Comunismul. Nazismul.Fascismul.

Datorita acestui fapt , au aparut anumite organizatii care militau pentru drepturile clasei muncitoare. Una dintre ele este"Liga Comunista" , care aveau urmatorul moto: "Oameni ai muncii din toate tarile, uniti-va!",indemn ce sugereaza faptul ca unirea tuturor proletarilor era factorul determinant in declansarea unei revolutii. In plus "Manifestul Partidului Comunist"stabileste relatia dintre comunisti si proletari. Totusi ,adeptii inlaturarii capitalismului se imparteau si in doua categorii : socialistii utopici si comunisti revolutionare.

Primii dintre ei erau increzatori in faptul ca schimbarea societatii se putea face prin mijloace pasnice,iar urmatorii considerau violenta ca fiind ultima metoda de salvare a clasei muncitoare . Un citat care subliniaza ideea violenta ca necesitate este urmatorul,extras, de aseamenea ,din "Manifestul Partidului Comunist"" : "sa tremure clasele dominante in fata unei revolutii comuniste. Proletarii n-au de pierdut in aceasta revolutie decat lanturile. Ei au o lume de castigat.

Vladimir Ilici Lenin, (n. 10 aprilie 1870 – d. 21 ianuarie 1924) a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism. S-a născut în Simbirsk (Ulyanovsk) avându-i ca părinți pe Ilia Ulianov și Maria Alexandrovna. A avut doi frați și trei surori, el fiind al treilea născut. Tatăl său Ilia era inspector al școlilor primare din provincia Simbirsk în momentul nașterii lui Vladimir Ilici Lenin.

„Lenin” a fost unul dintre pseudonimele sale. Se crede că l-a creat ca să demonstreze antagonismul față de Gheorghi Plehanov, care folosea pseudonimul Volghin, după râul Volga; Lenin a ales râul Lena care este mai lung și care curge în direcția opusă. În orice caz, sunt multe teorii despre proveniența pseudonimului său, iar Lenin nu a explicat niciodată alegerea sa. Uneori, în Occident, este în mod eronat numit „Nikolai Lenin”, deși niciodată nu a purtat acest nume în Rusia.

Lista obiectivelor urmarite de ideologia comunista :

• Desfiintarea proprietatii private si aplicarea taxelor asupra pamantului detinut pentru scopuri publice.
• Impunerea unei taxe ce va creste progresiv (impozit).
• Desfiintarea dreptului de mostenire a bunurilor.
• Confiscarea proprietatilor emigrantilor si rebelilor.
• Centralizarea creditelor in bancile statului, folosind principiul unei banci nationale, care detine capitalul statului si monopol exclusiv.
• Centralizarea mijloacelor de transport si de comunicare in mainile statului.
• Extinderea fabricilor si a instrumentelor de productie, detinute de catre stat; adoptarea ideii de cultivare a suprafete uriase de pamant si imbunatatirea solului in concordanta cu un plan comun.
• Obligatia de a munci este stabilita prin lege si este aplicata asupra tuturor cetatenilor, fara niciun fel de restrictii. Infiitarea de armate industriale, destinate activitatilor agricole.
• Combinarea agriculturii cu industria de manufactura; desfiintarea treptata a distinctiilor dintre orase si tara insasi printr-o distributie egala a populatiei prin tara.
• Educatie gratuita pentru toti copiii in scoli publice. Desfiintarea formai din prezent a "fabricii" de copii ai muncii. Combinarea educatiei cu productia industriala.

Proiect prezentat de :

Stancu Andrei

Hotescu Bogdan

Ene Ionut

Reprezentanti ai comunismului

Din punct de vedere istoric,comunismule este un regim

politic care propune noi modele de organizare politica si sociala , si a luat nastere din miscarea socialista. Aparitia acestuia a fost favorizata de contextele istorice ,politic resptiv social existente in a doua jumatate a secolului XIX infatisata cu precizie de catre Karl Marx si Friedrich Engels in lucrarea "Manifestul Partidului Comunist". Aflam asadar ca societatea bazata pe capitalism proletari prezinta o multime de neajunsuri,dupa cum ne spun cei doi autori. In contrast,proletarul era obligat sa vada cum burghezia se dezvolta si se imbogatea de pe urma muncii sale ,dar datorita industializarii ,imperiilor coloniale si dezvoltaroo comertului. Marx spne despre un proletar ca este un simplu "apendice al unei masinarii". Mai mult , aceasta subordonare a avut drept consecinta aparitia

exploatarii muncitorilor prin salarii mici si prin faptul

ca nu munceau numai pentru a-si asigura propria

existenta , ci si prentru bunastarea burghezului.

