Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
INFANTILISM - Rămânere în urmă a dezvoltării, manifestată prin păstrarea la vârsta adultă a unor caracteristici morfologice și funcționale specifice copilăriei.
Heterocronia oferă o nouă dimensiune în diagnosticul deficienţei mintale, contribuind la discrimanarea de pseudodeficienta, precum şi în stabilirea etiologiei diverselor cazuri de întârziere mentală.
Această caracteristică explică mecanismele prin
care deficienţii mintal sunt nu numai întârziaţi în dezvoltare, ci şi dizarmonici în structura personalităţii lor
Atât copilul normal, cât şi cel cu deficienţă mintală parcurg acelaşi traseu al dezvoltării intelectuale, dar în ritmuri diferite;
Mihai Golu afirmă faptul că personalitatea fucţionează subordonată legii heterocroniei : dezvoltarea şi maturizarea diferitelor trăsături,procese, au ritmuri diferite şi se realizează la momente de timp diferite, ceea ce face că la vârste diferite gradul de eficientă adaptivă în raport cu diferitele modalităţi şi categorii de solicitări să fie semnificativ diferit.
Heterocronia se caracterizează prin decalajul fundamental dintre diferitele componente ale dezvoltării generale a copilului :
Teza heterocroniei are consecinţe asupra metodologiei de lucru cu deficientul mintal, unde accentul trebuie pus pe organizarea unei intervenţii bazate pe individualizarea şi diferenţierea acţiunilor educative, utilizarea metodelor şi procedeelor pedagogice care să asigure armonizarea individualităţii şi componentelor personalităţii copilului cu deficienţă mintală.
Clasificarea deficienţelor mintale
Alois Gherguţ (2013,pag.150) spune că au existat mai multe forme de clasificare a deficienţelor mintale, în funcţie de diferite criterii sau poziţii ale specialiştilor cu privire la gradul de recuperare-educare a tipului de deficienţă identificat în rândul subiecţilor de vârstă şcolară. Vom prezenţa în continuare câteva dintre aceste clasificări.
După criteriul mixt medico-educaţional-social, putem identifica:
a) codificare după OMS şi J.Lang:
b)codificare după S.A. Kirk şi G.O. Johnson
c)codificarea clinico-psihometrică după OMS
Dacă analizăm organizarea mintală a normalităţii şi a deficienţei mintale, se pot identifica două tipuri de baza ale deficienţei:
În funcţie de codificarea medicală a deficienţelor mintale, putem opera următoarele clasificări:
2. Deficienţă mintală de tip DCCI – tipul de organizare cu disfuncţionalitate cognitivă comunicaţional-intelectivă –se caracterizează prin prezenţa dominantă a factorilor disfuncţionali la toate nivelurile.
1. Deficienţă mintală de tip ACCI-tipul de organizare cu asonanţă cognitivă comunicaţional-intelectivă-se caracterizează, în primul rând, prin existenţa factorilor nonevolutivi sau involuntivi, la nivelul blocului energetic, în general la nivelul sistemului nervos.
a) codificarea OMS(Organizaţia Mondială a Sănătăţii)
b)codificarea Asociaţiei Americane de Psihiatrie
c) codificarea Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association 1994
d) codificarea clinică după V.Predescu
Știați că deficiența mintală afectează 2-3% din populație?
Boala psihică
Deficiențe mintale
“Boala psihică constă într-o denivelare, dezorganizare, dezechilibrare a vieții psihice și datorită acestui minus apar manifestări ce nu sunt evidente în starea normală. Boala este o stare anormală, care apare la un moment dat, cu un anumit tablou clinic, cu anume substrat etiologic, o anumită tendință evolutivă și respondență terapeutică.”( CURS DE PSIHIATRIE GENERALĂ, Editura „Victor Babeş” Timişoara, 2014)
“Reducerea semnificativa a capacitatilor psihice,care determina o serie de dereglari ale reactiilor si mecanismelor de adaptare ale individului la conditiile in permanenta schimbare ale mediului inconjurator si la standardele de convietuire sociala dintr-un anumit areal cultural,ceea ce plaseaza individual intr-o situatie de incapacitate si inferioritate,exprimata printr o stare de handicap in raport cu ceilalti membri ai comunitatii din care face parte”(Ghergut,2013,pg.141)
Domnul profesor Alois Gherguţ (2013 ,p 153), spune că "Etiologia deficienţelor mintale impune o sistematizare a categoriilor de factori care influenţează apariţia tulburările organice şi funcţionale ale sistemului nervos central şi stabilirea unor corelaţii între sindroamele clinice şi cauzele care le produc"
Exemple de sindroame/boli ale deficiențelor mintale:
Exemple de boli mintale includ:
Tipurile de deficiențe mintale sunt:
• Deficiență mintale de natura ereditară
• Deficiență mintală de natură organică
• Deficință mintală de carențe educative, afective și socioculturală
• Deficiență mintală polimorfă
Factori endogeni (genetici)
• deficienţă mintală prin mecanism poligenetic
• deficienţă mintală cu transmitere mendeliana
• deficienţă mintală prin anomalii cromozomiale
Factori exogeni
• Factorii prenatali: (factori progenetici, factori embriopatici, factori fetopatici)
• Factorii perinatali: (prematuritatea nou-născutului, postmaturitatea nou-născutului, traumatisme obstetricale)
• Factorii posnatali: (boli inflamatorii cerebrale, boli infecţioase cu complicaţii cerebrale, boli parazitare cerebrale, boli generale cu efecte degenerative la nivel cerebral, intoxicaţii acute şi cronice, traumatisme craniocerebrale, tulburări cronice de nutriţie, tulburări metabolice, tulburări circulatorii la nivel cerebral,
factorii psihosociali)
John Nash, un matematician american câștigător, printre alții, al premiului Nobel pentru economie pe anul 1994, a suferit de schizofrenie