În informatică și programare, un tip de date sau pur și simp

Tipuri de date

1. Tipul de date Integer

Multimea de valori ale tipului de date integer este formata din numerele intregi care pot fi reprezentate pe calculatorul-gazda al limbajului. Operatiile care pot face cu valorile intregi sint: aduneare (+), scaderea(-), inmultirea(*), restul de la impartire(mod), intregul de la impartire (div).

Cuprins:

In momentul în care programul nu necesită numere de ordinul zecilor de mii, putem folosi tipul byte care este cuprins în intervalul [0; 255].

Mai mare decat integer este word, care poate stoca numere între 0 si 65.535.

Pentru programe care folosesc numere mai mari decat ordinul zecilor de mii naturale, este recomandat sa se foloseasca tipul longint care poate stoca: [-2.147.483.648; 2.147.483.647].

- Ce este un tip de date?

- Tipul de date Integer

- Tip de date Real

- Tip de date boolean

- Tip de date Char

- Tip de date Enumerare

- Tip de date subdominare

Evident, rezultatele operatiile +, -, *

cu valorile intregi trebuie sa apartina

multimii de valori ale tipului de date integer

6. Tipuri de date subdomeniu

Există o operaţie prin care dintr-un tip scalar putem extrage o submulţime formată din elemente consecutive. Ea devine un nou tip care se va numi un subdomeniu(``subrange'' în engleză) al celui iniţial. Pentru că pe tipurile scalare există o ordine, submulţimea se indică prin capetele ei.

Exemplu: 1 .. 10 este un tip subdomeniu al integer, avînd 100 de elemente. Iată un tip subdomeniu al tipului culoare definit mai sus, căruia îi dăm şi un nume:

Type Indice=1...10;

Litera=’A’..’Z’;

Cifra=’0’…’9’;

Tip de date

2. Tipul de date Real

• Data reprezintă o entitate cu care poate

opera calculatorul. Majoritatea limbajelor

de programare conțin de introducere

a datelor, de prelucrare și de afișare a

acestora. O data se păstreaza in calculator

sub formă de variabilă. Majoritatea

limbajelor de programare cer ca

variabilele folosite sa fie declarate. La

declararea lor se indica 2 caracteristici:

<numele variabilei>: <tipul de date>

Datele de tip real iau valori reale aparţinînd domeniului de valori corespunzător tipului respectiv. Spre deosebire de operaţiile cu valori întregi, care reproduc exact rezultatele din aritmetica întregilor, operaţiile cu date de tip real produc rezultate aproximative, datorate erorilor de rotunjire generate de numărul finit de cifre semnificative folosite în reprezentarea valorilor reale.

Variabilele reale sunt caracterizate de: domeniul de valori, precizie, precum și de reprezentare. Operatorii care pot fi utilizați în conexiune cu tipul real sunt: +; -; *; / și reprezintă operatiile de adunare, scădere, înmulțire și împărțire.Într-o expresie reala pot exista valori întregi.

Prin tip de date se înţelege modul în care informaţia este reprezentată

în memoria calculatorului. Tipul datei oferă două informaţii esenţiale:

- Mulțimea de valori admisibile;

- Mulțimea de operații care pot fi aplicate la anumite tipuri de date.

Folosirea unor operaţii care nu sunt specifice cu tipul de operanzi,

generează o eroare semnalizată la compilarea programului.

La declararea variabilei, tipul de date se indică print-un nume.

Și în dependență de acest nume, în memoria operativă a

calculatorului se rezervează un anumit spațiu.

5. Tipul de date Char

Tipul CHAR reprezintă o mulțime finită și ordonată de caractere din setul ASCII ( American Standard Code for Information Interchange ) extins.

Multumim pentru

atentie!

Fiecare caracter are o anumită reprezentare internă -valoarea caracterului și o anumită poziție. Din punct de vedere extern o valoare de tip char se reprezintă prin caracterul respectiv inclus între apostrofuri. Poziția sau numărul de ordine al unui caracter se obține cu funcția ORD(in Pascal). Funcția inversă este CHR.

3. Tipul de date boolean

4. Tipuri de date ENUMERARE

Datele de tip Boolean pot avea valorile adevărat sau fals:

0 – pentru False

1 – pentru True

Pascal pune la dispoziţie programatorului mai multe mecanisme prin care el să-şi construiască noi tipuri. Cel mai simplu dintre acestea este enumerarea. Enumerarea construieşte un nou tip cu un număr finit de elemente descriind între paranteze reprezentarea canonică a fiecărui element.

Exemplu:

type culoare = (rosu, verde, albastru, galben, mov, negru, alb);

culoare = { rosu, verde, albastru, galben, mov, negru, alb }

NOT – operaţie unară, de o singură variabilă. Ea reprezintă operaţia de negare (inversare).

OR – adunarea logică de 2 sau mai multe variabile. Rezultatul este adevărat, dacă măcar o variabilă este adevarată.

AND – înmulţirea logică de 2 sau mai multe variabile. Rezultatul este adevărat, dacă ambelevariabile sunt adevăraţe.

type culoare = (rosu, verde, albastru, galben, mov, alb);

culoare = { rosu, verde, albastru, galben, mov, alb }