Comunismul

Iosif Vissarionovici Stalin ( n. 18 decembrie 1878 – d. 5 martie 1953) din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937. Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Regimul său de ideologie marxist-leninistă este adeseori numit și stalinism.

Nazismul

Comunismul-ce este ?

Ce este comunismul? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi greu de dat, pentru ca, avand in vedere imaginea care ii este oferita de catre mijloacele media am fi tentati sa spunem ca este un regim politic dur, caracterizat de violenta si abuz...cu alte cuvinte, o greseala a omenirii. Intr-adevar, aceasta este forma pe care a luat-o acesta, insa la baza este o incercare de reorganizare a societatii pe principiile centralizarii proprietatii private, a desfiintarii claselor si a egalitatii intre toti cetatenii. Problema in cazul acestei realitati politice specifice secolului XX a fost incapabilitatea adeptilor comunismului de a aduce la viata ideologia dezvoltata de catre Karl Marx.

Mişcarea nazistă a fost una din multiplele mişcări anti-democratice detip fascist active în Europa în perioada interbelică, dintre care cele maimulte au inclus antisemitismul ca pe unul dintre punctele centrale aleprogramului lor politic.

Nazismul este adesea confundat cu fascismul. Nazismul a preluat unele elemente din fascism: dictatura, iredentismul teritorial și bazele teoriei economice. Benito Mussolini, fondatorul fascismului, nu era antisemit până la realizarea unei alianțe cu Hitler, cel de la care provine rasismul prezent în nazism. Dictatorul spaniol Francisco Franco folosea des cuvântul „fascist” pentru a desemna pe cei care se opuneau comunismului.

Cel mai proeminent nazist a fost Hitler, care a condus Germania drept cancelar (= prim-ministru) între 30 ianuarie 1933 și până ce s-a sinucis la 30 aprilie 1945. El a împins Germania în Al Doilea Război Mondial și a fost responsabil pentru moartea a peste 20 de milioane de oameni precum și pentru holocaust. În timpul lui Hitler nationalismul și rasismul au fost combinate într-o ideologie și politică militaristă de stat exaltată și extremă, care servea propriilor sale țteluri.

Profitând de contextul internaţional (conciliatorismul anglo-francez, izolaţionismul SUA, neutralitatea Italiei) Germania a făcut primii paşi spre razboi: i s-a recunoscut statutul de Mare Putere şi a obţinut un loc în Consiliul Ligii Naţiunilor; 1934-1936 a fost refăcută armata şi dezvoltată marina, aviaţia şi industria de război;1936 a ocupat zona renană; cu sprijinul populaţiei, al ofiţerilor din armată, al marelui capital industrial bancar, s-a declanşat prigoana împotriva evreilor consideraţi vinovaţi pentru înfrângerea din 1918 şi un pericol pentru rasa ariană. Din 1938 a fost declanşată politica "spatiului vital"-Lebensraum, prin ocuparea Austriei -Anschluss (martie1938), a regiunii sudete (octombrie 1938), a întregii Cehoslovacii (martie 1939), care a fost transformată în "Marele Protectorat al Cehiei si Boemiei" şi Statul Slovac aliat Germaniei.

23 august 1939- semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. 1 septembrie 1939-atacul impotriva Poloniei si declansarea celui de-al doilea razboi mondial.

După înfrângerea Germaniei în mai 1945, regimul totalitar nazist a fost desfiinţat.

