O discutie despre consilierea filosofica

Filosofia ca mod de viaţă

Obiectivele prezentării

"O discuţie despre consilierea filosofică"

Ce este X?

Motivaţia demersului filosofic de faţă

O discuţie despre consilierea filosofică

Iniţtiatorul reinventării sensului filosofiei antice a fost Friedrich Nietzsche, care a formulat conceptul "filosofia ca mod de viatţă":

"filosoful trebuie să furnizeze acest exemplu în viatţa sa reală

nu doar în cărţtile sale; el trebuie să-i urmeze pe filosofii greci

a căror doctrină stătea în expresia facială, în conduită,

îmbrăcăminte, alimentatţie şsi obiceiuri,

mai degrabă decât în ceea ce au spus,

ca să nu mai vorbim de ceea ce au scris.”

In comparatţie cu modalitatea de practicare a filosofiei în antichitate, consilierea filosofică nu impune anumite convingeri sau perspective deja acceptate, dar ii responsabilizeaza pe cei doi actori sa respecte atingerea tuturor obiectivelor stabilite în cadrul şsedintţei de consiliere.

Consider ca practicantii de filosofie se pot implica mai mult în comunitate sşi au competentele necesare pentru a schimba in bine lumea in care traim.

“Pentru că numai un om care îşi descoperă, înţtelege, asumă şsi dezvoltă conditţia sa existenţială poate contribui deopotrivă la binele comunitătţii sşi al semenilor, la progresul său individual şsi al lumii în ansamblu.”Aurelian Burcu, Managementul calităii vietii si conditiei umane.

1. Prezentarea consilierii filosofice ca un spatiu ideal de analiza a dilemelor filosofice pentru solutţionarea problemelor de natură personală.

2. Informarea in ceea ce priveste diferitele forme de utilizare ale filosofiei în: consiliere, life coaching si management etic.

3. Promovarea unei noi oportunitati de specializare a tinerilor practicanti de filosofie în societatea românească.

In antichitate, filosofia era utilizată de greci drept cercetare şsi “medicină a sufletului”. Socrate este dialecticianul originar şsi prin urmare, figura tutelară pentru consilierea filosofică.

• Dialectica - capacitatea lui Socrate de a lăsa să iasă la lumină adevărul despre un argument bine determinat sau cel puţin, de a distruge credinţtele eronate referitoare la acesta. Scopul lui Socrate era “trezirea intelectului” (Rep., 523e), ce stârnesşte curiozitatea omului obisşnuit spre a persevera în căutarea răspunsului la întrebarea : “Ce este X?”.

Pentru Aristotel conceptul “filosofie” semnifica “şstiinţta adevărului care urmărea cunoasşterea anumitor cauze sşi principii”; astăzi vorbim despre “îmbunătătţirea calitătţii vieţtii” iar practicienii recomandă consilierea filosofica ca o specialitate cu potential curativ în vindecarea sufletului cu ajutorul disciplinei filosofice.

Tot in acest sens stoicii, au creat o artă a vieţtii fericite; filosofia nu reprezenta doar un discurs teoretic, ci totodată şsi un factor de inspiraţtie pentru exercitţiile ce trebuiau practicate pentru a trai un mod de viata filosofic.

Conferintţa Natţională Studenţtească

„Filosofie şsi modernitate. De ce suntem moderni?”

Lavinia Ioana Udrea

Master in Etica aplicata in societate.

Ce este consilierea filosofică? (1)

Evoluţia practicii filosofice

Ce este consilierea filosofică?(2)

Marc Sautet au Café des Phares (Paris 1994)

Misiunea consilierii filosofice

În ultimele două decenii practica filosofiei aplicate a suferit o revenire:

• “Acum e un lucru firesc să întâlnim filosofi în comitetele etice din spitale sau în calitate de consilieri etici ai oamenilor de afaceri.” James Stacey Taylor, The Future of Practical Philosophy.

Practicienii în domeniu sustţin că utilizarea filosofiei s-a extins cu scopul de a oferi solutţii cât mai eficiente în fatţa problemelor cotidiene. Practica filosofică s-a dezvoltat de asemenea şsi pe plan social fiind deschise publicului larg renumitele cafés-philo.

Prima cafenea filosofică a aparut în Paris, în anul 1992 la iniţtiativa lui Marc Sautet şsi câţtiva prieteni ai acestuia, care se întâlneau în fiecare dimineatţă de duminică pentru a discuta diverse subiecte de actualitate într-un cadru nonformal.

• C.F.= procesul prin care un consilier, parcurgând procedura de investigare, conceptualizare, solutţionare şsi implementare, oferă unuia sau mai multor consiliati pachete de solutţii posibile pentru probleme specifice, împreună cu asistenţta tehnică necesară implementării acestora sşi trainingul de specialitate pentru asigurarea viabilităţii, perenitătţii şsi derulării în continuare a proiectului de către consiliaţti prin fortţe proprii.

Consilierea filosofica a fost practicată pentru prima dată în anul 1981 la Köln, de filosoful german Gerd Achenbach, în propriul său cabinet de practică filosofică.

