Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Motivația principală pentru care a fost aleasă această temă este dată de faptul că, în prezent, comportamentele alimentare necontrolate reprezintă o problemă cu care societatea se confruntă din ce în ce mai mult, afectând stilul de viața al multor persoane și creând riscul apariției unor afecțiuni medicale extrem de grave. Astfel, un prim pas extrem de important este înțelegerea acestor comportamente alimentare necontrolate și a stimulilor care au cauzat dezvoltarea acestora în viața adultului. Totodată, este importantă conștientizarea existenței unui comportament alimentar necontrolat în viața adultului, pentru acceptarea unui eventual proces de eliminarea a acestuia.
Ipoteza generală a lucrării este aceea că există o relație directă între stilul de parenting cu care a interacționat o persoană pe parcursul copilăriei și comportamentele alimentare necontrolate pe care aceasta le manifestă în prezent, conștient sau nu, în stadii diverse.
Totodată, au fost alese 3 ipoteze specifice, ce vor contura studiul lucrării, după cum urmează:
Ip. 1: Există o diferență semnificativă între persoanele ce au avut parte de un stil de parenting autoritar și cele ce au interacționat cu un stil de parenting permisiv, în ceea ce privește comportamentul alimentar în sensul în care persoanele cu un stil autoritar prezintă un nivel mai ridicat al tulburărilor de alimentație, comparativ cu persoanele ce au fost crescute cu un stil de parenting permisiv.
Ip. 2: Există o corelație pozitivă între stilul de parenting autoritar și tulburarea de alimentație compulsivă.
Ip. 3: Există o diferență semnificativă între femei si bărbați în ceea ce privește tulburarea de alimentație compulsivă, în sensul în care femeile obțin scoruri mai ridicate decât bărbații.
Obiectivul general este acela de a identifica, din perspectiva adultului, oportunitățile de auto-cunoaștere prin înțelegerea stilului de parenting cu care a interacționat și impactul acestuia asupra propriei dezvoltări. Adultul poate astfel să înțeleagă anumite emoții, comportamente și cogniții pe care le întâmpină pe parcursul vieții de zi cu zi. Mai mult, în corelație cu comportamentele alimentare necontrolate, identificarea și înțelegerea stilului de parenting prezintă importanță deosebită deoarece adultul poate observa cauzele parțiale care au condus către aceste tulburări.
Asocierea dintre stilul de parenting si tulburarile de alimentatie
Masterand Stoica Stefania - Elena
Scopul central al acestei lucrări este acela de a analiza existența unei corelații între principalele stiluri de parenting identificate și comportamentele alimentare necontrolate. Lucrarea urmărește să demonstreze o serie de ipoteze referitoare la corelația dintre cele două, care indică faptul că modul în care părintele interacționează cu copilul pe parcursul dezvoltării acestuia, poate influența tendința acestuia de a avea un comportament alimentar necontrolat.
Testarea ipotezelor/Rezultate:
Ip. 1 - există o diferență semnificativă statistic între cele două variabile studiate, pragul de semnificație este de 0,001 care este mai mic decât pragul acceptat de 0,05, la o valoare a testului 11,23. Diferența dintre cele două medii este de 22,65, subiecții cu stilul de parenting autoritar au acut o medie a răspunsurilor mai mare decât cei cu stilul de parenting permisiv. Prin urmare, se confirmă ipoteza conform căreia există o diferență semnificativă între persoanele ce au avut parte de un stil de parenting autoritar si cele cu un stil de parenting permisiv în ceea ce privește comportamentul alimentar, în sensul în care persoanele cu un stil de parenting autoritar obțin scoruri mai ridicate la tulburările de alimentație.
Testarea ipotezelor/Rezultate:
Ip. 2 - corelația Spearman a fost aplicata între stilul de parenting autoritar și tulburarea de alimentație compulsivă, unde pragul semnificației este 0,001, iar valoarea testului este 0,97. Astfel, corelația pozitivă arată faptul că valorile corelează în aceeași direcție.
