Deficiențe mintale

Deficiențe mintale

Incapacitatea organizării unei sarcini de lucru

,, Incapacitatea de a fixa sau de a organiza, într-o manieră eficientă, elementele unei sarcini de lucru priveşte dificultăţile în articularea unor secvenţe practice de lucru în scopul obţinerii unei finalităţi precise sau a unui produs finit, fără o îndrumare permanentă din partea unui mentor. ’’

(Gherguţ, 2005, p.128)

Caracteristic pentru deficientul mintal este dereglarea dinamicii psihointelectuale, manifestată prin caracterul limitat al zonei proximei dezvoltări (Vîgotski)

Acesta, se referă la faptul că, în condiţiile activităţii de grup sau cu ajutorul adultului orice copil este capabil să rezolve o serie de sarcini, inclusiv cognitive, pe care nu le poate rezolva singur.

Un copil cu intelect normal are o zona proxima largă eficientă în domeniul comportamentului, al afectivităţii, al comunicării, în timp ce la deficientul mintal, zona proximei dezvoltări este limitată, lipsită de dinamism operaţional.

Infantilitatea comportamentală

INFANTILISM - Rămânere în urmă a dezvoltării, manifestată prin păstrarea la vârsta adultă a unor caracteristici morfologice și funcționale specifice copilăriei.

Heterocronia

Heterocronia oferă o nouă dimensiune în diagnosticul deficienţei mintale, contribuind la discrimanarea de pseudodeficienta, precum şi în stabilirea etiologiei diverselor cazuri de întârziere mentală.

Această caracteristică explică mecanismele prin

care deficienţii mintal sunt nu numai întârziaţi în dezvoltare, ci şi dizarmonici în structura personalităţii lor

Atât copilul normal, cât şi cel cu deficienţă mintală parcurg acelaşi traseu al dezvoltării intelectuale, dar în ritmuri diferite;

• în timp ce în jurul vârstei de 14 ani copilul normal atinge stadiul operaţiilor concrete, deficientul mintal stagnează, rămânând undeva la nivelul treptelor intermediare operaţional-concrete;
• procesul de invarianță a noţiunilor, care la copilul normal se conturează pe la 10-11 ani, la deficientul mintal -prezintă serioase întârzieri, adesea rămânând neterminat;
• deficientul mintal ajuns în faza ultima a dezvoltării sale intelectuale îi rămâne inaccesibil raţionamentul propoziţional bazat pe operaţii logice formale, cu noţiuni abstracte.

Clasificarea deficiențelor mintale

Mihai Golu afirmă faptul că personalitatea fucţionează subordonată legii heterocroniei : dezvoltarea şi maturizarea diferitelor trăsături,procese, au ritmuri diferite şi se realizează la momente de timp diferite, ceea ce face că la vârste diferite gradul de eficientă adaptivă în raport cu diferitele modalităţi şi categorii de solicitări să fie semnificativ diferit.

Heterocronia se caracterizează prin decalajul fundamental dintre diferitele componente ale dezvoltării generale a copilului :

•  decalajul dintre dezvoltarea somatică şi dezvoltarea psihică;
•  dintre vârstă cronologică şi cea mintală, între acestea existând un decalaj temporal.

Teza heterocroniei are consecinţe asupra metodologiei de lucru cu deficientul mintal, unde accentul trebuie pus pe organizarea unei intervenţii bazate pe individualizarea şi diferenţierea acţiunilor educative, utilizarea metodelor şi procedeelor pedagogice care să asigure armonizarea individualităţii şi componentelor personalităţii copilului cu deficienţă mintală.

Clasificarea deficienţelor mintale

Alois Gherguţ (2013,pag.150) spune că au existat mai multe forme de clasificare a deficienţelor mintale, în funcţie de diferite criterii sau poziţii ale specialiştilor cu privire la gradul de recuperare-educare a tipului de deficienţă identificat în rândul subiecţilor de vârstă şcolară. Vom prezenţa în continuare câteva dintre aceste clasificări.

După criteriul mixt medico-educaţional-social, putem identifica:

• O prima clasificare generală,întâlnită în multe lucrări de psihologie, are în vedere valoarea coeficientului de inteligengta.
• deficienţă mintală profundă sau gravă-IQ= 0-20;
• deficienţă mintală severă sau mijlocie-IQ=20-35/40;
• deficienţă mintală moderată-IQ=35/40-50/55;
• deficienţă mintală uşoară-IQ=50/55-75;
• intelectul de limita sau liminar-IQ=75-85;

a) codificare după OMS şi J.Lang:

b)codificare după S.A. Kirk şi G.O. Johnson

c)codificarea clinico-psihometrică după OMS

Dacă analizăm organizarea mintală a normalităţii şi a deficienţei mintale, se pot identifica două tipuri de baza ale deficienţei:

În funcţie de codificarea medicală a deficienţelor mintale, putem opera următoarele clasificări:

2. Deficienţă mintală de tip DCCI – tipul de organizare cu disfuncţionalitate cognitivă comunicaţional-intelectivă –se caracterizează prin prezenţa dominantă a factorilor disfuncţionali la toate nivelurile.