Este o căutare a întţelepciunii ce îl ajută pe consiliat să întţeleagă lumea în care trăiesşte într-o manieră obiectivă, îmbunătătţindu-i perceptţia propriilor sale probleme. Consiliatul este introdus astfel în educatţia filosofică, prin care acesta ia contact cu semnificatţia originară a filosofiei: iubirea de întţelepciune.

În forma initţială a consilierii filosofice, practicianul Gerd Achenbach a optat pentru o metodă “liberă” în care filosofia nu a permis disciplinei să capete un caracter riguros, ci din contră a păstrat-o ca “un model semistructurat de investigare filosofică a lumii clientului”.

Asştfel, consilierea filosofică şsi-a păstrat spiritul socratic, dar nu doresşte să-si impună ideile filosofice cu privire la lumea înconjurătoare, ci mai degrabă, utilizează o metodă prin care se descoperă sşi se sistematizează adevărurile care stau ascunse în gândurile oamenilor, în notţiuni sşi reprezentări; adevăruri ce alcătuiesc filosofia personală a fiecărei fiintţe umane.

Una dintre cele mai frecvente întrebări metafizice dintr-un cabinet de consiliere filosofică este următoarea:

• “Care este sensul vieţii?”

Filosoful practician Ran Lahav este de părere că filosofia aplicată în consiliere ajută la formarea unei “imagini interpretative asupra lumii”, adică îi permite consiliatului să-şsi educe capacitatea de a judeca realitatea sa personală, într-un mod eficient şsi constructiv.

• “Consilierea filosofică înseamnă să faci filosofie plecând de la problemele personale, problemele de viaţtă ale (cel puţtin) unuia dintre participanţii la discutţie; este, asşadar, o activitate dialogică, un mod de a discuta probleme existentţiale care pune în valoare atitudini de reflecţtie şin cunoşstintţe

filosofice, încercând să aplice în viatţă unele soluţii generice, strategii,

criterii sau abordări configurate în câmpul filosofiei academice.”

Cristian Iftode, Filosofia ca mod de viaţă. Sursele autenticităţii.

Relaţia de consiliere filosofică

În calitate de instrument de dezvoltare personală folosit în managementul calitătţii vieţtii, consilierea filosofică îndeplinesşte următoarele funcţtii:

Consilierea filosofică, un exerciţiu pentru omul obişnuit

Cine este consilierul filosofic?

Aria de acţiune a consilierii filosofice

Rezolvarea problemelor persoanei consiliate se planifică în conformitate cu perioada de viatţă a unei relatţii de consiliere, care se desfăşsoară în patru etape distincte:

Consiliatul este liber sa opteze pentru propriul său parcurs de dezvoltare personală şsi poate folosi consilierea ca un instrument de orientare sşi sprijin în interiorul acestui demers filosofic individual.

O persoana poate să descopere prin consilierea filosofică o modalitate de conşstientizare a nevoilor şsi aşsteptărilor pe care acesta le simte când se raportează la viaţta sa personală sau profesionala.

• Consilierul filosofic îi propune consiliatului o evaluare detaliată sşi obiectivă a situatţiei sale, iar apoi analizează împreună oportunitătţi existente în viitor şsi caracteristicile personale pozitive care îl pot ajuta pe acesta să controleze într-un mod eficient situatţia în care se află.

În functţie de direcţtia pe care consiliatul doresşte să o urmeze, consilierul îl va ajuta să anticipeze provocările care ar putea să apară sşi împreună cu persoana consiliată analizează oportunităţile existente pentru schimbarea situatţiei.

Pentru a îndeplini cu succes activitătţi de consiliere filosofică, este necesar ca persoana care facilitează şsedintţele de consiliere să fie înainte de toate un filosof.

• Deoarece consilierul filosofic orientează filosofia personală a individului spre reflectarea părerilor inconsistente dobândite prin experientţă sşi ghidează mintea în procesul de transformare, astfel încât să fie îndepărtate neclarităţtile şsi contradictţiile din judecatile consiliatului.

Este necesar să atribuim consilierului filosofic un set de abilitătţi standard de dobandit pentru a practica aceasta disciplina:

• Abilităţti de evaluare etică;
• Abilităţti de proces;
• Abilitătţi interpersonale.

Grupurile tţintă pentru intervenţia consilierii filosofice se pot delimita astfel:

• persoane care urmăresc un scop specific sşi au nevoie să fie ghidatţi de un factor extern, obiectiv;
• persoane care sunt forţate de context să ia decizii privind viatţa personală sau profesională;
• persoane care influenţtează luarea unor decizii sau care se află în poziţtii de conducere într-o organizatţie;
• persoane care doresc o schimbare în viatţa personală sau profesională.

O persoană mai poate să solicite consultanţtă filosofică ori de câte ori simte nevoia să găsească răspunsuri la dileme personale, probleme morale sau dispute interioare, în aceste conditţii, scopul consilierii filosofice se transformă într-unul terapeutic.

Raportându-ne la procedurile consilierii morale, exista două specializări distincte sşi în cazul consilierii filosofice:

• rezolvarea conflictelor şsi dilemelor etice;
• construirea consensului şsi orientarea persoanei consiliate.