Concluzionăm faptul ca ipoteza cercetării conform căreia persoanele cu un stil de parenting autoritar obțin scoruri ridicate la tulburarea de alimentație compulsivă este adevărată.
Testarea ipotezelor/Rezultate:
Ip. 3 - Pentru a demonstra că există o diferența semnificativă între persoanele de sex feminin și cele de sex masculin în ceea ce privește tulburarea de alimentație compulsivă, în sensul în care persoanele de sex feminin obțin scoruri mai mari la tulburarea de alimentație compulsivă față de persoanele de sex masculin, a fost utilizat testul Mann - Whitney U:
- numărul total al participanților la acest studiu este de 66, aceștia fiind grupați în 33 de persoane de sex feminin și 33 de persoane de sex masculin
- persoanele de sex feminin au obținut o media e răspunsurilor la tulburarea de alimentație compulsivă de 43,55, iar persoanele de sex masculin au obținut o medie de 23,45.
Conchidem prin confirmarea ipotezei studiului.
Asocierea dintre stilul de parenting si tulburarile de alimentatie
Instrumente utilizate in cadrul studiului
Instrumente utilizate
APA - FFQ: Acest test a fost folosit pentru a determina stilul de parenting de care au avut parte subiectii (autoritar, neimplicat, permisiv).
EAT 26::Acest instrument a ajutat la identificarea prezentei unei tulburari de alimentatie.
RED - 13: Cu ajutorul acestui test am putut determina nivelul tulburarii de alimentatie compulsive.
Modalitatea de eșantionare aleasă este una aleatoare simplă. Am ales să împart setul de
chestionare în mediul on-line, astfel fiecare persoană care a citit și a fost interesată de cercetarea
propusă, a avut ocazia de a participa la acest studiu. Am decis să postez chestionarele în grupuri
în care aveau acces persoane adulte, fără a seta vreun criteriu de gen, vârstă, nivel de studii, etnie, acestea nefiind în mod direct relevante în cazul de față. Eșantionul este format din 66 de participanți, aceștia sunt studenți în cadrul programelor
de licență, masterat sau doctorat din cadrul Universității București. Materiale și chestionare
Participanti si procedura
Concluzii
Concluziile studiului
1.
- Predispoziția respondenților care au avut parte de un stil de parenting autoritar către comportamentele alimentare necontrolate poate fi argumentată prin diverse raționamente, care rezidă în trăsăturile acestei metode de creștere a unui copil și, implicit, în conexiunea dintre adult și copil.
- Nivelul crescut de așteptări ale adultului față de copil poate determinat necesitatea dezvoltării unui refugiu pentru cel din urmă, care se poate traduce printr-un comportament alimentar necontrolat. Nevoia copilului de a se conforma constant indicațiilor părintelui și de a le îndeplini la un nivel dezirabil poate genera o serie de răspunsuri care să afecteze regimul de alimentație.
- În comparație, stilul permisiv oferă copilului oportunitatea de a se manifesta din punct de vedere atitudinal, chiar dacă acest lucru este dus la extrem. Astfel, sentimentul de revoltă poate fi prevenit sau poate dispărea, neexistând o tendință efectivă a copilului de a consuma alimente pe baza unui model dăunător din punct de vedere psihologic.
- Prin mecanismul de compensare persoana poate încerca să revină la setul de reguli cu care a interacționat pe parcursul dezvoltării. Astfel, se poate remarca faptul că persoana cu tulburare de alimentație compulsivă nu va accepta acest comportament drept unul permanent, care îl va defini, ci, din contră, va apela la soluții severe, în corespondență directă cu stilul de parenting autoritar. În acest sens, este posibil ca, ulterior episodului alimentar compulsiv, persoana să găsească această rezolvare pentru a respecta în continuare și regimul strict de comportament cu care a fost obișnuită.
Limite și direcții viitoare de dezvoltare
Tinand cont de faptul ca marimea esantionului a fost una mica, in cazul in care studiul se va reface pe un esantion mult mai mare, interactiunea dintre conceptele prezentate in lucrarea de fata poate suferi modificari la fel ca in cazul rezultatelor statistice.
