia creste foarte mult
• Numarul locuitorilor a crescut
• Viata spirituala intra in decadere
• Verbul “a avea” este tot mai folosit

Dezvoltati aceste urmari cu argumente proprii.

VIATA COPIILOR IN FABRICA

MUNCITORII

COMPETENŢE SPECIFICE

REVOLUTIA INDUSTRIALA

REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ ŞI AGRARĂ

LUMEA ÎN SCHIMBARE

AGRICULTURA

EUROPA CENTRALA SI DE EST

MASINA CU ABUR

CAPITALISMUL

INVENTII TEHNICE

REVOLUTIA AGRARA

• Semanatoarea mecanica
• Combina mecanica
• Folosirea ingrasamintelor artificiale

VIATA COPIILOR IN FABRICA

VIATA IN FABRICI

Trebuia sa ne sculam la ora 5 dimineata pentru a merge la fabrica si a fi gata sa incepem lucrul la 6, apoi munceam pana la 8, cand ne opream o jumatate de ora pentru micul dejun, apoi lucram pana la 12; pentru masa de pranz aveam o ora, apoi munceam pana la 4. Aveam o jumatate de ora pentru ceai, dupa care munceam din nou pana la 8,30. apoi ne duceam la ceea ce se numea casa.

De multe ori am adormit in timp ce imi mancam ultima lingura de mancare – nici nu ne spalam, atat eram de obositi si prost hraniti. Obisnuiam sa blestem drumul pe care mergeam.