N.B. C.F. se recomandă indivizilor care nu prezintă tulburări psihice, deoarece nu se cunosc rezultate demonstrate care să certifice că poate trata acest gen de conditţii patologice.

Stagiile de evoluţie ale relaţiei de consiliere

Ce implică o şedinţă de consiliere filosofică?

Succesul sau eşecul consilierii filosofice

Planşa cu activităţi a consilierului filosofic

Cum se rezolvă o problemă în cadrul şedinţei de consiliere filosofică?

Consilierea filosofică nu este un consum de “întţelesuri”, ci o creaţtie activă a consiliatului ce contţine semnificaţtii, abilitătţi, cunosştintţe sşi valori dobândite în cadrul procesului de consiliere.

Această practică filosofică presupune participarea activă a consiliatului, iar facilitarea realizată de consilier nu este o artă interpretativă, ci o coregrafie a procesului de învăţtare ce îl motivează pe consiliat să se dezvolte din punct de vedere personal.

Diversitatea personalitătţilor umane existente forţtează consilierul să se adapteze, să devină flexibil sşi să folosească o gamă variată de tehnici şsi metode, pentru a putea cuprinde o arie cât mai mare de subiectţi. Acest aspect evidenţiază nevoia consilierii filosofice de a fi o practică în continuă adaptare cu progresul conditţiei sşi devenirii fiinţtei umane.

Principalele elemente pe baza cărora se construiesşte relaţtia de consiliere filosofică, sunt următoarele:

• Relatia interumană de colaborare;
• Consilierul;
• Consiliatul – subiectul consilierii, persoana care solicită sprijin moral;
• Obiective specifice privind înlăturarea disconfortului emoţtional al consiliatului;
• Utilizarea în cadrul şsedintţelor de consiliere filosofică a unor tehnici specifice din câmpul şstiinţtelor sociale.

Practicianul Donald Robertson este împotriva întocmirii unei metodologii standard pentru consilierea filosofică deoarece consideră că această diversitate a teoriilor filosofice implicate în procesul de consiliere reprezintă “calitatea de nedefinit sau rezistentţa la definiţtie a filosofiei”.

Consilierea filosofică prin însăşsi natura ei, nu doreşste să îngrădească curiozitatea individului, plasându-i limite de investigaţtie teoretică, ci din contră încurajează interogaţtia critică (întrebările de tip: De ce X?) şsi păstrează liber spiritul filosofic ce oferă caracterul distinct acestei forme de consiliere personală.

Succesul sau eşsecul practicii filosofic se obtţine în funcţtie de obiectivele ce se doresc a fi atinse în relaţtia de consiliere de cei doi actori.

Rezultatul final al consilierii filosofice are în vedere dezvoltarea competenţtei de management filosofic a problemelor de natura personală şsi profesională, astfel consiliatul va fi capabil:

• să identifice şsi să analizeze corect un conflict interpersonal;
• să construiască şsi să dezvolte o argumentare corectă a situaţiei sale, în general;
• să lucreze cu instrumente de decizie etică;
• să utilizeze tehnici de îmbunătăţtire a calităţtii vietţii.

O relaţtie de consiliere filosofică ar trebui să se încheie într-un mod natural, în momentul în care consiliatul simte că sşi-a atins obiectivele, iar consilierul filosofic consideră că sşi-a respectat angajamentul de a asigura toate practicile pozitive necesare pentru obţinerea rezultatelor urmărite în cadrul procesului.

În încheiere, potivit lui Valentin Muresşan consilierea filosofică, este o specializare care încearcă să-l înveţte pe consiliat să gândească altfel, într-o manieră mai aprofundată cu scopul de a înţtelege problemele ce îi afectează viatţa:

"Această practică ia forma unei pedagogii filosofice,

ce propune vindecarea sufletului persoanei consiliate

printr-o “căutare personalizată a înţtelepciunii de viaţtă” .

Consilierul ridică probleme de ordin filosofic în cadrul şsedinţtei de consiliere, mai degrabă decât să ofere în mod direct o soluţtie ideală care să corespundă contextului în care se află consiliatul.

Practicianul educă persoana consiliată să gândească într-un stil filosofic, adică să ofere un nou sens conceptţiilor anterioare legate de propria sa viatţă şsi să-şi descopere valorile personale în baza cărora se proiectează întregul său comportament.

În consilierea filosofică există o diversitate de metode şsi abordări folosite în cadrul şsedinţelor de consiliere, fiecare consilier insa trebuie sa fie deschis in a-si imbratisa propriu stil de tratare a problemelor consiliatilor.

Va multumesc!

Exemplu video de metodă folosită în consilirea filosofică

Va multumesc!

“Cei mai multi dintre noi simtim la un moment dat imboldul, chiar dacă impulsul este de scurtă durată, de a încerca să rezolvăm problemele din societate si cei mai multi dintre noi avem sentimentul că e datoria noastră să lăsăm această lume un pic mai bună decât am găsit-o.”

Cyril Joad