În Germania, criza politică acută a anilor 1920-1930 avea să ducă la colapsul treptat al democraţiei, facilitând totodată ascensiunea la putere a NSDAP. Numirea lui Hitler în funcţia de Cancelar al Germaniei în ianuarie 1933 a fost urmată de trecerea rapidă, într-o perioada de numai câteva luni, de la democraţie parlamentară la regimul totalitar. Nefiind multumiţi doar cu acapararea puterii politice, juridice şi cu deţinerea controlului asupra multora dintre instituţiile statului, naziştii au vrut să schimbe integral structura socială în conformitate cu propria lor viziune. Această viziune a fost implementată prin preluarea organizaţiilor de tineret, a sindicatelor şia diferitelor asociaţii profesionale. In plus, naziştii au folosit teroarea organizată cu scopul de a-şi intimida adversarii politici şi ideologici. Toate acestea au culminat cu stabilirea şi punerea în funcţiune a unei reţele de lagăre de

concentrare pentru prizonieri politici şi alte categorii de persoane considerate indezirabile.

„Mein Kampf” (Lupta mea) a devenit „biblia” national-socialismului german. Hitler considera că omenirea poate fi împărtită pe baza unei ierarhii valorice a raselor și că viața nu reprezintă nimic altceva decât supraviețuirea celor adaptabili. La baza piramidei rasiale Hitler îi plasează pe negri, pe slavi, pe țigani și pe evrei, pentru aceștia din urmă având sentimente de ură exacerbată. Hitler îi socotea pe evrei drept „un cancer ce roade trupul Germaniei”, o boală ce trebuie tratată, după cum ilustrează următorul citat din „Mein Kampf”: „Alterarea sângelui și deteriorarea rasei reprezintă singurele cauze care explică declinul civilizațiilor străvechi; niciodată războiul nu a ruinat națiunile, ci pierderea puterii lor de rezistență – caracteristica exclusivă a sângelui raselor pure. În această lume, oricine nu este de origine sănătoasă poate fi considerat pleavă”.

Comunismul in Romania

Fascismul

Se incepe confiscarea pamanturilor, a animalelor si a utilajelor agricole de la tarani, iar cei avuti au fost aruncati in puscarie. In anul 1962 de incheie acest proces numit colectivizare, toate formele agricole de proprietate fiind trecute in proprietatea C.A.P.-urilor(Cooperative Agricole de Productie), apartinand comunistilor.

Instaurarea comunismului in Romania a intampinat o vie rezistenta din partea populatiei. Incepand cu anul 1948 se formeaza nuclee de rezistenta inpotriva comunismului, cea mai mare parte a acestora activand in munti si care incercau sa inpiedice instaurarea regimului comunist, fiind ajutate de catre statele N.A.T.O. Aceste grupari au fost incet-incet anihilate prin metode de teroare.

In anul 1977 apre prima miscare organizata de protest inpotriva sistemului comunist si anume revolta minerilor din Valea Jiului. In anul 1987 are loc si revolta muncitorilor de la Uzina ,,Steagul Rosu ‘’ Brasov.

In anii ’80,pe fondul unei degradari accentuate si fara precedent a conditiilor de viata, nemultumirile populatiei se transforma in ura fata de dictatura comunista. In contextul unei ample relaxari a politicii Uniunii Sovietice, in decembrie 1989, are loc o revolutie populara la Timisoara, propagata pana in Bucuresti si care a

avut ca si consecinta inlaturarea regimului comunist

Ce este fascismul?

Comunismul a aparut la sfarsitul sec XIX si s-a impus pentru prima data intr-un stat in Rusia,in anul 1917, printr-o revolutie.

Dupa cel de-al doilea razboi moldial.U.R.S.S.-ul si-a construit o zona de influenta din statele din partea sa vestica, printre care si Romania.

Guvernul instaurat in 6 martie 1945, condus de dr. Petru Groza, a pregatit instaurarea comunistilor, finalizand acest proces prin falsificarea alegerilor din noiembrie 1946.In toamna anului 1947 au fost dizolvate principalele partide de opozitie, liderii acestora fiind condamnati la ani grei de inchisoare.La 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost silit sa abdice si sa paraseaca tara.

Cu ajutorul Armatei Rosii care ocupa Romania s-a inceput un vast program de instaurare a comunismului. La 11 iunie 1948 au fost confiscate toate proprietatile industriale cu capital privat, acestea trecand in proprietatea comunistilor.Tot in anul 1948 a fost infiintata D.S.S(Directia de Securitate a Statului), iar in ianuarie 1949 D.G.M(Directia Generala a Militiei), ca organe de represiune.

