Poluarea si efectul de sera

Poluarea si efectul de sera

Poluarea solurilor

Poluarea solului este acumularea de compușsi chimici toxici, săaruri, patogeni (organisme care provoacaă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viatța plantelor șsi animalelor.

Metodele irațtionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui sși au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrășăasaminte chimice, pesticide șsi fungicide omoaraă organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi șsi alte microorganisme.

Acest proces omoarăa faărăa discriminare chiar șsi organismele benefice șsi lasă solul steril șsi dependent de îngrasaășăminte pentru a suporta creșsterea plantelor. În consecințtaă, se folosesc tot mai multe îngrășăasaminte, ceea ce duce la poluarea râurilor sși lacurilor în perioadele cu inundatții.

Poluarea apelor

Cererea de apăa potabilăa este în cresștere continuaă cât timp populatția globului cresște. Din anul 1942 pânăa în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare șsi alte surse a crescut de patru ori.

Apa menajeraă, apa industrialaă sși produsele chimice folosite în agriculturaă, cum ar fi îngrășăasamintele șsi pesticidele sunt principala cauzăa a poluării apelor.

Eroziunea contribuie sși ea la poluarea apelor. Păamântul șsi năamolul duse de apăa de pe dealurile defrișsate, păamânturile arate sau de pe terenurile de constructție pot săa blocheze cursul apelor șsi saă omoare vegetatția acvaticăa. Chiar șsi cantitatăți mici de năamol pot saă elimine unele specii de pesști. De exemplu, când defrișsaările îndepărteazăa învelișsul de plante al versantților dealurilor, ploaia poate saă ducaă păamânt șsi năamol în râuri, acoperind pietrisșul din albia unui râu unde paăstrăavii sau somonii îsși depun icrele.

Îngrasaășămintele chimice cum ar fi fosfatții ași nitratții folositți în agriculturăa sunt văarsate în lacuri șsi râuri. Acestea se combinaă cu fosfatții șsi nitratții din apa menajeraă sși maăresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungăa "sufocantăa" din cauza algelor care sunt în descompunere șsi care epuizeazaă oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea pesștilor sși a altor forme de viatață acvatice.

Ploaia acida

încalzirea globalaă

Ploaia acida este o forma de poluare atat a aerului cat si a apei in care acizii din aer, produsi de uzine de producere a energiei electrice si alte surse, cad pe Pamant in diferite regiuni. Actiunea corosiva a ploii acide provoaca pagube incomensurabile mediului inconjurator.

Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa șsi estul Statelor Unite șsi Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot săa afecteze șsi sănătatea umanaă sși obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatrăa șsi fațtade din Roma, Atena si Londra.

Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încaălzirea globalaă, o cresștere a temperaturii Păamântului cauzataă de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odataă cu folosirea intensivaă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferăa a crescut dramatic.

Din cauza efectului de seraă se asteaptăa ca temperatura globalaă saă creascaă cu 1,4° C pânaă la 5,8° C pânaă în anul 2100. Chiar dacaă aceastăa tendintață pare a fi o schimbare minoraă, cresșterea ar face ca Pământul săa fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând productția agricolăa, modificând distribuțtia animalelor șsi plantelor șsi crescând nivelul maării.

Poluarea aerului

Combaterea poluarii

Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:

• Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.

Contaminarea umanaă a atmosferei Paământului poate lua multe forme șsi a existat de când oamenii au început saă utilizeze focul pentru agriculturăa, încăalzire șsi gaătitul alimentelor. În timpul Revolutției Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problemăa majoraă.

Poluarea urbanăa a aerului este cunoscutaă sub denumirea de „"smog”. Majoritatea poluanților sunt eventual "spălatți" de căatre ploaie, zăapadăa sau ceatață dar dupaă ce au parcurs distantțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluantții se adunaă în atmosferaă, oxizii de sulf sși de azot sunt transformațti în acizi care se combinăa cu ploaia. Aceasta ploaie acidăa cade peste lacuri șsi păaduri unde poate duce la moartea pesștilor sau plantelor sși poate săa afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmaă, lacurile șsi pădurile contaminate pot ajunge saă fie lipsite de viatață.

• Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.

• Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.

• Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil.

Poluarea

Mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si padurilor.

Reprezintăa contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interfereazaă cu saănaătatea umanăa, calitatea viețtii sau funcțtia naturalăa a ecosistemelor (organismele vii șsi mediul în care trăiesc). Chiar dacaă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptțiile vulcanice, cea mai mare parte a substantțelor poluante provine din activitățatile umane.

Zonele cele mai poluate