Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Fluturele de maătase este o specie domesticaă de fluture din familia Bombycidae, ordinul Lepidoptera; are multe varietatăți șsi rase. Este strâns înrudit cu specia Bombyx mandarina si Theophila religiosae care traiesc in China, Japonia si Peninsula Coreea.
Specia are importantață economicăa, larva fiind cunoscutaă sub denumirea (improprie) de ”vierme de maătase”, fiind producaătoare de maătase naturalaă. Ramura agriculturii care se ocupaă cu cresșterea viermilor de maătase se numesște sericiculturaă.
Rasele din tara noastra, avand un ciclu evolutiv cu o generatie pe an, sunt monovoltine. In alte tari exista rase cu 2-3 sau mai multe cicluri pe an si se numesc polivoltine.
Voltinismul este un fenomen biologic caracterizat prin producerea unei generatii, sau mai multe, in decursul unui an. Caracterul se transmite ereditar, fiind influentat de factorii ecologici externi (lumina, temperatura, umiditate).
Morfologia. Fluturele are corpul acoperit de solzisori fini. Capul, ovoidal, poarta doi ochi mari si doua antene penate care folosesc la miros si pipait. Aparatul bucal este rudimentar, iar tubul digestiv atrofiat. Pe torace sunt inserate doua perechi de aripi. Abdomenul este alcatuit din 9 segmente. Masculul se recunoaste prin vioiciune si prezenta pe segmentul 8 abdominal, pe fata dorsala, a unei placi chitinoase curbata, care protejeaza segmentul 9. Femela are abdomenul voluminos.
Inmultirea. Dupa imperechere, femela depune cateva sute de oua (500-800). Fluturii mor in general la 8-12 zile de la imperechere. Oualele sunt elipsoidale, de culoare galben-deschis. Daca oul este fecundat, culoarea sa se modifica devenind galben-portocalie, roz-cenusiu, cu diferite nuante in raport cu rasele (europene, chinezesti, japoneze). Ouale nefecundate raman galbene. La ouale care provin din rase bi- sau polivoltine, culoarea ramane galbena pana aproape de ecloziune, cand devin mai inchise. Ouale in diapauza au o culoare cenusie.
Ciclul evolutiv se desfasoara trecand prin stadiile cunoscute in metamorfoza completa: ou, larva, nimfa si adult. Dupa ponta, in oua se formeaza embrionul in circa 3 zile. In perioadele nefavorabile (estivale) ouale intra in diapauza la rasele din zona temperata. Ouale se introduc in incubator, unde dupa circa 11-14 zile eclozeaza larvele de prima varsta (I).Stadiul larvar are 5 faze de crestere care se mai numesc si "varste". Fiecare faza este despartita de urmatoarea printr-o perioada de repaus, numita "somn". Cu 24-48 ore inainte de naparlire, larvele nu mai mananca si si se fixeaza pe un suport, pe care stau nemiscate pana ce naparlesc. In timpul somnului, perioada de pregatire a naparlirii, factorii ecologici din halele de crestere trebuie sa fie modificati de catre sericicultori: temperatura ridicata cu 1ºC; lumina redusa; nu se mai da hrana; nu se schimba asternutul.
Important este ca larvele sa nu fie deranjate, deoarece in caz contrar ele mor.
Stadiul larvar dureaza aproximativ o luna de zile, cu unele variatii in functie de rasele de viermi si de conditiile de crestere. La sfarsitul varstei a 5-a larva masoara 6-7cm in lungime, avand o greutate de 5-6g. Larvele de Bombyx mori au corpul alcatuit din cap, torace si abdomen acoperite de un tegument chitinos, de culoare negricioasa in primele stadii. Pe masura cresterii, culoarea devine ca laptele. In regiunea toracelui sunt 3 perechi de picioare, iar pe fata inferioara a abdomenului sunt mai multe perechi de picioare false. Au aparat bucal de tip rupt si mestecat (labrum, labium, 2 mandibule, 2 palpi maxilari si 2 palpi labiali). Este de retinut ca de o parte si de alta a tubului digestiv au 2 glande sericigene care, dupa ce se unesc in regiunea cefalica, se deschid printr-un orificiu (filiera) situat sub labium.
Catre sfarsitul perioadei larvare V, larvele nu mai mananca si cauta loc pentru ingogosare (urzirea gogosii). In acest scop, dupa ce se fixeaza pe suporturi vegetale (tulpini de maturica, rapita, ramuri de stejar) ele secreta firul de matase prin filiera, formand "gogoasa". Astfel, larvele se inchid in interiorul gogosilor transformandu-se in crisalida (nimfa) in circa 6 zile. Nimfele sunt ovale, imobile, nu se hranesc. In 10-12 zile nimfele se transforma in adulti.
In ciclul biologic al fluturelui de matase se constata diapauza (stare de latenta), care se instaleaza in faza de ou, dupa 3 zile de la ponta. La rasele indigene diapauza dureaza 9-10 luni, incepand cu luna iulie si pana in aprilie.
Bibliografie:
www.gazetadeagricultura.info
www.wikipedia.org
www.viermidematase.info
www.gradinapovestilor.ro
Elev: Herghelegiu Ioana Silvia
Clasa: a IX-a G
Colegiul National ”Barbu Stirbei” Calarasi
de măatase