Ideologia comunista a fost exacerbata, fiind instaurat stalinismul.Aceasta perioada a fost caracterizata prin instaurarea terorii, concretizata prin arestari masive, procese sumare urmate inevitabil de deportari, condamnari sau executii.

Fascismul este o ideologie politică radicală și autoritară definită în primul rând de un nationalism radical (numit și "ultra-nationalism"). Fasciștii încearcă să organizeze o natiune în conformitate cu perspectivele, valorile și sistemelele corporatiste, inclusiv sistemul politic și economia. Ei sustin crearea unui stat totalitar cu un singur partid, care urmărește mobilizarea în masă a unei natiuni și crearea unui ideal „om nou”, pentru a forma o elită care reglementează prin îndoctrinare, educatie fizică și politici familiale, inclusiv eugenism. Fasciștii cred că o natiune presupune o conducere puternică, o singură identitate colectivă și capacitatea de a comite violente și război, cu scopul de a mentine natiunea puternică. Fascismul a fost fondat de către sindicaliștii nationaliști italieni în Primul Război Mondial, care a combinat viziuni politice de stânga și de dreapta, dar gravitau spre dreapta la începutul anilor 1920.

Oamenii de știință consideră în general că fascismul este de extremă dreapta. Fasciștii sprijină violența, războiul și militarismul, ca furnzior de transformare pozitivă în societate, de aducerea a unui nou spirit, educație, insuflarea unei dorințe de a domina în caracterul oamenilor și crearea de camaraderie națională prin intermediul serviciului militar.

Fasciștii văd violența și războiul ca acțiuni, care creează regenerare, spirit și vitalitate națională.Fascismul este anticomunist, antidemocratic, antiindividualist,antiliberal, antiparlamentar, anticonservator, antiburghez și antiproletar și în multe cazuri, anticapitalist. Fascismul respinge conceptele de egalitarism, materialism și raționalism în favoarea acțiunii, disciplinei, ierarhiei, spiritului și a voinței.[18] În economie, fasciștii se opun liberalismului (ca o mișcare burgheză) și marxismului (ca o mișcare proletară) pentru că sunt mișcări economice exclusive bazate pe anumite clase. Fasciștii prezintă ideologia lor ca o mișcare din punct de vedere economic între clase, care promovează soluționarea conflictului dintre clasele economice în vederea asigurării solidarității naționale. Aceștia susțin

o piață reglementată, multiclasă într-un sistem

economic integrat national.

Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, – d. 28 aprilie, 1945,) a fost conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943. A creat un stat fascist utilizând propaganda și teroarea de stat. Folosindu-și carisma, controlul total al mediei și intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent. Intrarea sa în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Germania lui Hitler a făcut din Italia o țintă pentru atacurile Aliatilor, ceea ce a dus în final la căderea dictaturii fasciste mussoliniene și moartea lui.

În martie 1919, mai exact la 23 martie, Mussolini fondează la Milano primul grup politic de orientare fascistă (a se vedea Fascism), fasci di combattimento.

Inițial programul grupului său politic avea o orientare strict naționalistă, căutând să atragă categoria largă a veteranilor Primului Război Mondial. Ca un laitmotiv, Mussolini insista pe refacerea gloriei Romei antice.

Mai târziu, realizând că grupul său țintă de veterani de război nu este suficient pentru realizarea țelurilor sale politice, Mussolini adaugă o altă componentă programului său fascist, care se adresa specific italienilor bogati, proprietari de companii și terenuri.

În octombrie 1922, Mussolini organizează "Marșul asupra Romei" (Marcia su Roma). La ordinul său, mii de fasciști se îndreaptă spre Roma pentru a prelua puterea. Intimidat și temându-se de un război civil, regele Victor Emanuel III îl desemnează pe Mussolini drept prim-ministru. În anii următori, Mussolini preia treptat întreaga putere, luându-și titlul de "Il Duce" și impunând în Italia cultul propriei personalităyi.

Regimurile politice totalitare

din sec. XX