O limita identificata este aceea ca desi esantionarea a fost una aleatoare, pe baza de voluntariat din partea subiectilor, pentru un viitor studiu se poate urmari cercetarea relatiei intre concepte si pe subiecti din alte zone geografice in afara de Bucuresti.O alta limita ar fi aceea ca in cazul tulburarilor de alimentatie exista o paleta larga de factori ce sunt implicati si ce influenteaza dezvoltarea si tratarea acestora. Ceea ce consider este faptul ca pot fi evaluate in cercetarile viitoare si alti factori precum: stima de sine, imaginea corporala, nivelul anxietatii, nivelul depresiei, etc.Pe langa factorul uman care a jucat un rol foarte important in dezvoltarea copiilor si adultilor de astazi (parintii), consider oportuna aplicarea unor instrumente precum genograma, interviul clinic pentru completarea tabloului clinic al subiectilor.
2.
Plan de interventie in terapie
3.
Este important de menționat faptul că testele RED - 13 și EAT 26 aplicate în
cadrul cercetării au rol pur informativ, fiind folosite doar în scop academic. Pentru
diagnosticarea tulburărilor de alimentație este nevoie de evaluări complexe efectuate atât
de un psiholog clinician, dar și de un medic specialist.
În cazul în care condițiile anterior menționate sunt îndeplinite, propun spre
aplicare un plan de intervenție în terapie pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din
spectrul alimentației astfel:
Stabilirea unei relații de colaborare intre terapeut și client bazata pe sinceritate,
siguranță psihologica și suport. Daca acest element este îndeplinit încă de la începutul
terapiei, șansele de ameliorare sau vindecare a tulburării de alimentație pot creste
considerabil.
Plan de interventie in terapie
4.
Realizarea unei anamneze amănunțite care să cuprindă date despre: acuzele pe
care clientul le-a avut în ultimele 3 luni în plan emoțional - afectiv, cognitiv,
comportamental și somatic; istoricul precum și evoluția problemelor de comportament
alimentar; funcționalitatea - în sensul în care comportamentele necontrolate ale clientului
i-au afectat relațiile sociale și/sau profesionale; istoricul medical al familiei din care
provine în ceea ce privește tulburările alimentare (daca unul dintre părinți, sora/fratele,
bunicii au fost diagnosticați cu bulimie, anorexie, obezitate, etc.); cercul relațional privit
că o resursa în sensul în care persoanele apropiate îl pot sprijini pe client în procesul
terapeutic și în schema de tratament medical - daca este cazul); alte probleme de ordin
medical cum ar fi: internările, intervențiile chirurgicale sau alte diagnostice relevante.
Folosirea unor instrumente pentru evaluarea altor factori că de exemplu: stima de
sine, imaginea corporală, nivelul anxietății și/sau al depresiei.
Plan de interventie in terapie
5.
O tehnică ce poate fi utilizată cu succes în cadrul terapiei cu persoanele cu
tuluburari alimentare este aceea a jurnalului alimentar. Practic, clientul este rugat să își
noteze într-un tabel date despre: ora la care a servit mesele principare și gustările,
alimentele consumate și cantitatea acestora, gândurile și emoțiile pe care le-a avut în
acele momente. Această tehnică este binevenită în astfel de cazuri deoarece poate ofereri
un cadru organizatoric pentru discuțiile ulterioare din cabinetul de terapie pentru
observarea progreselor făcute și pentru reajustarea tratamentului în funcție de necesitățile
clientului.
Alte tehnici care pot susține procesul terapeutic în rândul persoanelor ce se
confrunta cu tulburări de alimentație sunt acelea de explorare și exprimare a emoțiilor.
Ținând cont de faptul că în spatele unor comportamente alimentare necontrolate se afla
atât cognitia, cât și emoțiile, pot fi prezentate și metode de gestionare a emoțiilor