1. Deficienţă mintală de tip ACCI-tipul de organizare cu asonanţă cognitivă comunicaţional-intelectivă-se caracterizează, în primul rând, prin existenţa factorilor nonevolutivi sau involuntivi, la nivelul blocului energetic, în general la nivelul sistemului nervos.

a) codificarea OMS(Organizaţia Mondială a Sănătăţii)

b)codificarea Asociaţiei Americane de Psihiatrie

c) codificarea Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association 1994

d) codificarea clinică după V.Predescu

1. Boala psihică vs. deficiență mintală

Incompetența

socială

Știați că deficiența mintală afectează 2-3% din populație?

Boala psihică

Deficiențe mintale

Cauzele

deficiențelor mintale

“Boala psihică constă într-o denivelare, dezorganizare, dezechilibrare a vieții psihice și datorită acestui minus apar manifestări ce nu sunt evidente în starea normală. Boala este o stare anormală, care apare la un moment dat, cu un anumit tablou clinic, cu anume substrat etiologic, o anumită tendință evolutivă și respondență terapeutică.”( CURS DE PSIHIATRIE GENERALĂ, Editura „Victor Babeş” Timişoara, 2014)

“Reducerea semnificativa a capacitatilor psihice,care determina o serie de dereglari ale reactiilor si mecanismelor de adaptare ale individului la conditiile in permanenta schimbare ale mediului inconjurator si la standardele de convietuire sociala dintr-un anumit areal cultural,ceea ce plaseaza individual intr-o situatie de incapacitate si inferioritate,exprimata printr o stare de handicap in raport cu ceilalti membri ai comunitatii din care face parte”(Ghergut,2013,pg.141)

În cartea “Sinteze de psihopedagogie specială” , Gherguţ Alois(2013,pp 159-160)spune că:”Importantă socială face obiectul unei teze care defineşte deficienţă după criteriul competenţei sociale,exprimat în gradul de adaptare socială, maturitatea socială,calitatea relaţiilor sociale .

Domnul profesor Alois Gherguţ (2013 ,p 153), spune că "Etiologia deficienţelor mintale impune o sistematizare a categoriilor de factori care influenţează apariţia tulburările organice şi funcţionale ale sistemului nervos central şi stabilirea unor corelaţii între sindroamele clinice şi cauzele care le produc"

Exemple de sindroame/boli ale deficiențelor mintale:

• Down
• Cri du chat
• Edwards
• Sindromul Prader –willi
• Maladia lui Hurler

Exemple de boli mintale includ:

• Schizofrenia
• Ipohondria
• Depresia
• Anxietatea
• Piromania
• Cleptomania
• Sindromul Peter Pan
• Isteria
• Tulburarea bipolara
• Anorexia 

Tipurile de deficiențe mintale sunt:

• Deficiență mintale de natura ereditară

• Deficiență mintală de natură organică

• Deficință mintală de carențe educative, afective și socioculturală

• Deficiență mintală polimorfă

Factori endogeni (genetici)

• deficienţă mintală prin mecanism poligenetic

• deficienţă mintală cu transmitere mendeliana

• deficienţă mintală prin anomalii cromozomiale

Factori exogeni

• Factorii prenatali: (factori progenetici, factori embriopatici, factori fetopatici)

• Factorii perinatali: (prematuritatea nou-născutului, postmaturitatea nou-născutului, traumatisme obstetricale)

• Factorii posnatali: (boli inflamatorii cerebrale, boli infecţioase cu complicaţii cerebrale, boli parazitare cerebrale, boli generale cu efecte degenerative la nivel cerebral, intoxicaţii acute şi cronice, traumatisme craniocerebrale, tulburări cronice de nutriţie, tulburări metabolice, tulburări circulatorii la nivel cerebral,

factorii psihosociali)

John Nash, un matematician american câștigător, printre alții, al premiului Nobel pentru economie pe anul 1994, a suferit de schizofrenie

E. A. Doll,principalul

susţinător al acestei teze , defineşte competenţă socială ,în termenii independenţa personală,responsabilitate socială, adică posibilitatea individului de a-şi asumă propria responsabilitate şi de a se integra în societate , participând conştient la viaţă comunităţii din care face parte.”

Realizat de :

Imaginea de sine a

deficinței mintale

C. Buica consideră că în formarea imaginii de sine sunt implicate 4 axe:

• Axa cognitiv-acţională este marcată atât de un interes scăzut pentru cunoaşterea reală a celuilalt.
• Axa afectiv-motivaţională este dominată de labilitatea mare a emoţiilor, dar şi a trebuintelor.
• Axa comportamental-relaţională este foarte sensibilă la parametrii ambianţei.Copilul îşi formează anumite patternuri care tinde să le transfere necritic şi în relaţiile cu alte persoane.
• Axa moral-valorică

Pentru că într-adevăr copilul deficient mintal să-şi poată formă o imagine de sine adecvată trebuie să i se ofere oportunităţi pentru a-ţi cunoaşte posibilităţile şi limitele; deci trebuie să aibă ocazia să încerce să realizeze lucruri diferite. Copiii ţinuţi din scurt, tutelaţi sau hiperprotejati, vor avea puţine cunoştinţe despre ei înşişi” (C. Neamţu, A. Gherguţ, 2000, pg.95).

Giosanu Diana

Parfene Diana

Stamate Alexandra Cristina

Rusu Alexandra

Blîndă Andreea

Neculau Lavinia Ioana

Mihalache Maria Mirabela

Pricob Racu Maria

Cum se vad oamenii cu deficiențe mintale?

• AMBITIOȘI
• CORECȚI
• AFECTUOȘI
• PUTERNICI